ICCJ. Decizia nr. 2116/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2116/2010
Dosar nr. 232/59/2010
Şedinţa publică din 28 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 269 din 22 octombrie 2009 a Curţii de Apel Timişoara a fost respinsă plângerea petentei formulată în temeiul art. 278 C. proc. pen. prin menţinerea unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror.
Cu referatul nr. 1275/III/6/09 din 17 februarie 2010 al Parchetului, Curtea de Apel Timişoara a fost înaintată Curţii de Apel Timişoara cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 2169/2210/09.
Prin Sentinţa penală nr. 74/PI din 15 martie 2010 Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, a respins ca inadmisibilă cererea petentei F.G. privind revizuirea Sentinţei penale nr. 269 din 22 octombrie 2009 a Curţii de Apel Timişoara hotărâre ce a fost atacată cu recurs.
Recursul declarat este nefondat.
Revizuirea este o cale de atac extraordinară ce priveşte exclusiv hotărârile prevăzute în art. 393 C. proc. pen., care critică o rezolvare a fondului procesului şi se referă la cazurile arătate limitativ în art. 394 C. proc. pen.
Din reglementările de ansamblu ale cazurilor de revizuire şi ale condiţiilor pe care fiecare dintre acestea trebuie să le îndeplinească pentru a constitui motive de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti definitive, rezultă că hotărârile judecătoreşti prin care nu se rezolvă fondul cauzei nu pot fi supuse revizuirii.
În raport cu soluţiile ce pot fi pronunţate în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) şi b) C. proc. pen. de către judecătorul care examinează plângerea împotriva regulilor sau ordonanţelor procurorului de retrimitere în judecată, nu se poate considera că într-o astfel de fază procesuală s-ar rezolva fondul cauzei, deoarece niciuna din aceste soluţii nu implica stabilirea existenţei faptei şi a vinovăţiei în acceptarea prevederilor art. 345 C. proc. pen., respectiv prin condamnarea, achitarea inculpatului, sau încetarea procesului penal.
Atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii şi împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea plângerilor formulate în temeiul art. 2781 C. proc. pen., cererea de revizuire nu este admisibilă aşa cum s-a statuat de altfel conform Deciziei nr. XVII din 19 martie 2007 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie astfel că hotărârea pronunţată este temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta F.G. împotriva Sentinţei penale nr. 74/PI din 15 martie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurenta revizuentă la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2115/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1552/2010. Penal → |
|---|
