ICCJ. Decizia nr. 1812/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1812/2009
Dosar nr. 7755/280/2007
Şedinţa publică din 15 mai 2009
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 130/ F din 4 decembrie 2008, Curtea de Apel Piteşti, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea petentelor C.G., C.M.D. şi C.A.N. împotriva rezoluţiei de neînceperea urmăririi penale nr. 3239/P/2006 din 2 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, menţinând rezoluţia atacată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin sentinţa penală nr. 289/2008 a Judecătoriei Piteşti, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, plângerea aceloraşi petente împotriva rezoluţiei nr. 3239/P/2006 din 2 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti.
Sentinţa a fost casată de Tribunalul Argeş care a trimis cauza pentru judecată în primă instanţă la Curtea de Apel Piteşti, având în vedere dispoziţiile art. 281 C. proc. pen., modificat prin Legea nr. 79/2007 şi faptul că unul dintre intimaţi era executor judecătoresc.
În hotărârea de respingere a plângerii formulate de petente împotriva rezoluţiei procurorului atacată în prezenta cauză Curtea de Apel Piteşti a motivat că petentele au formulat în anul 2006 plângeri penale împotriva intimaţilor F.E. şi P.V.
Plângerile penale au făcut obiectul unor cercetări prealabile, cauza fiind soluţionată prin rezoluţia procurorului nr. 1461 /P/2006 din 19 iulie 2006, prin neînceperea urmăririi penale.
Având în vedere această împrejurare, faptul că de la data soluţionării plângerii penale nu au apărut acte noi, procurorul sesizat în dosarul nr. 3239/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, a confirmat propunerea organelor de poliţie de a nu se începe urmărirea penală în cauză.
Curtea de Apel Piteşti a constatat că în raport de data când se reclamă că s-au comis infracţiunile prevăzute de art. 288, 289 şi 291 C. pen., respectiv anii 1997 şi 1998 de către intimata P.V. s-a împlinit termenul de prescripţie specială prevăzută de art. 124 C. pen.
Cu atât mai mult termenul de prescripţie s-a împlinit în legătură cu infracţiunile de abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă reclamate de petente a se fi săvârşit în 1991, 1995 şi 1996, mai motivează instanţa.
Raportat la infracţiunile ce ar fi fost săvârşite de executorul judecătoresc F.E., Curtea de Apel Piteşti a reţinut că din actele premergătoare nu a rezultat săvârşirea unor fapte penale.
S-a relevat că în codul de procedură civilă e prevăzută instituţia suspendării executării şi instituţia contestaţiei la executare, căi în care activitatea executorilor judecătoreşti poate fi controlată.
În final, Curtea de apel a conchis că rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, atacată de petente a format obiectul unor cercetări prealabile şi unor rezoluţii anterioare care de asemenea au fost menţinute definitiv prin hotărâri judecătoreşti după ce au fost atacate de petente.
Prin urmare, prima instanţă a motivat că în cauză sunt incidente prevederile art. 2781 alin. (11) C. proc. pen.
Împotriva sentinţei au declarat recursuri petentele C.G., C.M.D. şi C.A.N. care, în esenţă, solicită desfiinţarea rezoluţiei de neurmărire penală nr. 3239/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti şi trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale împotriva intimaţilor.
Recursurile petentelor nu sunt fondate.
În mod legal şi temeinic instanţa Curţii de Apel Piteşti a motivat că pe de o parte faptele intimatei P.V. reclamate de petente sunt prescrise, iar faptele executorului judecătoresc F.E., nu constituie infracţiuni.
Pe de altă parte Înalta Curte constată că potrivit art. 278u C. proc. pen., în situaţia prevăzută în alin. (8) lit. a) persoana în privinţa căreia judecătorul prin hotărâre definitivă a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul din cazurile prevăzute de art. 10.
Or, din datele consemnate în concluziile de la curtea de apel şi din motivarea sentinţei atacate rezultă că faptele reclamate de petente au fost cercetate şi soluţionate prin rezoluţie de neînceperea urmăririi penale dată de procuror şi confirmată în mod definitiv de instanţe.
Aşa fiind, în cauză sunt incidente şi prevederile art. 2781 alin. (11) C. proc. pen., astfel că Înalta Curte, în baza alin. (8) din acelaşi articol va respinge, ca nefondate, recursurile şi le va obliga pe petente la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarele C.G., C.M.D. şi C.A.N. împotriva sentinţei penale nr. 130/ F din 4 decembrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentele petiţionare la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1806/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1821/2009. Penal. Infracţiuni la legea... → |
|---|
