ICCJ. Decizia nr. 3864/2009. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3864/2009
Dosar nr. 1171/2/200.
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 9 februarie 2009 s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.G. împotriva deciziei penale nr. 109 din 19 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 386 lit. a)-c) şi e) C. proc. pen. instanţa competentă să soluţioneze contestaţia în anulare aparţine instanţei de recurs care a pronunţat Decizia a cărei anulare se cere, prin Decizia penală nr. 326 din 2 martie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Procedând la soluţionarea cauzei, Înalta Curte a dispus ataşarea dosarului nr. 4295/2/2008 în care s-a pronunţat Decizia penală nr. 109 din 19 ianuarie 2009.
Analizând actele existente la dosar, Înalta Curte reţine că prin Decizia penală nr. 109 din 19 ianuarie 2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins ca nefondat recursul declarat de petiţionarul C.G. împotriva sentinţei penale nr. 209 din 16 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Împotriva acestei decizii contestatorul C.G. a formulat contestaţie în anulare arătând că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti nu a furnizat rezultatele cercetărilor privind această speţă declinând cauza Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pe cale de consecinţă neexistând o hotărâre definitivă şi irevocabilă susţine petentul că nu este de acord cu plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 240 lei.
Înalta Curte apreciază că cererea de contestaţie în anulare formulată de contestatorul C.G. împotriva deciziei penale nr. 109 din 19 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este inadmisibilă urmând a fi respinsă ca atare pentru considerentele ce urmează.
Potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârii penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă;
e) când la judecarea recursului inculpatul nu a fost ascultat şi ascultarea acestuia era obligatorie, potrivit art. 38514 alin. (1)1 sau art. 38516 alin. (1) C. proc. pen.
Criticile formulate de petiţionar în raport de dispoziţiile art.109 din 19 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu se încadrează în nici una din situaţiile limitative prevăzute de dispoziţiile art. 386 C. proc. pen.
Criticile aduse de petent cu privire la greşita sa obligare la plata cheltuielilor judiciare către stat nu sunt întemeiate.
Potrivit dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care şi-a retras apelul, recursul sau cererea.
Cum recursul petentului a fost respins, în mod corect s-a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.G.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.G. împotriva deciziei penale nr. 109 din 19 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 4295/2/2008.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 3858/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3897/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
---|