ICCJ. Decizia nr. 1901/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa nr. 1901/2009

Dosar nr. 7765/1/2009

Şedinţa publică din 12 noiembrie 2009

Deliberând asupra cauzei se constată:

Prin ordonanţa din 31 iulie 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Secţia de Combatere a Corupţiei a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de S.C., P.N.M., P.A., C.C., B.L. şi U.R. sub aspectul infracţiunii prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Totodată a disjuns cauza şi s-a declinat competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, pentru a fi efectuate cercetări faţă de persoanele de mai sus, la care se mai adaugă E.B. şi B.E. sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 323 şi art. 2611 C. pen.

S-a disjuns cauza şi s-a declinat competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru a se efectua cercetări faţă de E.B. şi B.E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Soluţia fost confirmată prin ordonanţa din 4 septembrie 2009 adoptată de către procurorul ierarhic superior (nr. 7020/447/2009).

Organele de urmărire penală au reţinut că aspectele sesizate de către petentul E.N.G., prin mandatar E.D.M. nu sunt confirmate de realitate, fiind descrise în plângere generic, aceştia neînţelegând să se conformeze disp. art. 222 C. proc. pen., în sensul că au refuzat să facă declaraţii în faţa organelor judiciare.

În termen legal, petentul, prin procurator - în temeiul disp. art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. - s-a adresat instanţei de judecată, formulând plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată, pe motiv de neefectuare a actelor premergătoare şi faţă de T.B. Din contextul acesteia care cuprinde alegaţii denigratoare, generale la adresa justiţiei, mai reiese şi că petentul este nemulţumit în legătură cu soluţionarea unui dosar civil de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti, fără însă a fi posibil de identificat criticile sale.

Examinând actele şi lucrările dosarului în care s-au efectuat acte premergătoare în raport şi cu soluţiile de netrimitere în judecată se constată următoarele:

Prin plângerea penală depusă împotriva magistraţilor S.C., P.N.M., P.A., C.C., B.L. şi U.R., petentul E.N.G. prin procurator, susţine că au pronunţat hotărâri „ilegale” iar agentul procedural E.B. nu ar fi îndeplinit corect procedura de citare.

Pe E.B. a acuzat-o că „ şi-a traficat direct şi indirect influenţa, profitând de pe urma acestor abuzuri judecătoreşti, îndreptate împotriva mea şi a fiului meu”.

La data de 30 iulie 2009, deşi citat pentru audiere şi precizarea plângerii penale, petentul nu s-a prezenta, iar fiul său în calitate de procurator a refuzat să dea declaraţie( proces - verbal din 31 iulie 2009).

Din actele ataşate plângerii reiese că prin Sentinţa civilă nr. 16 din 7 mai 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost admisă excepţia tardivităţii contestaţiei la alegerile euro-parlamentare din 7 iunie 2009 formulate de contestatorul N.G. împotriva candidatei independente E.B.

Prin decizia civilă nr. 291/R din 26 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a fost admis recursul, casată sentinţa civilă, trimiţându-se spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Tot, ca tardiv introdusă a fost respinsă pentru a doua oară contestaţia, prin sentinţa civilă nr. 17 din 28 mai 2009 de către Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă. Toate cererile de recuzare a judecătorilor formulate de către petent prin procurator, au fost respinse, ca nefondate.

Nemulţumirea cu privire la soluţia adoptată cât şi în ceea ce priveşte modul de rezolvare a cererilor de recuzare, petentul şi-a manifestat-o prin introducerea plângerii penale împotriva judecătorilor, procurorului de şedinţă şi a agentului procedural, fără însă a fi în măsură să indice vreun mijloc de probă în sprijinul celor afirmate.

În plângerea adresată procurorului ierarhic superior - art. 275 - art. 278 C. proc. pen. - petentul prin procurator critică aspectul că în Ordonanţa nr. 177/P/2009 nu se fac referiri şi la T.B. (Ordonanţa nr. 7020/447/2009 din 4 septembrie 2009).

Corect au apreciat organele de urmărire penală că nu se impune începerea urmăririi penale faţă de persoanele reclamate, din moment ce simpla nemulţumire cu privire la soluţiile date de către instanţe, prin ele însele, nu pot constitui infracţiuni, existând căile de atac legale, conform Legii nr. 304/2004, prin care pot fi valorificate criticile persoanelor ce se consideră neîndreptățite.

Pe de altă parte, procurorul ierarhic superior este ţinut a verifica numai aspectele sesizate procurorului de caz şi modul în care acesta le-a verificat şi rezolvat, nefiind permis a fi invocate aceste fapte pretins infracţionale săvârşite de către alte persoane.

Soluţiile adoptate de organul de urmărire penală, fiind legale şi temeinice, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., plângerea va fi respinsă, ca nefondată.

Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul E.N.G. prin mandatar E.D.M. împotriva ordonanţei din 31 iulie 2009 dispusă în Dosarul nr. 177/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 noiembrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1901/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond