ICCJ. Decizia nr. 584/2005. Penal. Plângere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 584/2005
Dosar nr. 6395/2004
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia nr. 43/ P din 18 mai 2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 228 raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) şi d) C. proc. pen., cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 180 alin. (2), art. 192 alin. (2), art. 206, art. 217 alin. (1) şi art. 248 C. pen., reclamate de H.A., H.A.C., H.D., H.M. şi H.I., împotriva lucrătorilor de poliţie R.T., S.V., C.I., Z.M., C.R., O.H., P.I., B.L., M.E. şi R.L. din cadrul C.Z.C.C.O.A. Cluj şi a procurorului şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş – A.D.
În cuprinsul rezoluţiei se arată că, primarul com. Moisei, numitul H.A. s-a adresat cu plângere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lucrătorilor de poliţie şi magistratului menţionaţi mai sus pentru săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu, ameninţare şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Ulterior, au formulat plângeri H.M., mama sus-numitului H.A.C. fiul, precum şi H.D. şi H.I., fraţii acestuia, prima vizând infracţiunile de violare de domiciliu şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, cel de al doilea, infracţiunile de lovire, ameninţare şi calomnie, iar ultimii, infracţiunile de calomnie şi distrugere.
În cuprinsul sesizărilor s-a arătat că, la data de 2 februarie 2004, lucrătorii de poliţie menţionaţi au pătruns, în mod abuziv, pe proprietăţile petenţilor, prin depăşirea limitelor permise de autorizaţia de percheziţie nr. 512 eliberată la aceiaşi dată de către preşedintele judecătoriei Vişeul de Sus, ocazie în care l-au bruscat şi ameninţat pe H.A.C., au provocat avarii unui autoturism aparţinând lui H.D. şi au forţat uşile garajului aparţinând lui H.I.
Totodată, s-a cerut extinderea cercetărilor şi pentru infracţiunile de calomnie, întrucât în mass media locală s-au comunicat date de natură să aducă atingere imaginii familiei H.
În motivarea rezoluţiei de neînceperea urmăririi penale se reţine că din cercetările efectuate în cauză s-a apreciat că susţinerile reclamanţilor nu au suport probator.
Nemulţumiţi de soluţia adoptată în cauză, cei cinci petiţionari s-au adresat cu plângere Curţii de Apel Cluj, solicitând infirmarea acesteia şi trimiterea cauzei procurorului competent în vederea începerii urmăririi penale împotriva celor zece lucrători de poliţie şi a procurorului A.D., pentru infracţiunile reclamate, considerând că în cauză cercetările nu sunt complete iar o parte din probele administrate au fost greşit interpretate.
Procedând la judecarea cauzei în fond, instanţa astfel sesizată a pronunţat sentinţa penală nr. 45 din 19 octombrie 2004, prin care a respins plângerile formulate de petenţi, reţinând în esenţă că fiind sesizate despre faptul că H.A., HG din com. Moisei, jud. Maramureş, deţin ilegal autoturisme de provenienţă străină, organele locale de poliţie s-au adresat Judecătoriei Vişeu care la data de 2 februarie 2004 a autorizat efectuarea unei percheziţii la domiciliul acestora.
În considerentele sentinţei se arată că percheziţia s-a extins şi la alte imobile aparţinând mamei şi fraţilor celor două persoane bănuite, unde s-ar fi descoperit un autoturism marca Mitsubiski care nu aparţinea acestora însă nu a putut fi ridicat pentru continuarea cercetărilor, întrucât în urma unei „diversiuni" pusă la cale de petiţionari, autoturismul respectiv a dispărut.
În finalul hotărârii se concluzionează că în cauză nu s-a făcut dovada săvârşirii niciuneia din infracţiunile reclamate, percheziţia efectuându-se cu respectarea dispoziţiilor legale.
Împotriva acestei hotărâri petenţii au declarat prezentul recurs, solicitând casarea acesteia pentru nelegalitate şi netemeinicie. Aşa cum au arătat şi în cuprinsul plângerii adresate instanţei de fond, aceştia susţin că lucrătorii de poliţie cât şi magistratul, reclamaţi nu au respectat autorizaţia de percheziţie eliberată de Judecătoria Vişeu, care privea numai pe H.A. şi HG, efectuând abuziv percheziţii şi la domiciliile celorlalţi membri de familie, deşi aveau locuinţe separate, adresându-le insulte şi ameninţări, degradându-le şi unele bunuri, aspecte care nu au fost elucidate în cursul cercetărilor.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 3 şi 4 C. proc. pen., în desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi la persoana făptuitorului, organele de urmărire penală şi instanţele de judecată fiind obligate să aibă rol activ în desfăşurarea procesului penal.
Din actele dosarului rezultă că atât organul de urmărire penală cât şi instanţa de judecată nu s-au conformat dispoziţiilor procedurale menţionate, în sensul că nu au manifestat rol activ pentru aflarea adevărului, o serie de aspecte esenţiale ale cauzei nefiind clarificate.
Astfel, nu s-au stabilit împrejurările concrete în care s-au efectuat percheziţiile din 2 februarie 2004 în domiciliile petenţilor H.D., H.M., H.A.C. şi H.I., autorizaţia eliberată de Judecătoria Vişeu referindu-se numai la H.A. şi HG
Deşi din actele dosarului rezultă că activităţile desfăşurate de poliţişti cu ocazia percheziţiilor efectuate la domiciliile petenţilor au fost înregistrate pe bandă video, aceste benzi nu au fost transcrise integral şi ataşate la dosar, din schiţele şi fotografiile existente nerezultând clar modul de amplasare al imobilelor percheziţionate, detaliile necesare cu privire la autoturismul marca Mitsubiski Pojero despre care se pretinde că se afla ascuns în domiciliul unuia dintre petiţionari, şi că era deţinut ilegal.
Nu rezultă, de asemenea, dacă autoturismul respectiv a fost găsit în final şi ce s-a stabilit în legătură cu acesta.
În cauză nu au fost clarificate nici faptele de calomnie prin presă sesizate de petentul H.A., la dosar nefiind ataşate copii de pe articolele din presa locală la care acesta se referă.
În consecinţă, recursurile declarate în cauză fiind întemeiate, în baza art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., urmează a fi admise, a se casa sentinţa atacată, a se desfiinţa rezoluţia de neînceperea urmăririi penale nr. 43/ P din 18 mai 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi a se trimite cauza la acelaşi parchet în vederea începerii urmăririi penale pentru faptele sesizate de petenţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de petenţii H.A.C., H.D., H.M. şi H.I. împotriva sentinţei penale nr. 45 din 19 octombrie 2004 a Curţii de Apel Cluj.
Casează sentinţa penală atacată.
Desfiinţează rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale nr. 43/ P din 18 mai 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Trimite cauza în vederea începerii urmăririi penale, pentru faptele sesizate de petenţi, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 582/2005. Penal. Art197alin3 c. pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 586/2005. Penal. Art.20 rap.la art.174,175... → |
|---|
