ICCJ. Decizia nr. 1528/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1528/2010
Dosar nr. 4576/30/2009
Şedinţa publică din 20 aprilie 2010
Deliberând asupra recursului penal de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 1293 din 04 iunie 2009, pronunţată de Judecătoria Timişoara în Dosarul nr. 9453/30/2009, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., s-a respins ca tardivă plângerea petentului A.L. şi s-a menţinut soluţia pronunţată prin rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale nr. 7331/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, privind pe intimata N.O.A., citată la locul de muncă la Consiliul Local al Comunei Pişchia, judeţul Timiş.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
La data de 20 iunie 2006, petentul A.L. a solicitat tragerea la răspundere penală a intimatei N.O.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor personale, prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP); în motivare, petentul a arătat că - la data de 19 mai 2005 - a depus o cerere la Primăria Pişchia, înregistrată cu nr. X din 19 mai 2005 la care nu a primit niciun răspuns, răspunzătoare de acest lucru fiind secretara primăriei, intimata N.O.A.
Prin Rezoluţia nr. 7331/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de intimata N.O.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 alin. (1) C. pen., apreciindu-se că fapta nu există.
Împotriva acestei soluţii, petentul a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, plângerea fiind respinsă prin rezoluţia de respingere a plângerii nr. 1787/II/2/2007 la data de 20 noiembrie 2007.
La data de 02 decembrie 2008, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Timiş plângerea petentului în baza art. 2781 C. proc. pen., împotriva rezoluţiilor mai sus enunţate.
Prima instanţă a constatat că plângerea este tardiv introdusă, întrucât dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. reglementează instituţia plângerii în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. În alin. (2) se stipulează că - în cazul în care prim-procurorul parchetului nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277 C. proc. pen. (de 20 de zile) - termenul prevăzut în alin. (1) curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile.
Din înscrisurile existente la dosar se reţine că petentul a înregistrat plângerea împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 7331/P/2006 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara la data de 12 noiembrie 2007 (data rezoluţiei procurorului de serviciu) şi 16 noiembrie 2007 data ştampilei Parchetului. Prin urmare, de la acea dată se calculează termenul de rezolvare al plângerii - de 20 de zile. Întrucât plângerea nu a fost soluţionată de prim-procuror în termen de 20 de zile, prevăzut de art. 277 C. proc. pen., petentul trebuia să se adreseze instanţei, în următoarele 20 de zile - situaţia fiind expres reglementată de lege [termenul prevăzut de art. 2781 alin. (2) C. proc. pen. fiind un termen imperativ, de decădere şi nu o opţiune pentru petent].
La data de 02 decembrie 2008 - peste cele 40 de zile calculate în modalitatea mai sus expusă - petentul a introdus plângerea sa la Judecătoria Timişoara, în baza art. 2781 C. proc. pen.
Conform dispoziţiilor art. 185 C. proc. pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul A.L. solicitând admiterea recursului şi desfiinţarea actelor procurorului.
Prin Decizia penală nr. 718/R din 28 octombrie 2009 pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 4576/30/2009, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. s-a respins, ca tardiv, recursul declarat de petentul A.L., împotriva Sentinţei penale nr. 1293 din 04 iunie 2009, pronunţată de Judecătoria Timişoara, în Dosarul nr. 9453/30/2008.
Tribunalul, analizând recursul declarat de petent, a constatat că acesta este tardiv, întrucât, aşa cum se arată şi în dispozitivul primei instanţe, termenul de recurs era de 10 zile de la pronunţare.
Acest termen este prevăzut în mod imperativ de dispoziţiile art. 3853 C. proc. pen., iar în caz de depăşire sancţiunea este tardivitatea recursului.
Cum prima instanţă a pronunţat hotărârea atacată în data de 04 iunie 2009, termenul s-a împlinit în data de 16 iunie 2009, iar din ştampila registraturii rezultă că petentul a înregistrat recursul în data de 15 iulie 2009, depăşind cu o lună termenul de 10 zile.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs petentul A.L., arătând că este nemulţumit de felul în care sunt soluţionate cauzele sale aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Examinând decizia penală recurată prin prisma excepţiei de inadmisibilitate, instanţa a constatat că recursul formulat de către petentul A.L. este inadmisibil, deoarece a formulat recursul împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia penală nr. 718/R din 28 octombrie 2009 a Tribunalului Timiş în Dosarul nr. 4576/30/2009, în calea de atac a recursului, prin care a fost respins ca tardiv recursul petentului împotriva Sentinţei penale nr. 1293 din 4 iunie 2009 a Judecătoriei Timişoara.
Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, prin Decizia penală nr. 61/R din 21 ianuarie 2010, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. a respins ca inadmisibil recursul declarat de petentul A.L. împotriva Deciziei penale nr. 718/R din 28 octombrie 2009 a Tribunalului Timiş.
Petentul a fost obligat să plătească 200 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii, petentul A.L. a declarat un nou recurs.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., hotărârea pronunţată în baza alin. (8) lit. a) şi b) al aceluiaşi articol, poate fi atacată cu recurs.
În cauză, instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată de petent împotriva soluţiei de neurmărire penală a fost judecătoria, iar potrivit dispoziţiilor legale citate, cu referire la art. 3851 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., sentinţa pronunţată de judecătorie, recursul formulat de petent împotriva acestei hotărâri a fost soluţionat de Tribunalul Timiş.
Decizia pronunţată de tribunal este definitivă, în raport de dispoziţiile art. 416 pct. 6 C. proc. pen.
Legea procesul penală nu prevede formularea unei cereri de recurs împotriva unei hotărâri definitive, motiv pentru care recursul formulat de petent este inadmisibil şi va fi respins ca atare, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul A.L. împotriva Deciziei penale nr. 61/R din 21 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 20 aprilie 2010.
Procesat de GGC - CT
| ← ICCJ. Decizia nr. 3292/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1531/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
