ICCJ. Decizia nr. 145/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 145/2010
Dosar nr.8540/1/2009
Şedinţa publică din 2 februarie 2010
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 07 octombrie 2009, sub nr. 9849/6572/III-7/2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Judiciară - Serviciul Judiciar Penal i-a comunicat lui N.I., că plângerea sa, adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 30 septembrie 2009 a fost trimisă spre competentă soluţionare Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru verificarea aspectelor semnalate.
La 3 noiembrie 2009, sub acelaşi număr (9849/6572/III-7/2009), prin referat, Secţia Judiciară a reţinut că N.I., condamnat definitiv la pedeapsa de 25 ani închisoare pentru omor, a cerut retragerea declaraţiei dată la 22 octombrie 2009 la Penitenciarul Giurgiu, procurorul propunând ca petentului să i se comunice că, potrivit legii, organele de urmărire penală au procedat corect la ascultarea sa la locul de deţinere, cel în cauză având dreptul să-şi administreze probe pe care le consideră necesare, exercitarea acestui drept nefiind condiţionată de legiuitor de locul ascultării, parchet ori penitenciar.
La 29 octombrie 2009, sub nr. 35546, s-a înregistrat plângerea petentului împotriva lucrării nr. 9849/6572/III-7/2009.
Plângerea de faţă este inadmisibilă pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Potrivit dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute potrivit art. 275-278, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată poate face plângere la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.
În cauză, petentul nu a atacat vreo rezoluţie sau ordonanţă dintre cele enumerate mai sus şi, pe de altă parte, văzând şi dispoziţiile art. 222 C. proc. pen., nu a indicat mijloace de probă.
Totodată, cum potrivit art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., verificând plângerea se examinează actul procurorului pe baza materialului cauzei, precum şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, se reţine că petentul nu a depus niciun mijloc de probă referitor la pretinse fapte în sarcina vreunei persoane din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, astfel cum detaliază într-un memoriu adresat Direcţiei Naţionale Anticorupţie (filele 18 şi următoarele dosar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).
În cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2781 alin. (13) C. proc. pen., petentul neatacând şi neprobând că vreun act al procurorului dintre cele prevăzute de art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. l-ar fi vătămat.
În consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., plângerea va fi respinsă ca inadmisibilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen. cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarul N.I.
Obligă petiţionarul să plătească suma de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 2 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1429/2010. Penal. Abuz în serviciu contra... | ICCJ. Decizia nr. 1464/2010. SECŢIA PENALA. Plângere... → |
|---|
