ICCJ. Decizia nr. 5843/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea de ședință de la 13 septembrie 2006 a Curții de Apel Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 193/64/2006 în baza art. 3002raportat la art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului B.D.A.
A fost încuviințată cererea formulată de inculpatul B.D.A. pentru lipsă de apărare.
A fost amânată judecarea cauzei la 11 octombrie 2006 pentru când intimatul parte vătămată T.M. are termen în cunoștință, iar apelantul inculpat B.D.A. va fi citat.
S-a pus în vedere apărătorului desemnat din oficiu să se prezinte la termenul fixat pentru a asigura asistența juridică inculpatului în situația în care acesta nu se va prezenta cu apărător ales.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a apreciat ca legală cererea formulată de inculpatul B.D. pentru lipsă de apărare, în raport cu dispozițiile art. 6 C. proc. pen., pentru garantarea dreptului la apărare și a admis cererea inculpatului, acordând un singur termen de judecată în acest sens.
în ceea ce privește măsura arestării preventive examinată din perspective dispozițiilor art. 160b _i art. 3002C. proc. pen., verificând legalitatea și temeinicia acesteia, curtea de apel a constatat că prin încheierea Camerei de Consiliu nr. 32 din 12 mai 2006 dată în dosarul nr. 1131/2006 al Tribunalului Brașov s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B.D., reținându-se, în fapt, că în data de 9 mai 2006, în jurul orelor 18,30, în loc public, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, i-a sustras părții vătămate T.M. un telefon mobil, în valoare de aproximativ 400 RON, iar prin folosirea de amenințări a păstrat bunul asupra sa.
Au fost respectate dispozițiile procesual penale privind luarea acestei măsuri preventive, respectiv condițiile de fond: săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii, existența vreunui caz prevăzut de art. 148 C. proc. pen., necesitatea măsurii pentru buna desfășurare a procesului penal și cele de formă, care garantează respectarea regulilor procesuale: punerea în mișcare a acțiunii penale, ascultarea inculpatului, precum și dispozițiile art. 5 și 1 lit. c) din C.E.A.D.O.L.F.
în speță s-au reținut dispozițiile art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., pentru inculpat.
Pedeapsa închisorii pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul este mai mare de 4 ani închisoare.
Starea de fapt cu care a fost sesizată instanța nu s-a modificat în urma administrării nemijlocite a probelor. Lăsarea în libertate a inculpatului prezintă și în prezent pericol concret pentru ordinea publică, astfel cum a rezultat din probele certe, care sunt chiar cele administrate în cauză.
Față de pericolul concret pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a inculpatului pentru ordinea publică, în raport cu natura infracțiunilor reținute în sarcina acestora și durata arestării până în prezent s-a constatat că măsura arestării preventive este în concordanță cu dispozițiile art. 5 și 3 din C.E.A.D.O.L.F. și cu exigențele prevederilor legale cuprinse în Codul de procedură penală în această materie.
Chiar și în condițiile menținerii prezumției de nevinovăție, până la condamnarea definitivă a inculpatului, față de modul concret de săvârșire a faptelor și circumstanțele personale ale acestuia, în acest moment procesual a fost apreciată ca fiind întemeiată menținerea măsurii arestării preventive.
împotriva acestei încheieri de ședință a declarat, în termen legal, recurs inculpatul B.D.A., fără a arăta în scris motivele.
Apărătorul recurentului inculpat în concluziile orale, în dezbateri a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacate și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Examinând recursul declarat de inculpatul B.D.A., prin prisma dispozițiilor art. 3856cu referire la art. 141 C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin dispozițiile Legii nr. 356/2006, înalta Curte apreciază recursul inculpatului declarat împotriva încheierii de ședință de la 13 septembrie 2006 ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Prin sentința penală nr. 424/ S din 27 iulie 2006 a Tribunalului Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1246/2006, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicare art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.D.A., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a), b), c) și e) C. pen.
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus perioada arestării preventive de la data de 12 mai 2006 la zi.
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
S-a constatat că partea vătămată T.M. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
în baza art. 189 C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei s-a suportat din fondurile Ministerului Justiției, s-a achitat Baroului de Avocați Brașov și s-a inclus în cheltuielile judiciare.
în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 650 lei RON cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în fapt, că în data de 9 mai 2006, inculpatul B.D.A. a consumat băuturi alcoolice, între orele 11,00-16,00, în barul situat la parterul blocului situat pe str. Hărmanului din municipiul Brașov unde locuiește cu părinții săi, după care a plecat să se plimbe. în jurul orei 18,00, inculpatul plimbându-se pe str. Banatului a observat-o pe partea vătămată T.M. singur pe acea stradă și l-a abordat, nu tocmai politicos, solicitându-i telefonul mobil pentru a suna un prieten.
Partea vătămată, observând că inculpatul este în stare de ebrietate, acesta vorbind incoerent și prezentând tulburări de echilibru, a refuzat să-i dea telefonul, însă s-a oferit să îi formeze numărul prietenului. în timp ce partea vătămată aștepta cu telefonul la ureche ca persoana apelată să-i răspundă, inculpatul i-a smuls telefonul din mână și a plecat pe str. gării, traversând strada. Partea vătămată l-a urmărit pe inculpat câteva sute de metri, solicitându-i de mai multe ori să-i restituie telefonul, însă inculpatul l-a refuzat categoric și mai mult l-a amenințat cu bătaia.
întrucât inculpatul are o structură solidă, atletică și fiind în stare de ebrietate în apropiere nu erau alți trecători, partea vătămată de teamă a renunțat să-l mai urmărească, deplasându-se în gara Brașov, unde a anunțat organele de poliție.
Inculpatul s-a întors la domiciliu și în acea seară de pe telefonul mobil sustras prin violență, având cartela O. i-a apelat pe martorii A.B. și C.A. consumând creditul în valoare de aproximativ 19 dolari S.U.A. Martora C.A. a confirmat că a fost sunată de către inculpat care râdea întruna fiind în stare de ebrietate.
Partea vătămată s-a deplasat ulterior la sediul O. Brașov, unde și-a blocat cartele sustrasă și a doua zi a primit o nouă cartelă cu același nr. de telefon, iar în jurul orei 16,00, a primit un mesaj aparținând martorei C.A. care îi transmitea de fapt inculpatului că se vor vedea la C. seara. Partea vătămată a sunat-o pe martoră și sub pretextul că este un prieten al inculpatului a întrebat-o cine este și la ce club urmează să se întâlnească, au stabilit ora 21,00, partea vătămată asigurând-o pe martoră că-i va transmite mesajul inculpatului.
în jurul orei 21,00, partea vătămată s-a deplasat la Clubul B.H. din municipiul Brașov cu 2 lucrători de poliție s-au întâlnit cu martora C.A., care le-a comunicat identitatea și domiciliul inculpatului, care anterior fusese angajat al clubului și coleg de serviciu cu martora.
în data de 12 mai 2006 inculpatul a fost depistat și reținut în timp ce se afla la domiciliul său, acesta predând organelor de poliție telefonul mobil sustras prin violență, care se afla închis pe un dulap la vedere.
Inculpatul B.D.A. a recunoscut și regretat săvârșirea faptei în modalitatea descrisă în actul de sesizare, arătând că a fost o întâmplare nefericită comisă pe fondul stării de ebrietate, consumase 6 beri fără a mânca.
împotriva acestei sentințe au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul B.D.A. ce fac obiectul dosarului cu nr. 193/64/2006 al Curții de Apel Brașov, secția penală.
în conformitate cu art. 3002C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 109/2003, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b.
Totodată, în conținutul art. 160b alin. (1) - (3) C. proc. pen., modificat prin dispozițiile Legii nr. 356/2006 se stipulează că în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
înalta Curte consideră că în mod corect și temeinic motivat instanța de apel a apreciat că în cauză subzistă temeiurile arestării preventive, chiar în condițiile modificării dispozițiilor art. 148 C. proc. pen., prin Legea nr. 356/2006.
Astfel, din analiza cauzei a rezultat că la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului B.D.A. a fost reținut ca temei în drept, art. 148 lit. h) C. proc. pen., în condițiile art. 1491din același cod, potrivit mandatului de arestare preventivă nr. 39 emis la 12 mai 2006.
înalta Curte apreciază că în contextul cauzei în mod just s-a constatat că sunt îndeplinite în continuare cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) [(anterior art. 148 lit. h)] din același cod, respectiv cuantumul pedepsei închisorii pentru infracțiunea de tâlhărie fiind mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în raport cu materialul probator administrat, dar și cu natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, aceea de tâlhărie, de modalitatea efectivă de săvârșire, creându-se o stare de insecuritate.
Mai mult, în cauză a fost pronunțată în primă instanță o hotărâre de condamnare a inculpatului B.D.A., la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare și chiar dacă aceasta nu este definitivă, se impune în continuare menținerea măsurii arestării preventive a acestuia.
De asemenea, verificarea menținerii măsurii arestării preventive a inculpatului B.D.A. a fost făcută în concordanță și cu prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) și c) ale C.A.D.O.L.F., respectiv arestarea a fost menținută pe baza condamnării pronunțată de un tribunal competent și în cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul fiind arestat în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.
Astfel, înalta Curte consideră că încheierea din 13 septembrie 2006 a Curții de Apel Brașov, secția penală, prin care s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului apelant-intimat B.D.A. este legală și temeinică.
Față de aceste considerente, înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.D.A. împotriva încheierii din 13 septembrie 2006 a Curții de Apel Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 193/64/2006.
în conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 40 lei a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5870/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5829/2006. Penal → |
|---|
