ICCJ. Decizia nr. 2377/2010. Penal. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2377/2010
Dosar nr. 650/86/2011
Şedinţa publică din 14 iunie 2011
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 44 din 17 februarie 2010 pronunţată de Tribunalul Suceava s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuienta M.M. ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această sentinţă s-au reţinut următoarele.
Prin sentinţa penală nr. 171 din 09 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 1198/86/2009, rămasă definitivă prin neapelare la, data de 24 iunie 2009, inculpata M.M., a fost condamnată la pedeapsa de 16 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la omor calificat şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale.
S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 3 august 2008 la 30 septembrie 2008.
S-a emis MEPÎ nr. 210/2009 la data de 24 iunie 2009, Penitenciarul Poarta Albă a comunicat că pedeapsa a început la data de 26 iunie 2009 şi expira la data de 27 aprilie 2025.
La data de 17 iulie 2009 inculpata M.M. a declarat apel împotriva sentinţei penale nr. 171/2009, soluţionat prin Decizia penală nr. 42 din 05 august 2009 a Curţii de Apel Suceava, prin care s-a respins ca tardiv apelul.
La data de 07 septembrie 2009 Curtea de Apel Suceava, prin adresa nr. 1198/86/2009 a comunicat faptul că inculpata M.M. a declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 42 din 05 august 2009 a acestei instanţe, sens în care s-a înaintat dosarul nr. 1198/86/2009 pentru a fi trimis Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie Bucureşti, în vederea soluţionării recursului.
Prin Decizia penală nr. 3791 din 16 noiembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a respins ca tardiv recursul declarat de inculpata M.M.
S-a reţinut că susţinerile revizuentei, conform cărora administrarea unui probatoriu suplimentar ar releva nevinovăţia acesteia, nu se subsumează cazului de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. întrucât atât instanţa de fond, a analizat şi interpretat faptele în ansamblul lor, inclusiv motivele inculpatei. Prezenţa inculpatei împreună cu autorul faptei şi cu victima, precum şi împrejurarea că aceasta era udă la picioare ca urmare a traversării râului, a fost atestată în cursul cercetării judecătoreşti de martorii D.G. (f.44 dosar fond), I.A.N. (f.43 dosar fond), O.V. (f.68 dosar fond) şi G.L. (f.70 dosar fond). De asemenea, în ceea ce priveşte testarea petentei cu aparatul poligraf, Tribunalul a reţinut că aceasta a fost făcută în cursul urmăririi penale, rezultând că inculpata este nesinceră, şi, în conformitate cu art. 64 C. proc. pen., examinarea cu aparatul poligraf nu constituie un mijloc de probă în procesul penal.
Tribunalul a reţinut de asemenea că petenta nu a indicat în concret numele martorilor propuşi, teza probatorie sau modalitatea în care aceştia au luat cunoştinţă de împrejurări relevante în prezenta cauză, şi nici faptele sau împrejurările noi care au fost descoperite şi care atrag aplicabilitatea cazului de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe în termen legal a declarat apel revizuienta M.M. care a solicitat admiterea cererii de revizuire motivat de faptul că nu a avut parte de un proces echitabil.
Prin Decizia penală nr. 32 din data de 07 aprilie 2011 Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuienta M.M., împotriva sentinţei penale nr. 44 din 17 februarie 2011 pronunţată de Tribunalul Suceava.
Pentru a decide astfel Curtea a constatat că revizuienta M.M. este condamnată definitiv în baza sentinţei penale nr. 171 din 09 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Suceava la pedeapsa de 16 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la omor calificat prev. de art. 26 rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale.
Prin deciziile penale nr. 42 din 05 august 2009 a Curţii de Apel Suceava şi nr. 38791 din 16 noiembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost respinse apelul şi recursul declarate de M.M. ca fiind tardive. Promovarea căilor de atac ordinare a apelului şi recursului cu întârziere se datorează atitudinii culpabile a revizuientei şi nu mai pot constitui obiect de analiză în cadrul acestei proceduri a revizuirii. Totodată s-a arătat că motivele de revizuire invocate de revizuienta M.M. nu se circumscriu niciunui caz de revizuire prev. de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuenta solicitând admiterea acestuia.
Examinând recursul Înalta Curte constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea de revizuire formulată în cauză revizuienta M.M. a invocat faptul că este nevinovată şi că doreşte să fie administrate probe în acest sens.
Aşa cum în mod corect au reţinut . instanţele de fond şi apel, revizuienta M.M. nu a prezentat în concret care sunt faptele şi împrejurările noi care au fost descoperite după pronunţarea hotărârii de condamnare, care sunt probele ce ar urma să fie administrate şi teza probatorie care impun administrarea acestui probatoriu suplimentar.
Cazurile de revizuire sunt strict şi limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen., admisibilitatea unei cereri de revizuire putând fi verificate doar prin raportarea la aceste cazuri.
Administrarea suplimentară de probe sau suplimentarea probatoriului testimonial administrat în faţa instanţei de fond nu se circumscrie cazurilor de revizuire prev. de art. 394 C. proc. pen.
Înalta Curte constată că a fost administrat un amplu probatoriu ce nu mai poate fi suplimentat în cadrul acestei proceduri fără a fi descoperite fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, aşa cum cere expres dispoziţiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Lipsa revizuientei de la judecarea cauzei în fond nu constituie automat, în lipsa existenţei vreunui caz de revizuire prev. de art. 394 C. proc. pen., motiv de admitere a cererii.
Faţă de cele arătate Înalta Curte în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. b C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul revizuentei pe care o va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta M.M. împotriva deciziei penale nr. 32 din 7 aprilie 2011 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta revizuenta la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 14 iunie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 2328/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2381/2010. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... → |
---|