ICCJ. Decizia nr. 394/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.394/2010
Dosar nr. 9478/1/200.
Şedinţa publică din 3 februarie 2010
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de contestaţie înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 9478/1/2009, contestatorul G.C. a solicitat desfiinţarea deciziei penale nr. 3626 din 5 noiembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1566/54/2009.
În conţinutul cererii sale contestatorul V.N.A. a invocat incidenţa cazurilor de contestaţie în anulare prevăzute de art. 386 lit. a) şi e) C. proc. pen. arătând că instanţa de recurs a încălcat prevederile art. 286 C. proc. pen., nu a procedat la ascultarea inculpatului, procedura de citare nu a fost îndeplinită în condiţiile legii. Sunt invocate, totodată, în conţinutul cererii de contestaţie, dispoziţiile art. 34 C. pen.
Examinând contestaţia în anulare formulată de contestator în raport de actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen. instanţa examinează admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie fără citarea părţilor.
În alineatul (2) al aceluiaşi articol se arată că instanţa, în faza admisibilităţii în principiu a contestaţiei, verifică dacă aceasta este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestaţia este unul din cele prevăzute în art. 386 şi că în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.
În vederea verificării prealabile a contestaţiei în anulare întemeiate pe dispoziţiile art. 386 lit. a)-c) şi e) C. proc. pen., legiuitorul a fixat o etapă procesuală prealabilă în care instanţa examinează dacă cererea introdusă priveşte o hotărâre definitivă, dacă cererea este făcută de o persoană care are calitatea procesuală cerută de lege, dacă cererea este motivată şi dacă cererea a fost introdusă în termenul prevăzut de lege.
Sub aspectul motivării cererii de contestaţie, exigenţele dispoziţiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen. sunt satisfăcute numai în ipoteza în care argumentele invocate se circumscriu acestei căi extraordinare de atac şi nu în situaţia invocării unor texte care exced instituţiei ca atare.
Pe de altă parte, pentru a se putea dispune admiterea în principiu a contestaţiei în anulare este necesar şi obligatoriu a se depune ori a se invoca de parte, dovezi care sunt la dosar.
În speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 3626 din 5 noiembrie 2009, prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de petiţionarul G.C. împotriva sentinţei nr. 96 din 19 iunie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Se constată astfel că obiectul cauzei supus examinării de către instanţa de recurs a privit o plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 278 C. proc. pen. - dispoziţiile art. 386 lit. e) C. proc. pen. fiind incidente doar în situaţiile strict prevăzute de lege - astfel că sub acest aspect nu au fost depuse dovezi în sprijinul cererii de contestaţie. Aceeaşi situaţie se impune a fi reţinută şi în ceea ce priveşte cazul de contestaţie prev. de art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
În condiţiile în care petiţionarul nu a depus şi nici nu a invocat dovezi în sprijinul contestaţiei formulate, Înalta Curte constată că nu se poate trece la judecarea pe fond a contestaţiei, nefiind îndeplinite cerinţele imperative ale legii relativ la admisibilitatea în principiu.
Pe cale de consecinţă, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul G.C. împotriva deciziei penale nr. 3626 din 5 noiembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 1566/54/2009.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul G.C. împotriva deciziei penale nr. 3626 din 5 noiembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3617/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3623/2010. Penal → |
|---|
