ICCJ. Decizia nr. 3351/2010. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 97/F din 9 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta L.A. împotriva rezoluției nr. 696/P/2009 din 9 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, menținută prin rezoluția nr. 1477/II/2/2009 dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, prin care se dispusese neînceperea urmăririi penale față de intimatele G.C. - notar public, L.Ș., L.T. și S.E.
S-a reținut, de către instanță, că cercetările efectuate în cauză au avut la bază sesizarea Parchetului referitoare la săvârșirea de către intimați a infracțiunilor de fals intelectual, instigare la fals intelectual și uz de fals.
Prin rezoluția din 9 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați s-a reținut că persoana vătămată L.A. a fost căsătorită cu L.I., fiul făptuitoarei L.Ș. și fratele făptuitorului L.T. și S.E.
La data de 15 octombrie 2002, numitul L.I. a semnat testamentul prin care a lăsat soției sale, în deplină proprietate, întreaga sa avere, iar la data de 10 iulie 2005 acesta a decedat.
Ulterior, la 25 iulie 2005, notarul public G.C. a autentificat procura cu nr. XX, prin care făptuitoarele L.Ș. și S.E. l-au mandatat pe făptuitorul L.T. să se prezinte la biroul notarial pentru a le reprezenta interesele cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctului L.I.
în conținutul procurii s-a făcut mențiunea, de către notarul public, că făptuitoarele au acceptat succesiunea defunctului L.l. în calitate de mamă, respectiv, "frate".
în baza acestei procuri, L.T. a formulat o cerere la Primăria Municipiului Galați pentru eliberarea Anexei 1 iar apoi, la 27 septembrie 2005, a formulat acțiune civilă la Judecătoria Galați, obiectul cauzei fiind ieșirea din indiviziune - în contradictoriu cu L.Ș., S.E., C.D., B.M. și persoana vătămată L.A.
Prin sentința civilă nr. 2419 din 31 martie 2006, pronunțată de Judecătoria Galați, s-a dispus respingerea acțiunii civile pentru lipsa calității procesuale active a făptuitorului L.T.
Aceeași soluție s-a dispus și în Dosarul în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 6501 din 13 octombrie 2006 - obiectul cauzei fiind anularea testamentului autentificat sub nr. GG din 15 octombrie 2002 la Biroul Notarial N. Galați - constatându-se lipsa calității procesuale a făptuitoarei L.Ș.
Prin decizia civilă nr. 430 din 13 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Galați s-a dispus admiterea apelului declarat de persoana vătămată L.A., a fost desființată sentința civilă nr. 6501/2006 a Judecătoriei Galați și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
După casarea cu trimitere, instanța de fond, prin încheierea de ședință din 23 octombrie 2009, în principiu, acțiunea, dispunându-s reducțiunea testamentului în limita rezervei succesorale a ascendentului privilegiat. S-a constatat deschisă succesiunea defunctului L.I., fiind indicate bunurile care compun masa succesorală.
în cadrul actelor premergătoare, au fost audiate persoanele împotriva cărora s-a formulat plângerea, reținându-se că, anterior semnării procurii, acestea au citit conținutul, semnând în cunoștință de cauză.
în cuprinsul înscrisului, notarul public a consemnat voința părților, astfel că nu pot fi reținute fapte penale.
Rezoluția dată în Dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a fost confirmată de Procurorul General, care prin rezoluția nr. 147/II/2/2009 a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de persoana vătămată L.A.
Instanța de fond, examinând plângerea formulată de persoana vătămată împotriva rezoluției procurorului, a constatat că probele administrate în cauză conduc la concluzia că faptele sesizate de petentă nu există.
împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petiționara, fără a indica, în mod expres, care sunt criticile de nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii atacate.
Examinând cauza, în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte de Casație și Justiție, constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Din actele cauzei - legea procesual penală nelimitând verificările ce pot fi dispuse de organele de urmărire penală în etapa premergătoare începerii urmăririi penale - rezultă că, la data de 25 iulie 2005, a fost autentificată procura nr. XX, de către notarul public G.C., prin care făptuitoarele L.Ș. și S.E. l-au mandatat pe făptuitorul L.T. să se prezinte la biroul notarial pentru a le reprezenta interesele în cadrul dezbaterii succesiunii defunctului L.I.
în cuprinsul acestui înscris, notarul a făcut mențiunea - reprezentând voința părților - că făptuitoarele au acceptat succesiunea defunctului L.I., în calitate de mamă, respectiv "frate".
în baza acestei procuri, mandatarul a întreprins demersurile necesare la Primăria Municipiului Galați pentru eliberarea Anexei 1 și, ulterior, a formulat acțiune în justiție pentru ieșirea din indiviziune.
în fața notarului public s-au prezentat părțile care, anterior semnării procurii pentru succesiune, li s-a adus la cunoștință conținutul actului, urmat de semnarea acestuia.
Toate acțiunile ulterioare ale făptuitorului L.T. s-au încadrat în limitele mandatului dat de L.Ș. și S.E., ambele declarând că acceptă succesiunea defunctului L.I., în calitate de mamă și, respectiv, frate.
Se constată că, în cursul judecării pe fond a cauzei, la dosarul cauzei a fost depusă o copie, conform cu originalul, de pe exemplarul procurii deținute în arhiva Biroului Notarial "V. & A.", fără a se observa vreo diferență față de exemplarul contestat de petiționara L.A.
De altfel, cu privire la acest aspect, rezultă că, persoana vătămată a solicitat efectuarea unei expertize grafologice, probă ce a fost încuviințată, renunțându-se ulterior la administrarea acesteia.
Ca urmare, se constată că nu există date sau orice elemente de fapt care să confirme susținerea petiționarei în sensul inserării în cuprinsul procurii întocmite de notar, a altor date necunoscute de făptuitori cu privire la limitele mandatului dat intimatului L.T., precum și acceptarea succesiunii defunctului L.I. de către mama acestuia, respectiv, fratele său.
Toate aceste elemente au fost corect reținute și evaluate de prima instanță care, prin hotărârea pronunțată în cauză, a confirmat soluția de neurmărire penală adoptată la nivelul Ministerului Public față de intimați.
în consecință, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul declarat în cauză și a dispus obligarea recurentei petiționare la plata cheltuielilor judiciare statului, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 784/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 939/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
