ICCJ. Decizia nr. 5870/2006. Penal
| Comentarii |
|
Biroul de executări penale din cadrul Tribunalului Arad, la data de 03 ianuarie 2006, a sesizat Tribunalul Arad, secția penală, cu o contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 461 lit. c) C. proc. pen.
în motivarea contestației s-a arătat că, instanța de recurs, odată cu pronunțarea deciziei nu a mai făcut vorbire despre restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 8 luni închisoare și pe care M.D.M. ar fi trebui să-l execute.
Tribunalul Arad, examinând cele arătate în contestație, în raport de prevederile art. 461 alin. (2) cu referire la situația întemeiată pe dispozițiile art. 461 lit. c) C. proc. pen., a apreciat că, competența de soluționare aparține instanței care a pronunțat ultima hotărâre, respectiv înalta Curte de Casație și Justiție și nu instanța de executare, care nu s-ar putea substitui în atributele acesteia și ca atare, prin sentința penală nr. 42 din 25 ianuarie 2006 a declinat în favoarea înaltei Curți de Casație și Justiție soluționarea contestației la executare formulată de Biroul de executări penale din cadrul Tribunalului Arad.
înalta Curte de Casație și Justiție, fiind investită prin declinare de competență de către Tribunalul Arad, cu privire la contestația la executare, examinând actele și lucrările de la dosar, constată că această contestație la executare formulată din oficiu de către Biroul de executări penale din cadrul Tribunalului Arad, împotriva deciziei penale nr. 3423 din 01 iunie 2006 a Secției penale a înaltei Curți de Casație și Justiție, privind pe condamnata M.D.M., este inadmisibilă pentru considerente ce vor fi expuse în continuare.
Prin sentința penală nr. 143 din 02 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul Arad, secția penală, a fost condamnată M.D.M., la o pedeapsă de 5 ani închisoare, în temeiul art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
De asemenea, prin aceeași sentință, potrivit art. 83 C. pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 17 din 27 iunie 2001 a Judecătoriei Lipova și s-a dispus să fie executată separat și această pedeapsă, în total 5 ani și 8 luni închisoare.
Ca situație de fapt s-a reținut că, în ziua de 23 martie 2003, pe fondul unei neînțelegeri cu numitul M.G., M.D.M. l-a lovit și împins, cauzându-i leziuni ce au avut drept consecință decesul acestuia la data de 05 aprilie 2003.
Sentința penală nr. 143/2004 a fost atacată cu apel de către M.D.M. și Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin decizia penală nr. 372/ A din 27 octombrie 2004, a respins apelul, ca nefondat, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., și a dispus să fie dedusă din pedeapsă perioada arestului preventiv de la 04 iunie 2003, la 27 august 2003.
Decizia și sentința au fost atacate cu recursul de către M.D.M. și înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 3423 din 01 iunie 2005, a admis recursul, a casat decizia și sentința, iar în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 183, lovituri cauzatoare de moarte, în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., text de lege din urmă în baza căruia și cu aplicarea circumstanțelor atenuante personale prevăzute de art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen., a fost condamnată M.D.M., la o pedeapsă de 2 luni și 25 zile închisoare.
S-a constatat că această pedeapsă este executată în totalitate, întrucât inculpata a fost arestată preventiv în perioada 04 iunie 2003, 27 august 2003.
Potrivit art. 461 C. proc. pen., contestația contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, când se ivește vreo nelămurire cu provine la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare și când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
Văzând obiectul contestației formulat de către Biroul de executări penale din cadrul Tribunalului Arad, cu privire la pedeapsa de 8 luni închisoare care a fost revocată prin sentința penală nr. 143 din 02 iunie 2004 de către Tribunalul Arad, iar înalta Curte de Casația și Justiție, prin decizia nr. 3423 din 01 iunie 2005, a casat în totalitate această sentință, cum și decizia prin care se respinsese apelul fără a mai face vorbire despre această pedeapsă, în raport de prevederile art. 461 C. proc. pen., se constată că această chestiune nu se poate rezolva pe calea unei contestații la executare vizând o hotărâre judecătorească care a intrat în puterea lucrului judecat.
Așa fiind, deși decizia nr. 3423 din 01 iunie 2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție este greșită, întrucât a omis să mențină revocarea privind pedeapsa de 8 luni închisoare, această greșeală nu poate fi îndreptată pe calea contestației la executare, întrucât situațiile înscrise la art. 461 C. proc. pen., nu vizează și pe cea arătată.
în consecință, se va respinge, ca inadmisibilă, contestația la executare.
Au fost văzute și dispozițiile art. 189 și urm. C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5886/2006. Penal. Furtul calificat (art. 209... | ICCJ. Decizia nr. 5843/2006. Penal → |
|---|
