ICCJ. Decizia nr. 332/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 332/2010
Dosar nr. 7320/2/2009
Şedinţa publică din 29 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 304 din 28 octombrie 2009 Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată plângerea petentului A.C.A. împotriva rezoluţiei de neînceperea urmăririi penale nr. 1889/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere că petentul a adresat plângere penală împotriva medicilor M.M. şi V.D. din cadrul Spitalului Penitenciar Rahova, învinovăţindu-i că au comis infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu prev. de art. 246 şi art. 249 din C. pen.
În motivarea plângerii petentul a afirmat că în perioada 2 aprilie 2007 – 10 mai 2007 s-a prezentat pentru internare în vederea efectuării unei intervenţii chirurgicale la Spitalul Penitenciar Rahova, unde i-a fost refuzată internarea de către cei 2 medici militari, cu gradul de comisari.
S-a stabilit că deţinutul A.C.A. s-a prezentat la 30 aprilie 2007 la Camera de Gardă a spitalului şi la examenul radiologic s-a evidenţiat că are corpi străini metalici, fără afectarea pulmonară.
S-a apreciat că nu necesită internare de urgenţă.
Acelaşi lucru s-a întâmplat la data de 10 mai 2007 şi la data de 2 aprilie 2007.
Faţă de această situaţie, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că rezoluţia de neurmărire penală nr. 1889/P/2008 este legală şi temeinică, întrucât faptele medicilor de a nu-l interna, de urgenţă, pe petent nu întrunesc elementele unei infracţiuni.
Împotriva sentinţei a declarat recurs petentul.
Recursul petentului, care cere desfiinţarea rezoluţiei atacate şi trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale, nu este fondat.
Petentul nu contestă starea de fapt reţinută în rezoluţie, respectiv aceea că prezintă corpi străini metalici pe care şi i-a introdus voluntar în corp.
Pe de altă parte, nu există nici o dovadă că această stare de fapt voluntară este o urgenţă medicală care ar necesita internarea petentului.
Aşa fiind, hotărârea atacată este legală şi temeinică.
Prin urmare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. Curtea va respinge recursul, ca nefondat, şi-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul A.C.A. împotriva sentinţei penale nr. 304 din 28 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3072/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3073/2010. Penal. Infracţiuni la alte legi... → |
|---|
