ICCJ. Decizia nr. 2006/2009. Penal. Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 C.p.). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 2006/2009
Dosar nr. 5928/1/2009
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2009
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
La data de 8 iulie 2009, petiţionarul A.I., domiciliat în municipiul Arad, a formulat plângere împotriva judecătorilor M.Ş., C.G., I.G., B.G., A.E., D.M., E.E., C.A.D., T.C.I. din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi împotriva procurorului E.N. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorilor şi fals intelectual.
În motivarea plângerii, petiţionarul arată că la data de 12 iunie 2009 s-a adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu plângere penală împotriva magistraţilor judecători şi procurori nominalizaţi mai sus, dar până la data formulării noii sesizări nu i s-a comunicat modul de soluţionare a acesteia. Apreciază că Parchetul refuză să efectueze cercetarea penală în cauză, deşi prin actele ataşate plângerii iniţial a făcut cu prisosinţă dovada săvârşirii de către magistraţi a infracţiunilor sesizate.
Petiţionarul mai precizează să îşi menţine solicitările din plângerea penală din 12 mai 2009.
Examinând plângerea, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 222 alin. (2) C. proc. pen., plângerea prin care se aduce la cunoştinţă săvârşirea unei infracţiuni trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei ce formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut şi a mijloacelor de probă.
Din conţinutul plângerii trimise instanţei supreme la data de 8 iulie 2009, reiese în mod evident că aceasta nu întruneşte cerinţele textului de lege arătat mai sus, lipsind descrierea faptei ce formează obiectul sesizării.
Petiţionarul face trimitere la alte plângeri, din 12 iunie 2009, respectiv 12 mai 2009, prima fiind ataşată în copie şi înaintată de acesta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În acest context, Înalta Curte constată că plângerea petiţionarului este inadmisibilă şi, prin urmare, neputând face obiectul unei verificări pe fond de niciun organ judiciar competent.
În cauză nu se poate pune nici problema învestirii instanţei, potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (2) C. proc. pen., întrucât petiţionarul nu indică existenţa vreunei soluţii de netrimiterea în judecată împotriva căreia să fi exercitat procedura prevăzută de dispoziţiile art. 275-278 C. proc. pen.
Pe de altă parte, dacă petiţionarul a înţeles să se adreseze instanţei cu plângere împotriva tergiversării cercetărilor penale, Înalta Curte constată că şi sub acest aspect plângerea este inadmisibilă, art. 2781 C. proc. pen. stabilind că instanţa nu poate fi învestită decât cu o plângere împotriva unei rezoluţii sau ordonanţe a procurorului de netrimitere în judecată.
Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă plângerea petiţionarului şi va dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând dispoziţiile art. 222, art. 2781, art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarul A.I.
Obligă petiţionarul la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 noiembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1821/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2032/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
---|