ICCJ. Decizia nr. 162/2010. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 162/2010
Dosar nr. 1702/33/2009
Şedinţa publică din 19 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Recurentul contestator T.M. a formulat plângere împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - L.C.K. prin care s-a respins plângerea sa împotriva Rezoluţiei din 23 aprilie 2007 a procurorului general de la Curtea de Apel Cluj - I.M.
S-a susţinut de petent că organul de cercetare penală şi instanţa de judecată au eludat probele şi realitatea de fapt şi de drept.
Prin Sentinţa penală nr. 64/2007 a Curţii de Apel Cluj a respins plângerea petentului, hotărâre rămasă definitivă prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Împotriva acestei hotărâri petentul a formulat contestaţie, prin care a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să fie lămurit înţelesul sentinţei sus-arătate.
Analizând contestaţia formulată Curtea de Apel Cluj, prin Sentinţa penală nr. 65 din 20 octombrie 2009, a respins contestaţia ca nefondată cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare.
A reţinut instanţa că prin contestaţia la executare se urmăreşte îndreptarea unor eventuale inadvertenţe din hotărârea ce se execută pentru a evita punerea în executare a unei hotărâri nedefinitive ori împotriva unei alte persoane decât cea condamnată neputând fi calificată ca o cale de atac, cu atât mai mult cu cât dispozitivul nu reclamă nici un fel de nelămurire.
Împotriva acestei hotărâri contestatorul a formulat recurs, în esenţă prin motivele scrise s-a susţinut că nu s-a efectuat judecata Dosarului nr. 1131/33/2007 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală „s-a vizat plângerea împotriva rezoluţiei de neînceperea urmăririi penale din 23 aprilie 2007 şi nu rezoluţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - L.C.K.” cât şi „sentinţa este motivată pe neadevăruri” depunând în acest sens un set de înscrisuri, fiind invocate dispoziţiile art. 461 lit. c) C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 461 lit. c) C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale, se poate formula doar în cazul în care se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se va executa sau vreo cauză de împiedicare la executare.
Astfel cum rezultă şi din motivele de recurs, nemulţumirea acestuia vizează soluţia de respingere pronunţată în cauză.
Or, cu ocazia judecării cauzei în fond şi recurs, instanţele au analizat toate aspectele invocate de contestator, nefiind posibilă o reformare a hotărârii pe calea contestaţiei la executare atât timp cât hotărârea de executat nu cuprinde nici o dispoziţie contradictorie sau vreo piedică la executare.
Totodată, trebuie precizat că o hotărâre definitivă nu poate fi desfiinţată nici chiar prin căile de atac extraordinare decât pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute de legiuitor.
Cum, Sentinţa penală nr. 64/2007 pronunţată de Curtea de Apel Cluj nu cuprinde nici o dispoziţie contradictorie sau vreo piedică la executare, corect instanţa a respins, ca nefondată, contestaţia la executare formulată şi nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 461 lit. c) C. proc. pen., pe cale de consecinţă, recursul declarat de contestator nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul T.M. împotriva Sentinţei penale nr. 65 din 20 octombrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul contestator să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1851/2010. Penal. Extrădare pasivă (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 2023/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
