ICCJ. Decizia nr. 1559/2011. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheierenr. 1559/2011
Dosar nr. 2136/196/2011
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2011
Asupra cauzei penale de faţă;
Analizând lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 19/R din 18 februarie 2011, Judecătoria Brăila, în baza art. 399 şi următoarele C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul I.A.
Împotriva acestei sentinţe revizuientul a formulat recurs, ce a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Brăila.
La termenul din 27 mai 2011, Tribunalul Brăila a pus în discuţie, din oficiu, excepţia privind competenţa de soluţionare a cauzei.
Reţine Tribunalul Brăila că, în raport de modificările aduse normelor de procedură prin Legea nr.202/2010, competenţa materială de a soluţiona cauza revine Curţii de Apel Galaţi.
Se apreciază că dispoziţiile art. 407 C. proc. pen. trebuie raportate la noile dispoziţii procedurale privind căile de atac şi competenţa materială de soluţionare a acestora.
Se reţine că sentinţa recurată în prezenta cauză a fost pronunţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, respectiv la data de 18 februarie 2011, dată la care noile dispoziţii procedurale nu mai dau posibilitatea de a soluţiona apelul şi prevăd o singură cale de atac împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorie.
Faţă de aceste consideraţii, prin Decizia penală nr. 139 din 27 mai 2011, Tribunalul Brăila, în baza art. 42 C. proc. pen., a declinat competenta soluţionării cauzei având ca obiect recursul formulat de revizuientul I.A. împotriva sentinţei penale nr. 19R din 18 februarie 2011 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul n. 2136/196/2011, în favoarea Curţii de Apel Galaţi.
Fiind învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Galaţi, la termenul din 21 iulie 2011, a invocat excepţia necompetenţei materiale, reţinând că Tribunalul Brăila este competent material să soluţioneze cauza.
Astfel, se apreciază că revizuirea este o cale de atac extraordinară, care derogă de la procedura obişnuită de judecată, tinzând prin efectele sale să aducă atingere autorităţii de lucru judecat.
Se reţine că revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, cu o procedură specială de judecată, ea este de strictă interpretare şi aplicare, conform principiului potrivit căruia normele speciale derogă de la normele generale.
Dispoziţiile art. 393 - art. 4082 C. proc. pen., care reglementează instituţia revizuirii, nu au fost modificate prin Legea nr. 202/2010 şi, în consecinţă, nu se poate vorbi de aplicarea imediată a normelor de procedură.
Reţine, de asemenea, Curtea de Apel Galaţi că normele de procedură, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010, nu sunt mai favorabile şi din acest punct de vedere au prioritate normele de procedură nemodificate, întrucât prevăd existenţa dublului grad de jurisdicţie, fapt pentru care constată că soluţionarea cauzei intră în competenţa materială a Tribunalului Brăila.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, prin Decizia penală nr. 1242/R din 21 iulie 2011, Curtea de Apel Galaţi, în baza art. 42 C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect recursul formulat de revizuientul I.A., împotriva sentinţei penale nr. 19R din 18 februarie 2011 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 2136/196/2011, în favoarea Tribunalului Brăila, secţia penală, ca instanţă de apel.
În baza art. 43 alin. (1), (3) C. proc. pen., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar suma de 50 lei reprezentând plata parţială a serviciilor apărătorului din oficiu, funcţie de prestaţia acestuia, a fost avansată din fondul Ministerului Justiţiei, către Baroul Galaţi.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Brăila şi Curtea de Apel Galaţi, în baza art. 43 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă ierarhic superioară comună, constată că este competentă să soluţioneze cererea de revizuire formulată de revizuientul I.A., Curtea de Apel Galaţi pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Potrivit dispoziţiilor art. XXIV alin. (2) din Legea nr. 202/2010, procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, dispoziţiile referitoare la competenţa instanţelor din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, aplicându-se numai cauzelor cu care instanţele au fost sesizate după intrarea în vigoare a prezentei legi.
Rezultă din economia acestor dispoziţii legale că legiuitorul stabileşte un criteriu foarte bine determinat referitor la momentul când devin aplicabile normele de procedură modificate prin Legea nr. 202/2010, acesta fiind momentul sesizării instanţei de judecată cu soluţionarea cauzei.
Normele procedurale referitoare la competenţa după materie sunt norme imperative prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, astfel încât acestea sunt de imediată aplicare, neexistând posibilitatea de a deroga de la aplicarea lor.
Revenind la cauza dedusă judecăţii, reţine Înalta Curte că cererea de revizuire a fost formulată la data de 15 februarie 2011, deci după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, fiind incidente în acest caz dispoziţiile art. XXIV alin. (2) din Legea nr. 202/2010.
Este adevărat că dispoziţiile art. 407 C. proc. pen. prevăd că sentinţele instanţei de revizuire sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile la care se referă revizuirea, iar deciziile date în apel sunt supuse recursului, însă aceste dispoziţiile legale nu pot fi interpretate stricto sensu, fără a avea în vedere normele de procedură astfel cum au fost modificate.
A admite că această cauză este supusă atât apelului cât şi recursului ar avea semnificaţia eludării normelor de procedură imperative referitoare la competenţa materială a instanţelor,
într-o cauză în care instanţa a fost sesizată după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, situaţie ce ar conduce la validarea unei căi de atac neprevăzută de legea în vigoare la data sesizării instanţei.
Faţă de toate argumentele prezentate, apreciază Înalta Curte că este competentă să soluţioneze această cauză Curtea de Apel Galaţi, instanţă căreia îi va trimite cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe revizuientul I.A. în favoarea Curţii de Apel Galaţi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru revizuient, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1531/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1576/2011. Penal. Infractiuni la legea privind... → |
|---|
