ICCJ. Decizia nr. 1328/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1328/2009
Dosar nr. 3966/1/2009
Şedinţa publică din 2 iulie 2009
Asupra plângerii de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 7 mai 2009 petiţionarul M.C.V., „a contestat” în termenul legal rezoluţia nr. 195/P/2009 din 29 aprilie 2009 întocmită de procuror C.G., rezoluţie pe care o consideră nelegală, întrucât magistratul procuror a „aderat” la un grup infracţional de crimă organizată, condus de D.I., D.A., procurorul de caz.
Din conţinutul corespondenţei purtată de instanţă cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, respectiv adresa existentă la fila 6 dosar rezultă că Dosarul nr. 195/P/2009 al acestei unităţi de parchet nu-l priveşte pe petiţionar.
Faţă de această împrejurare, cum şi precizările petiţionarului în sensul că la pretinsa rezoluţie 195/P/2009 nu s-a adresat procurorului ierarhic superior conform dispoziţiilor art. 275-278 C. proc. pen., Înalta Curte constată prezenta plângere inadmisibilă.
Astfel, conform dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., pot face obiectul controlului judiciar al instanţei, exclusiv rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmării penale.
În cauza dedusă judecăţii, o astfel de rezoluţie sau ordonanţă de netrimitere în judecată, nu s-a pronunţat, aşa încât să fie posibilă formularea unei plângeri întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. de către petiţionar.
Pe de altă parte, plângerea adresată direct instanţei nici nu poate fi interpretată ca un mod de sesizare a organelor de urmărire penală, în condiţiile art. 221 C. proc. pen. deoarece nu sunt întrunite condiţiile plângerii prevăzute de art. 222 C. proc. pen.
Pentru existenţa plângerii ca mod general de sesizare a organelor de urmărire penală, este necesar să fie îndeplinite anumite condiţii sub aspectul conţinutului.
Astfel, trebuie să cuprindă descrierea faptei care formează obiectul plângerii, arătarea mijloacelor de probă pe care se sprijină plângerea, calitatea în care persoana face sesizarea.
Nefiind îndeplinite cerinţele de conţinut arătate, plângerea petiţionarului nu poate fi calificată drept plângere ca mod de sesizare a organului de urmărire penală aşa încât să fie incidente dispoziţiile art. 222 alin. (7) C. proc. pen.
Pe cale de consecinţă, plângerea petiţionarului va fi respinsă ca inadmisibilă, conform art. 2781 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. .
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiţionarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarul M.C.V.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iulie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1280/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1368/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
