ICCJ. Decizia nr. 3107/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3107/2009

Dosar nr. 4058/2/2009

Şedinţa publică din 2 octombrie 2009

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 194/F din 9 iulie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul G.I.C.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petentul, nemenţionând motivele de recurs, arătând numai faptul că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, se află Dosarul nr. 26071 cu termen de judecată la 22 noiembrie 2009 şi că s-a plâns împotriva procurorului general.

Recursul nu este fondat.

Examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 385⁶ alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele considerente:

Petentul G.I.C. a formulat plângere, în temeiul art. 278 C. proc. pen., împotriva Rezoluţiei nr. 95/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Din relaţiile emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a rezultat faptul că în acest dosar de urmărire penală se efectuează încă acte premergătoare faţă de numiţii I.S.G., I.A. şi F.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 267 C. pen. şi faptul că în cauză nu ar fi incidente dispoziţiile art. 278¹ alin. (2) C. proc. pen.

În mod corect instanţa a reţinut că plângerea petentului este inadmisibilă.

Potrivit art. 278¹ alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărirea penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi art. 278 la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

În cauza de faţă nu există o rezoluţie sau ordonanţă prin care să se fi dispus o soluţie de netrimitere în judecată în Dosarul nr. 95/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, astfel că se punea problema admisibilităţii unei astfel de plângeri.

Instanţa de fond a reţinut, în mod corect, că, din modul în care sunt reglementate condiţiile exercitării unei astfel de plângeri, rezultă că plângerea formulată împotriva oricărei alte măsuri dispuse de procuror în faza de urmărire penală este inadmisibilă, cu excepţia situaţiilor în care Codul reglementează anumite proceduri speciale.

Faţă de aceste considerente, hotărârea atacată este legală şi temeinică şi, în baza art. 385¹⁵ alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul, ca nefondat.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul G.I.C. împotriva Sentinţei penale nr. 194/F din 9 iulie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 octombrie 2009.

← ICCJ. Decizia nr. 57/2009. Penal. Plângere împotriva...		ICCJ. Decizia nr. 573/2009. Penal. Infracţiuni de corupţie... →

Vezi şi alte speţe de drept penal: