ICCJ. Decizia nr. 654/2006. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.654/2006
Dosar nr. 30415/1/2005
(nr. vechi 7919/2005)
Şedinţa publică din 1 februarie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1355/ F din 26 octombrie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de condamnatul S.M, în temeiul dispoziţiilor art. 461 C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 50 lei din care 40 lei onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
S-a reţinut că petiţionarul se află în executarea pedepsei de 11 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 101/2001 al Tribunalului Călăraşi.
În motivarea contestaţiei la executare condamnatul a învederat că pedeapsa aplicată de 11 ani închisoare este prea mare, solicitând să se menţină soluţia pronunţată de instanţa de fond prin care fusese condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare.
Instanţa de fond a constatat că motivul invocat de condamnat nu se încadrează în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege în art. 461 C. proc. pen., privind contestaţia la executare în realitate, condamnatul tinzând spre obţinerea unei reindividualizări a pedepsei, situaţie neprevăzută de dispoziţiile arătate.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului, dispunând obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 80 lei RON din care 40 lei RON reprezintă onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs condamnatul S.M., fără a arăta motivele de casare.
Verificând hotărârea atacată din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. şi 38514 C. proc. pen., Curtea constată că aceasta este legală şi temeinică.
Potrivit dispoziţiilor art. 461 C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altor persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere sau micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.
Cum motivul invocat de condamnat, de reindividualizare a pedepsei aplicate, nu se încadrează în cele limitativ şi expres prevăzute de lege, în mod corect instanţa de judecată a respins contestaţia la executare.
Aşa fiind, recursul condamnatului urmează a fi respins ca nefondat.
Recurentul contestator va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul S.M. împotriva deciziei penale nr. 947/ A din 7 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul contestator la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 653/2006. Penal. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 655/2006. Penal. Cerere de întrerupere a... → |
|---|
