ICCJ. Decizia nr. 1444/2011. Penal
| Comentarii |
|
La 13 mai 2011 a fost înregistrată pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. 4063/1/2011 plângerea formulată de petentul T.M. împotriva rezoluției nr. 5452/925/II-2/201 din 14 aprilie 2011.
Din cercetarea actelor depuse la dosar, înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin rezoluția din 25 noiembrie 2010, secția de urmărire penală și criminalistică.
Prin rezoluția din 25 noiembrie 2010 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorii V.R., V.L., B.D., M.P., C.S.G., E.I., L.L., grefier J.T. și expert tehnic judiciar Z.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și luare de mită, prevăzute de art. 246 și 254 C. pen. deoarece faptele nu există.
S-a dispus de asemenea neînceperea urmăririi penale față de T.L. pentru art. 255 C. pen. și pentru G.C. pentru art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că la 29 aprilie 2010 a fost înregistrată la înalta Curte de Casație și Justiție, cu nr. 3678/1/2010, plângerea formulată de către T.M., prin care s-a solicitat efectuarea de cercetări și tragerea la răspundere penală a numiților: T.L., fratele petentului, ing. G.C., fost director al SC C. SA, ing. Z.M., expert tehnic judiciar, J.T., grefier, precum și a judecătorilor V.L., B.D., M.P., C.S.G., E.I., V.R., L.L., toți aceștia făcându-se vinovați în opinia petentului de "abuz în funcție, corupție judiciară și tortură psihică". Petentul a anexat în probațiune mai multe înscrisuri, constând în fotocopii ale unor hotărâri judecătorești, articole de presă, diferite răspunsuri primite de la instituțiile de stat.
Prin sentința nr. 1082 din 23 iunie 2010 înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a dispus în conformitate cu prevederile art. 222 alin. (7) C. proc. pen. trimiterea plângerii la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, spre competentă soluționare, față de împrejurarea că V.R. are calitatea de judecător la înalta Curte de Casație și Justiție.
Examinând plângerea formulată de către T.M. s-a constatat că acesta face referire la mai multe procese civile pe care le-a avut cu fratele său T.L., începute cu Dosarul Judecătoriei sectorului 2 București, pentru ieșire din indiviziune/partaj succesoral cu privire la bunurile rămase de pe urma defunctului lor tată. în cadrul acestui dosar a fost efectuată o expertiză judiciară tehnică-imobiliară de către expertul Z.M. Au urmat și alte dosare având ca obiect căi de atac ordinare și extraordinare promovate de către T.M., în intervalul anilor 1993-1999. T.M. este convins că a fost nedreptățit în cadrul acestor procese, vinovați fiind judecătorii, unul dintre grefieri precum și expertul tehnic care a efectuat expertiza tehnică imobiliară. S-a considerat că nu este vorba de ceva întâmplător, de o greșeală ci totul a fost cauzat de demersurile ilegale, subterane, ale fratelui său care s-a folosit de bani pentru a influența expertul și judecătorii.
Referitor la aceste aspecte s-a reținut, în primul rând, că nu este vorba de fapte de competența Direcției Naționale Anticorupție, întrucât procesele la care petentul face referire s-au desfășurat până în perioada anilor 1993 - 1999, deci anterior intrării în vigoare a Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. în al doilea rând, s-a reținut că petentul nu indică nimic concret cu privirea la darea/primirea vreunei mite, ci face doar afirmații cu caracter general, de genul:
"subsemnatul fiind sigur de atitudinea unor persoane cu funcții politico-administrative la forța materială a bunurilor Statului Român cât și a bunurilor reclamantului T.L. obținuți din furt și înșelăciune (...)",
"mă așteptam ca instanța să își facă treaba, fără a se lăsa influențată sau cumpărată de nicio parte din proces, cu toate că aveam știință de la fratele meu că deja cauza a fost judecată înainte să înceapă",
"practic, subsemnatul, ca victimă, nu aveam nicio șansă în fața unor judecători incorecți care utilizau obiective ale statului pentru a-și suplimenta veniturile",
"așa cum rezultă și din hotărârile judecătorești de la fond (...) respinge cererea subsemnatului ca fiind nefondată, în schimb, partea opozabilă, reclamantul T.L., în contradicție cu subsemnatul, vine cu un alt gen de fond, în afara celui judiciar, pentru a întări autoritatea de lucru judecat cu acte false (...)",
"în continuare se poate arăta că efortul subsemnatului de a mi se respecta și ultima cerere din notele rezumative referitor la tentații au fost zadarnice. Motivarea la cererea subsemnatului că nu este fondată sau că este tardivă, instanța a știut în prealabil continuării procesului la ce fel de fonduri a făcut referire fratele meu (...) și totuși fără nicio îndoială s-a luat în considerație ca nefiind suficient fondul cauzei din banii furați din imobil, ceea ce s-a și dovedit în continuare când în data de 9 noiembrie 1993 reclamantul T.L., sub aspect oficial, efectuează un transport de la jocul de tip piramidal C.C. Brașov cu scopul vădit ca deciziile judecătorești să aibă un caracter de autoritate de lucru judecat".
Cu privire la temeinicia hotărârilor judecătorești la care petentul face referire s-a reținut că procurorul nu se poate pronunța în cadrul soluționării unei plângeri formulate de către una dintre părți împotriva judecătorilor pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz/neglijență în serviciu, pentru că astfel s-ar ajunge la instituirea unei căi de atac neprevăzute de lege, ceea ce ar fi inadmisibil, și la afectarea principiului independenței judecătorilor. Temeinicia unei hotărâri judecătorești se verifică tot de către o instanță judecătorească în cadrul exercitării căilor de atac legale.
în ceea ce îl privește pe ing. G.C., fost director al SC C. SA, petentul de asemenea nu a precizat care sunt, în concret, faptele de care acesta se face vinovat, exprimându-și doar o nemulțumire generală în legătură cu privatizarea în anul 1999 a acestei societăți comerciale al cărei salariat a fost, privatizare considerată prejudiciabilă.
Față de situația că petentul face doar afirmații generale, fără a indica date concrete, și fără a indica mijloace de probă care să poate fi utilizate în anchetă de către procuror, coroborat cu împrejurarea că de la evenimentele la care face referire a trecut un interval mare de timp, cuprins între 17-11 ani (cu împlinirea inclusiv a termenelor de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile la care petentul face referire) s-a reținut că faptele indicate în cuprinsul sesizării de către petent nu există.
împotriva acestei rezoluții petentul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior.
Prin rezoluția din 14 aprilie 2011, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petent.
împotriva acestor soluții a formulat petentul plângere întemeiată pe dispozițiile art. 2781C. proc. pen., plângere ce face obiectul prezentei cauze.
înalta Curte, analizând rezoluția atacată, constată că aceasta este temeinică și legală.
Petentul a formulat plângere împotriva mai multor persoane, fără a indica în concret faptele penale săvârșite de acestea, aceasta cuprinzând doar nemulțumiri privind funcționarea justiției.
întrucât din actele premergătoare nu au rezultat indicii cu privire la săvârșirea vreunei infracțiuni, înalta Curte a constatat că rezoluția a fost temeinică și legală, motiv pentru care a respins plângerea formulată de petent conform art. 2781alin. (8) lit. a) C. proc. pen. și în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. l-a obligat pe petent la cheltuieli judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1468/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 131/2011. Penal → |
|---|
