ICCJ. Decizia nr. 3205/2010. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3205/2010
Dosar nr. 2940/1/2011
Şedinţa publică din 22 septembrie 2011
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
La data de 5 aprilie 2011 s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe contestaţia în anulare formulată de condamnaţii P.E.D., A.G., N.G., N.B., N.T. şi T.L. împotriva deciziei penale nr. 1171 din 24 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În drept, s-au invocat disp. art. 386 lit. a), c) şi e) C. proc. pen., fără a se indica în concret motivele de contestaţie.
S-a solicitat de asemenea şi suspendarea executării deciziei contestate, în condiţiile art. 390 C. proc. pen.
Curtea reţine că pentru a fi admisibilă în principiu o contestaţie în anulare îndreptată împotriva unei hotărâri penale definitive, trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile enumerate în art. 391 alin. (2) C. proc. pen.,respectiv: contestaţia să fie făcută în termenul prevăzut de lege; motivul invocat să fie dintre cele prev. de art. 386 C. proc. pen.; în susţinerea contestaţiei să fie depuse ori să se invoce dovezi care sunt la dosar.
Examinând contestaţia în anulare formulată de petiţionar, Curtea constată că aceasta este nemotivată, situaţie în care nu se poate aprecia asupra îndeplinirii uneia dintre condiţiile de admisibilitate menţionate anterior.
În acest sens, Curtea reţine că simpla invocare a unor cazuri de contestaţie, ca temeiuri de drept, nu este suficientă, căci într-o asemenea ipoteză orice contestaţie ar fi admisibilă în principiu, lipsind de conţinut şi eficienţă cenzura pe care instanţa este chemată să o exercite în această fază procesuală.
Pe de altă parte, toate cazurile de contestaţie prevăzute de lege au în vedere situaţii existente la data soluţionării recursului, astfel încât motivarea contestaţiei este independentă de considerentele deciziei instanţei de recurs.
Aşa fiind, contestaţia în anulare de faţă este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă ca atare, cu obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorii P.E.D., A.G., N.G., N.B., N.T. şi T.L. împotriva deciziei nr. 1171 din 24 martie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 262/36/2009.
Obligă contestatorii P.E.D. şi N.T. la plata sumei de câte 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat din care suma de câte 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă contestatorii A.G., N.G., N.B. şi T.L. la plata sumei de câte 325 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat din care suma de câte 25 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 22 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3203/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3211/2010. Penal → |
|---|
