ICCJ. Decizia nr. 2451/2008. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.2451/200.

Dosar nr. 18340/325/200.

Şedinţa publică din 25 iunie 2008

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin ordonanţa nr. 408/P/2008 din 16. octombrie2008,

procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a dispus următoarele:

- neînceperea urmării penale faţă de autorul necunoscut A.N. - executor judecătoresc - pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP);

- disjungerea cauzei şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara în vederea efectuării cercetărilor faţă de numiţii S.D., D.M. şi S.G. pentru infracţiunile prevăzute de art. 215 şi art. 290 C. pen.

În sinteză, procurorul a reţinut, pe de o parte, că la data de 14 octombrie 2008, numitul B.I. a menţionat că înţelege să formuleze plângere penală numai faţă de cele 3 persoane nominalizate, iar pe de altă parte, că este competent să efectueze cercetări penale faţă de aceste persoane Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara.

Plângerea petiţionarului împotriva acestei ordonanţe a fost respinsă ca neîntemeiată prin ordonanţa nr. 169/II/2/2008 din 25 noiembrie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.

În temeiul art. 278/1 C. proc. pen. petiţionarul a formulat plângere la instanţa competentă.

Prin sentinţa penală n. 111/PI din 9 aprilie 2009, Curtea de Apel Timişoara a respins ca nefondată plângerea petiţionarului.

Împotriva sentinţei, petiţionarul a declarat prezentul recurs.

Legal citat, petiţionarul nu s-a prezentat pentru a expune motivele de recurs, transmiţând, prin fax, un înscris (fil.8).

Recursul va fi respins pentru motivele ce se vor arăta.

Potrivit art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen., obiectul plângerii adresată judecătorului poate fi numai o rezoluţie ori o ordonanţă de netrimitere în judecată (respectiv, o dispoziţie de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu sau într-o ordonanţă/ rezoluţie).

În raport cu obiectul plângerii prevăzut de art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte constată că numai dispoziţia de netrimitere în judecată referitoare la executorul judecătoresc poate fi supusă controlului judecătoresc, nu şi cea de disjungere şi declinare a cauzei cu privire la cele 3 persoane nominalizate.

Or, faţă de declaraţia petiţionarului că înţelege să limiteze plângerea penală numai la cele 3 persoane (fil. 6 verso, dosar procuror) în mod legal procurorul a constatat că Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara este organul judiciar competent să efectueze cercetări faţă de numiţii S.D., D.M. şi S.G. pentru infracţiunile prevăzute de art. 215 şi art. 290 C. pen.

Criticile recurentului, astfel cum sunt menţionate în înscrisul transmis prin fax, în sensul că sunt greşite numele a 2 dintre cele 3 persoane la care se referă ordonanţa şi că persoanele reclamate, precum şi alte persoane, se fac vinovate de săvârşirea unor infracţiuni, pe de o parte, sunt irelevante în raport cu limitele controlului judecătoresc asupra ordonanţelor atacate, iar pe de altă parte, aspectele respective pot fi supuse examinării procurorului în favoarea căruia s-a declinat competenţa soluţionării plângerii penale.

Faţă de cele reţinute, Înalta Curte - în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. - va respinge ca nefondat recursul petiţionarului.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul B.I. împotriva sentinţei penale nr. 111/PI din 9 aprilie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.

Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 iunie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2451/2008. Penal