ICCJ. Decizia nr. 4077/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4077/2010
Dosar nr. 1526/54/2010
Şedinţa publică din 16 noiembrie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea formulată la 25 iunie 2009 B.R.D. - Sucursala Mehedinţi a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de făptuitorii C.C., C.A., C.M., N.V., V.I. şi L.E. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 288, 291, 292 şi 215 alin. (3) C. pen., arătând că în perioada 7 martie 2006 - 15 februarie 2008 aceştia au solicitat şi obţinut credite de la B.R.D., în baza unor înscrisuri false.
Prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de C.C. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., art. 288 alin. (1), 291 şi 287 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi faţă de ceilalţi pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 289 alin. (1), 291 şi art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) din acelaşi cod.
Prin Ordonanţa nr. 234/P/2009 din 17 iulie 2009 s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice, având ca obiect stabilirea persoanelor ce au redactat şi semnat înscrisurile (adeverinţele de venit ale făptuitorilor) dar şi angajamentele de plată aferente şi contractele de creditare încheiate cu B.R.D. - Sucursala Drobeta-Turnu Severin, raportul de expertiză concluzionând că semnăturile de la rubrica ";director general"; din cuprinsul adeverinţelor de salariu, au fost executate de comisarul şef de penitenciare S.S., motiv pentru care prin Ordonanţa nr. 234/P/2009 Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a dispus declinarea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, parchet care prin Ordonanţa nr. 855/P/2009 a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracţiunii prev. de art. 289, 291, art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) şi (3) C. pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni.
Împotriva acestei ordonanţe, petiţionara B.R.D. - Sucursala Mehedinţi a formulat plângere la procurorul ierarhic, plângere respinsă.
În continuare petenta s-a adresat în condiţiile art. 278 C. proc. pen. cu plângere la instanţă, şi prin Sentinţa penală nr. 141 din 6 iulie 2010 a Curţii de Apel Craiova a admis plângerea, a desfiinţat ordonanţa şi a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi intimatul.
Parchetul prin motivele scrise, a solicitat casarea hotărârii atacate şi în rejudecare respingerea plângerii formulate împotriva Ordonanţei nr. 855/P/2009, apreciind că este puţin probabil ca în contextul în care intimatul ar fi adoptat o rezoluţie infracţională în sensul reţinut de instanţa de fond, ar fi dovedit o lipsă totală de diligenţă în a ascunde acest lucru, menţionând în mod expres în cuprinsul celor şase adeverinţe, numele său şi executându-şi semnătura s-a mai arătat că numita C.C. a fost cea care a completat adeverinţele şi care profitând de neatenţia recurentului, le-a strecurat spre a fi semnate de recurentul intimat, care deţinea funcţia de director adjunct, astfel că, lipseşte intenţia, ca element al laturii subiective iar pe de altă parte intimatul recurent nu a folosit vreunul din înscrisuri.
Recurentul intimat a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi în rejudecare menţinerea ordonanţei de netrimitere în judecată, apreciind-o ca legală şi temeinică pentru aceleaşi raţiuni prevăzute în recursul parchetului.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând actele şi lucrările dosarului se constată că, după primirea dosarului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi - ca urmare a declinării competenţei - nu a efectuat niciun fel de cercetare, bazându-se doar pe materialul de urmărire penală efectuat în Dosarul nr. 234/P/2009 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, din care s-a stabilit lipsa laturii subiective din conţinutul constitutiv al infracţiunilor pentru care a fost cercetat S.S., neexistând deci temei legal pentru tragerea la răspundere penală.
Or, motivarea soluţiei de netrimitere în judecată nu dă o explicaţie suficient de argumentată -fiind necesară strângerea şi evaluarea tuturor probelor, examinate şi prin prisma îndatoririlor de serviciu a persoanelor reclamate, a modului în care - în pofida respectării tuturor sarcinilor de serviciu - a fost totuşi posibilă semnarea celor şase adeverinţe de salarizare ce nu corespundeau adevărului, în raport şi de susţinerile B.R.D.
Pe de altă parte, procurorul nu trebuie să se limiteze la cercetarea faptelor reclamate prin prisma încadrării juridice dată faptelor de către petent, cu atât mai mult cu cât procurorul are dreptul dar şi obligaţia de a examina faptele cercetate prin prisma oricărei infracţiuni prevăzute de legea penală (cadrul penal ori lege specială).
La examinarea eventualelor vinovăţii ale persoanei reclamate prin plângere penală trebuie să se aibă în vedere şi regimul special al locului săvârşirii faptei, împrejurare de natură să sporească necesitatea îndeplinirii riguroase a îndatoririlor de serviciu a recurentului intimat cât şi necesitatea audierii tuturor învinuiţilor pentru elucidarea oricărui aspect.
Nu în ultimul rând, din perspectiva Curţii Europene, o anchetă eficace presupune lămurirea deplină a modului în care a fost posibilă săvârşirea faptelor reclamate, organele judiciare de anchetă având obligaţia de a cerceta toate ipotezele de anchetă şi a obţine toate informaţiile ori datele necesare elucidării depline a împrejurărilor în care s-au produs, perspectivă din care hotărârea pronunţată de curtea de apel este legală şi temeinică.
Pe cale de consecinţă, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate recursurile declarate de parchet şi recurentul intimat.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul intimat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi de recurentul intimat S.S. împotriva Sentinţei penale nr. 141 din 6 iulie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privind petenta intimată B.R.D. Groupe Societe Generale SA - Sucursala Mehedinţi.
Obligă recurentul intimat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 16 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 460/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 461/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
