ICCJ. Decizia nr. 2526/2010. Penal. Revocarea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2526/2010
Dosar nr. 3767/2/2011
Şedinţa publică din 23 iunie 2011
Asupra cauzei penale de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 04 mai 2011 pronunţată în dosarul nr. 3767/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a cererii de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul C.S.S., întrucât temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri subzistă şi impun în continuare privarea de libertate, în cauză existând suficiente indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat pentru care este cercetat de procurorii anticorupţie, fapte ce relevă un grad ridicat de pericol social.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul C.S.S., criticând-o sub aspect de nelegalitate şi netemeinicie.
La termenul din 23 iunie 2011, Înalta Curte a pus în discuţie admisibilitatea căi de atac exercitată de inculpat.
Examinând cauza sub acest aspect, Înalta Curte apreciază recursul declarat de inculpatul C.S.S. ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac în condiţiile legii.
În speţă, inculpatul a declarat recurs împotriva unei încheieri pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în soluţionarea cererii de revocare a măsurii arestării preventive formulată în cursul urmăririi penale şi care a fost respinsă ca nefondată.
Potrivit prevederilor art. 1403 alin. (1) teza finală C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, încheierea prin care judecătorul respinge în cursul urmăririi penale o cerere de revocare a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.
Ca atare, printre modificările aduse Codului de procedură penală de Legea nr. 356/2006 se regăseşte şi cea referitoare la imposibilitatea atacării cu recurs a încheierilor prin care se dispune respingerea cererilor de revocare a măsurilor preventive, reglementare care a fost determinată de soluţia dată în recursul în interesul legii, prin Decizia nr. XII din 21 noiembrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Faţă de cele reţinute, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Curtea va respinge ca inadmisibil recursul formulat de inculpatul C.S.S.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat căruia îi incumbă culpa procesuală a exercitării unei căi de atac care nu e prevăzută de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul inculpat C.S.S. împotriva încheierii din 04 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosar nr. 3767/2/2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2525/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2527/2010. Penal. Cerere de liberare... → |
|---|
