ICCJ. Decizia nr. 1975/2010. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1975/2010

Dosar nr.4767/95/2010

Şedinţa publică din 13 mai 2011

Deliberând asupra recursului de faţă pe baza lucrărilor şi materialului aflate în dosarul cauzei a constatat următoarele:

I. Tribunalul Gorj, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 211 din 12 octombrie 2010, pronunţata in dosar nr. 4767/95/2010 prin aplicarea in mod direct a dispoziţiilor art. 406 C. proc. pen., a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată din Penitenciarul Tg.Jiu de către condamnatul V.S. împotriva sentinţei penale nr. 186 din 8 aprilie 2008 a aceleiaşi instanţe pronunţată în dosar nr. 10367/95/2007 astfel cum a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 271 din 27 ianuarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin care a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 C. pen. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru cazul prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. [„s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei"].

De precizat ca prin hotărârea definitiva supusă revizuirii in procedura extraordinara sus-menţionata s-a reţinut în fapt că în ziua de 1 martie 2007 partea vătămată S.I. care formulase anterior o plângere pentru infracţiunea de tulburare de posesie împotriva inculpatului a fost invitat de reprezentanţii poliţiei comunitare Tg. Jiu să se deplaseze în extravilanul cartierului Preajba pentru a da relaţii la faţa locului în legătură cu suprafaţa de teren pretins ocupată abuziv de către inculpat. În timp ce se deplasa către terenul în litigiu partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul care iritat fiind de sesizarea penală împotriva acestuia, i-a aplicat părţii vătămate în vârstă de 56 ani lovituri repetate cu intensitate sporită cu pumnii şi picioarele în zone vitale [abdomen,cap] ce l-au adus în stare inconştientă până în jurul orelor 1500 când a fost găsit căzut la pământ de martorul C.S., transportat de acesta la domiciliu şi ulterior internat de membrii familiei în regim de urgenţă în Spitalul Tg.Jiu. Pentru salvarea vieţii părţii vătămate a fost efectuată intervenţie chirurgicală în regim de urgenţă, diagnosticul stabilit fiind „hemiperitoneu masiv prin ruptură posttraumatică de splină, şoc hemoragic traumatic, traumatism toraco-abdominal/stânga traumatism cranio-cerebral închis": conform raportului de expertiza medico-legală efectuat în cauză leziunile traumatice amintite produse prin lovire cu corpuri dure datate în 1 martie 2007 au pus în primejdie viaţa victimei urmare pierderii unui organ (splina) în final fiind acordate pentru vindecare 30-35 zile de îngrijiri medicale.

În promovarea cererii pendinte si a cazului de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. condamnatul a invocat existenţa unei autodenunţ înregistrat la acelaşi organ de urmărire penală de către numitul I.S. cioban în perioada comiterii infracţiunii la stâna de oi a inculpatului având sălaşul în zona extravilană a cartierului Preajba care a mărturisit a fi autorul agresiunii fizice din data de 1 martie 2007 împotriva părţii vătămate S.I. (şi a solicitat în dovedirea faptului cu caracter de noutate amintit audierea martorilor V.I., T.G., M.D. şi H.C. cărora denunţătorul a pretins a li se fi destăinuit în legătură cu acţiunea de tentativă de omucidere comisă).

Instanţa a rezolvat procedura penala extraordinara sus-menţionata adoptând în mod direct soluţia de respingere ca nefondată a cererii de revizuire având ca baza legala dispoziţiile art. 406 C. proc. pen. – în absenţa încuviinţării şi administrării mijloacelor de probe solicitate de revizuient– cu argumentul justificativ că „în conformitate cu dispoziţiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei; ori în prezenta speţă, apărarea inculpatului potrivit căreia o altă persoană este autorul infracţiunii de tentativă de omor nu poate fi primită de instanţă, întrucât această apărare invocată în toate ciclurile procesuale de către acesta a fost înlăturată consecutiv, motivat, de toate instanţele constituind de altfel şi „motivele de apel şi recurs ale inculpatului".

II. Curtea de Apel Craiova, secţia penala si pentru cauze cu minori, prin Decizia penala nr. 261 din 21 decembrie 2010, in baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondat apelul în termen declarat de condamnatul-revizuient V.V.S. invocând ca motiv principal de nulitate absoluta încălcarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor legale procedurale cu caracter imperativ referitoare la examinarea şi pronunţarea în prealabil asupra admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire în conformitate cu dispoziţiile art. 403 alin. (1) şi 3 C. proc. pen., menţinând ca legala si temeinica sentinţa penala nr. 211 din 12 octombrie 2010 a Tribunalului Gorj, secţia penala.

III. Recursul în termen legal formulat de condamnatul-revizuient V.V.S. împotriva deciziei penale nr. 261 din 21 decembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, reiterând motivul de nulitate absoluta privind încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. privind procedura prealabilă cu caracter imperativ de examinare şi pronunţare asupra admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire este fondat urmând a fi admis ca atare în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) rap. la art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.

În partea introductivă a sentinţei sunt consemnate cererile apărătorilor aleşi ai condamnatului-revizuient în cadrul dezbaterilor prin care s-a solicitat in mod expres examinarea şi pronunţarea în prealabil de către instanţă a admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire în conformitate cu dispoziţiile art. 391 alin. (1) C. proc. pen. cerere asupra căreia instanţa a omis să se pronunţe ulterior în expunerea şi dispozitivul sentinţei (adoptând în mod direct soluţie de respingere ca nefondată a cererii de revizuire potrivit art. 406 C. proc. pen. legal posibilă doar ulterior admiterii în principiu şi rejudecării cauzei în conformitate cu dispoziţiile art .405 C. proc. pen.).

Ori din reglementările de ansamblu cu caracter imperativ ale art. 393-406 C. proc. pen. rezultă că cererea de revizuire parcurge in mod obligatoriu două etape procesuale si procedurale distincte, respectiv aceea a admiterii în principiu, atunci când aceasta îndeplineşte condiţiile cerute de lege, şi aceea a rejudecării cauzei după admiterea în principiu (în fond).

In consecinţa, data fiind nerespectarea dispoziţiilor legale sus-menţionate privind examinarea si soluţionarea cererii de revizuire a condamnatului – cu consecinţa nulităţii absolute prevăzute de art. 197 alin. (2) si (3) C. proc. pen. data fiind încălcarea dreptului la apărare si la un proces echitabil al titularului cererii – se va dispune casarea cu trimitere spre rejudecare a deciziei atacate si sentinţei pentru refacerea procedurii prealabile sus-menţionate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de revizuientul V.V.S. împotriva deciziei penale nr. 261 din 21 decembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 211 din 12 octombrie 2010 a Tribunalului Gorj, secţia penală, şi trimite cauza spre rejudecare la prima instanţă, respectiv Tribunalul Gorj.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 mai 2011.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1975/2010. Penal