ICCJ. Decizia nr. 1899/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1899/2009
Dosar nr. 3285/1/200.
Şedinţa publică din 22 mai 200.
Asupra contestaţiei în anulare de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin Decizia nr. 4832 din 28 septembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 5325/2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins recursul declarat de inculpatul T.C.A. împotriva deciziei penale nr. 413 din 12 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Împotriva acestei decizii, T.C.A. a formulat prezenta contestaţie în anulare, susţinând că la data judecării recursului s-a aflat în spital şi nu s-a putut prezenta şi nici apăra la proces.
Examinând contestaţia în anulare, sub aspectul admisibilităţii în principiu, în temeiul art. 391 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., raportat la art. 386 şi art. 388 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte constată că este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 386 lit. b) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştiinţa instanţa despre această împiedicare.
Potrivit dispoziţiilor art. 388 alin. (1) din acelaşi cod, contestaţia în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a)-c) şi e) poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia se face executarea cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării.
În contestaţia în anulare nu se invocă, în realitate, cazul prevăzut în mod expres şi limitativ de art. 386 lit. b), deoarece nu se arată că ar fi fost şi în imposibilitate de a încunoştiinţa instanţa despre împrejurarea că s-ar afla în spital.
Totodată, contestaţia nu a fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 388 alin. (1) C. proc. pen., respectiv de 10 zile de la începerea executării, ci după mai mult de 4 ani de la data începerii executării.
În plus, contestatorul a mai formulat o contestaţie în anulare care i-a fost respinsă pentru aceleaşi considerente, prin Decizia nr. 1351 din 10 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul T.C.A. împotriva deciziei nr. 4832 din 28 septembrie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 5325/2003.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1891/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1907/2009. Penal → |
|---|
