ICCJ. Decizia nr. 1985/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1985/2010
Dosar nr. 5472/1/2010
Şedinţa publică din 3 decembrie 2010
Asupra plângerii de faţă:
Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, petiţionarul G.F.N., deţinut în Penitenciarul Giurgiu, a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de magistratul R.G. - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen., motivând că acesta a instrumentat defectuos cauza penală în care petiţionarul a figurat ca inculpat, cauzându-i o vătămare a intereselor sale.
Prin ordonanţa nr. 58/P/2010 din data de 15 martie 2010 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, întrucât magistratul Rusu Gheorghe, în prezent pensionar, are gradul corespunzător Parchetului de pe lângă Curte de Apel.
Prin rezoluţia nr. 329/P/2010 din 19 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul Rusu Gheorghe sub aspectul infracţiunii prev. de art. 246 C. pen., în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen., apreciindu-se că fapta reclamată nu există.
Rezoluţia fost supusă controlului, prev. de art. 278 alin. (1) C. proc. pen., fiind menţinută ca legală şi temeinică prin rezoluţia nr. 4237/1961/II/2/2010 din 18 mai 2010 a procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În conformitate cu prevederile art. 2781 C. proc. pen., petiţionarul G.F.N. a formulat plângere împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, reiterând susţinerile din plângerea penală iniţială şi solicitând tragerea la răspundere penală a intimatului pentru infracţiunea reclamată.
Excepţia de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată de petiţionar a fost respinsă de Înalta Curte, având în vedere că faptele imputate magistratului procuror, în prezent pensionat, au legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia, fiind incidente prevederile art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., iar plângerea a fost înregistrată la instanţă,anterior intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului de procedură penală prin Legea nr. 202/2010.
Analizând actele premergătoare efectuate în cauză, Înalta Curte apreciază că soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror este legală şi temeinică şi urmează a fi menţinută.
Principala acuză adusă de petiţionar intimatului constă în aceea că a instrumentat defectuos dosarul nr. 542/P/1996 şi a întocmit un rechizitoriu „abuziv”, pe baza unor probe nelegale şi netemeinice.
Acuzele nu sunt susţinute de nicio probă şi, astfel cum corect s-a reţinut în cuprinsul rezoluţiei atacate, exercitarea de către procuror a atribuţiilor conferite de Codul de procedură penală nu poate constitui un abuz în sens penal.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 2781 pct. 8 lit. a) C. proc. pen., va respinge plângerea petiţionarului, menţinând rezoluţia atacată, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul G.F.N. împotriva rezoluţiei nr. 329/P/2010 din 19 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, pe care o menţine.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 decembrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 198/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1986/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
---|