ICCJ. Decizia nr. 6177/2007. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6177/2007
Dosar nr. 40172/3/2006
Şedinţa publică din 25 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 520/ F din 27 aprilie 2006 pronunţată în dosarul nr. 40172/3/2005, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a condamnat pe inculpatul C.V., la pedeapsa principală de:
- 12 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pe durata de 5 ani (pedeapsa complementară), pentru săvârşirea infracţiunii de viol prevăzută în art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen.
În conformitate cu dispoziţiile art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută arestarea preventivă în cauză a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă, timpul reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la 17 august 2005 la zi.
Pe latură civilă s-a constatat că partea vătămată V.E.V., prin reprezentantul legal al acesteia V.F. mama sa, precum şi C.A.S.M.B., pentru Spitalul Clinic pentru Copii M.S. Curie, nu s-au constituit în cauză părţi civile.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei (RON) cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Hotărând astfel, prima instanţă a reţinut, în fapt că, în noaptea de 17 aprilie 2005, inculpatul a profitat de imposibilitatea părţii vătămată V.E.V., în vârstă de 2 ani, de a-şi exprima voinţa şi a se apăra şi a avut cu aceasta un act sexual (prin introducerea degetului în vagin) în următoarele împrejurări:
Începând cu luna aprilie 2005, V.F., alături de fiica sa, partea vătămată V.E.V., în vârstă de 2 ani, au locuit în imobilul din str. Corneşti.
În seara zilei de 17 aprilie 2005, martorii V.F. şi T.N. s-au întâlnit cu inculpatul C.V. şi împreună au consumat băuturi alcoolice la locuinţa martorului T.S.
După ora 21,30, martorii menţionaţi mai sus şi inculpatul s-au deplasat la imobilul din str. Corneşti, unde se aflau şi alte persoane: R.E. şi C.R. cu care, au continuat să consume băuturi alcoolice.
V.F. a intrat în încăperea folosită pentru locuit şi, pe pat a aşezat-o pe partea vătămată, V.E.V., fiica sa. La scurt timp au venit în încăpere T.N., R.E., C.R. şi inculpatul C.V. care, au continuat să consume băuturi alcoolice.
În jurul orelor 01,00, martorii V.F. şi T.N. au părăsit încăperea pentru a cumpăra ţigări, iar partea vătămată a rămas împreună cu inculpatul şi martorii R.E. şi C.R.
V.F. şi T.N. au revenit în încăpere, în jurul orelor 03,00, unde, pe pat l-au găsit pe inculpatul C.V. Totodată, au observat lipsa părţii vătămate dar şi a cearşafului de pe pat.
Martora R.E. (aflată într-o încăpere alăturată) a venit imediat cu partea vătămată, V.E.V. pe care a predat-o mamei sale, V.F.
Totodată, i-a relatat acesteia faptul că, a fost trezită de plânsul părţii vătămate şi, în momentul în care a mers în încăpere să vadă ce s-a întâmplat l-a surprins pe inculpatul C.V. cu partea vătămată aşezată cu faţa în jos, peste genunchii săi. Tot martora R.E. i-a relatat martorei V.F. şi faptul că, pe cearşaful patului a observat o pată de sânge.
În dimineaţa zilei de 18 aprilie 2005 lucrătorii Secţiei 16 poliţie au fost sesizaţi cu privire la faptul că, în imobilul din str. Corneşti, a fost violată o fetiţă de aproximativ 3 ani.
Cu ocazia cercetării locului faptei a fost ridicat în vederea examinării „un cearceaf de culoare albă ce prezenta pete de culoare brun-roşcată ..".
La data de 18 aprilie 2005 medicii legişti au procedat la examinarea medico-legală a părţii vătămate, minora V.E.V., în vârstă de 2 ani, întocmindu-se Raportul de expertiză medico-legală nr. A1/4420 din 1 august 2005 cu următoarele concluzii: „.. Minora V.E.V. prezintă o ruptură himeneală completă, cu ruptură a comisurii vulvare, care s-au putut produce la data de 17 din 18 aprilie 2005 prin acţiunea intempestivă a unui corp dur, posibil deget. Leziunile necesită 12 zile de îngrijiri medicale de la data producerii şi nu au pus viaţa victimei în primejdie. Pe tamponul cu probe recoltate nu s-a găsit spermă; spermatozoizi absenţi; reacţii Florence şi Barberio-negative (Buletin de analiză nr. 405 din 28 aprilie 2005)".
Serviciul Criminalistic din D.G.P.M.B. a efectuat, la solicitarea organelor de cercetare penală, o constatare tehnico-ştiinţifică asupra petelor de culoare brun-roşcată prelevate de pe cearceaful ridicat cu ocazia cercetării la locul faptei, întocmind „Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 223657 din 26 mai 2005 cu următoarele concluzii: „Pe cearşaful de culoare albă, pus la dispoziţie în cauza, privind violul la data de 18 aprilie 2005 asupra victimei V.E.V. s-au pus în evidenţă urme de sânge uman care aparţin probabil grupei sanguine 01. Pe cearşaful mai sus menţionat nu s-au pus în evidenţă urme de spermă".
Atât pe parcursul urmăririi penale cât şi cu ocazia cercetării judecătoreşti inculpatul a negat comiterea faptei, admiţând posibilitatea agresării părţii vătămate, dar fără intenţia consumării vreunui act sau raport sexual.
Audiat pe situaţia de fapt a declarat că „..după ce am rămas singur m-am aşezat pe un scăunel, la masă, pentru a-i aştepta pe T.N. şi F. însă, după circa zece minute fetiţa s-a trezit şi a început să plângă motiv pentru care, am mers lângă ea şi m-am aşezat pe marginea patului. Deoarece mirosea a fecale mi-am dat seama că fetiţa făcuse pe ea, motiv pentru care am dezbrăcat-o de pantaloni şi i-am scos scutecul tip pampers pentru a o schimba. După ce am dezbrăcat fetiţa am şters-o la fund cu pampersul şi cu o cârpă pe care am găsit-o în cameră şi am aşezat-o la loc pe pat, după ce am îmbrăcat-o cu aceiaşi pantaloni. Imediat a intrat în cameră concubina lui R. care m-a întrebat de ce plânge copilul, iar eu i-am răspuns că a făcut pe ea .. . Precizez că nu i-am introdus fetei în vagin degetul sau un alt obiect însă, este posibil să o fi zgâriat în zona vaginală în momentul în care am şters-o de fecale ..".
Cu rezoluţia motivată nr. 1500349 din 16 mai 2005 organele de cercetare penală au dispus efectuarea unei testări cu tehnica de detecţie a comportamentului simulat a inculpatului C.V. pentru a stabili dacă „răspunsurile subiectului faţă de întrebările relevante ale cauzei sunt însoţite de modificările stresului emoţional, semnificativ caracteristic comportamentului simulat".
Laboratorul de detecţie psihologică a comportamentului simulat din D.G.P.M.B. a întocmit „Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică privind detecţia psihologică a comportamentului simulat" nr. 223713 din 18 mai 2005 cu următoarele concluzii: „Răspunsurile subiectului C.V. la întrebările relevante (5, 8, 10, 11) AU PROVOCAT în traseele diagramelor obţinute modificări semnificative caracteristice indicilor de comportament simulat. Subiectul recunoaşte în discuţia cu examinatorul că este posibil să o fi rănit cu degetul în zona vaginală când a şters-o pe fetiţă precum şi faptul că, imediat după ce a şters-o a văzut petele de sânge pe cearceaf ..".
Declaraţiile inculpatului au fost înlăturate de instanţa ca nesincere cu motivarea că au caracter singular aflându-se în raport de contrarietate cu datele şi informaţiile concrete stabilite pe baza celorlalte probe administrate în cauză de natură a confirma în mod indubitabil existenţa ca infracţiune de viol, în condiţiile art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., a faptei penale deduse judecăţii prin rechizitoriu.
În conformitate cu dispoziţiile art. 72 şi urm. C. pen., instanţa a stabilit ca pedeapsa aplicată inculpatului să fie orientată către minimul legal special de 10 ani închisoare, respectiv 12 ani închisoare, având în vedere în acest sens pericolul social concret ridicat al infracţiunii în raport cu vârsta victimei de numai 2 ani, comportarea inculpatului, care a mai săvârşit anterior fapte penale şi a negat, fără justificare, fapta comisă.
Apelul declarat în cauză de inculpat, cu solicitarea în principal de a fi achitat în baza art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar de a se reduce pedeapsa aplicată prin reaprecierea criteriilor de individualizare din art. 72 şi urm. C. pen., a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 556/ A din 12 iulie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, fiind obligat acesta la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
S-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului-apelant fiind computată din pedeapsă detenţia în continuare la zi, potrivit art. 383 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva deciziei amintite s-a declarat recurs de aceeaşi parte, reiterându-se criticile de nelegalitate şi netemeinicie din apel, circumscrise cazurilor de casare prevăzute în art. 3859 alin. (1) pct. 18 şi 14 C. proc. pen.
Cazurile de casare invocate sunt nefondate.
Aprecierea făcută probelor administrate în cursul procesului penal de către prima instanţă, confirmată în apel cu consecinţa reţinerii faptei imputate în sarcina inculpatului de a fi avut act sexual cu partea vătămată (prin introducerea degetului în vagin) profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra şi a-şi exprima voinţa datorită vârstei acesteia de numai 2 ani, corespunzător infracţiunii calificate de viol prevăzută în art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., pedepsită de la 10 la 25 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, este justificată, avându-se în vedere concluziile categorice în acest sens formulate prin actele medico-legale, care se coroborează cu depoziţiile constante ale martorei oculare R.E. şi ale celorlalţi martori audiaţi imediat după comiterea faptei, precum şi detecţia psihologică a comportamentului simulat al inculpatului, efectuată la urmărire penală.
În acest context probator susţinerile inculpatului privind lipsa intenţiei specifice infracţiunii de viol nu poate fi acceptată ca fiind verosimilă, astfel cum în mod corect au apreciat şi instanţele anterioare şi confirmate cu dispoziţiile art. 63 alin. (2) C. pen.
Pedeapsa aplicată în cuantum de 12 ani închisoare, orientată către minimul legal special prevăzut de lege, valorificată integral criteriile de individualizare din art. 72 şi urm. C. pen., fiind de natură să asigure finalitatea din art. 52 C. pen.
Examinând cauza din oficiu în limitele art. 3859 alin. (3) şi 3858 C. proc. pen., se reţine legalitatea şi temeinicia celorlalte rezolvări juridice privind pedeapsa complementară şi accesorie aplicate inculpatului de instanţele anterioare.
În consecinţă în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului.
Potrivit art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 17 august 2005 la 25 octombrie 2006.
În conformitate cu prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat inculpatul recurent la plata sumei de 220 lei, din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.V. împotriva deciziei penale nr. 556/ A din 12 iulie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 17 august 2005 la 25 octombrie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 987/2007. Penal. Dare de mită (art. 255... | ICCJ. Decizia nr. 1315/2007. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
