ICCJ. Decizia nr. 1576/2011. Penal. Infractiuni la legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe (Legea nr.8/1996). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1576/2011
Dosar nr. 7654/107/2008
Şedinţa publică din 19 aprilie 2011
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Tribunalul Alba, prin Sentinţa penală nr. 250 din 21 iunie 2010, în baza art. 1396 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 63 C. pen., a condamnată pe inculpata B.A.C. (fiica lui S.T. şi A., cetăţean român, 12 clase, căsătorită, necunoscută cu antecedente penale, administrator, domiciliat în Alba Iulia, la o pedeapsă de:
- 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de a reproduce pe sisteme de calcul programe pirat în scopul utilizării prin comunicare publică.
A atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 63 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. i1) C. proc. pen. raportat la art. 1431 din Legea nr. 8/1996 a încetat procesul penal pornit împotriva aceleiaşi inculpate pentru săvârşirea infracţiunii de comunicare publică a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe fără consimţământul titularilor de drepturi prevăzută de art. 140 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 8/1996.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpată a unui număr de 40 produse pirat reprezentând CD/DVD ce conţin opere muzicale stocate folosite la săvârşirea infracţiunii.
În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. a obligat inculpata în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Y.T. SRL la plata sumei de 17.667,49 RON în favoarea părţii civile Uniunea Producătorilor de Fonograme din România.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Inculpata B.C.A. a fost administratorul societăţii comerciale SC Y.T. SRL Alba Iulia, societate care avea ca obiect principal de activitate „comerţ cu amănuntul al fructelor şi legumelor proaspete", fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului, cu punct de lucru în municipiul Alba Iulia, unde a funcţionat un club.
În data de 11 septembrie 2007 organele de poliţie au efectuat un control la acest punct de lucru, ocazie cu care s-a constatat că în incinta clubului se afla un calculator în stare de funcţionare, cu ajutorul căruia se difuza muzică în scop ambiental în incinta clubului.
Procedându-se la verificarea calculatorului, s-a constatat că pe acesta era instalat programul „WINDOWS XP PROFESIONAL" şi mai multe opere muzicale în format MP3, precum şi un număr de 67 CD-uri care prezentau caracteristicile unor produse pirat.
S-a solicitat angajaţilor societăţii să prezinte licenţe pentru difuzarea repertoriului muzical, din partea UCMR - ADA, precum şi pentru programul WINDOWS XP PROFESIONAL, însă aceştia au declarat că nu deţin o astfel de licenţă.
De asemenea, angajaţii societăţii nu au putut prezenta nici CD-urile originale cu ajutorul cărora au fost instalate operele muzicale în calculator.
În vederea continuării cercetărilor, în cauză s-a procedat la ridicarea hard-disk-ului, marca Wesern Digital, care a fost apoi înaintat Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, în vederea efectuării unei constatări tehnico-ştiinţifice, ridicându-se totodată şi cele 67 CD-uri în vederea expertizării lor.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 16 octombrie 2007, întocmit de expertul ORDA, a concluzionat că pe hard-disk-ul calculatorului există programe şi fişiere cu extensia „MP3" reprezentând opere muzicale stocate, cuprinse în anexa 2 la raport. De asemenea, s-a mai concluzionat faptul că din cele 67 produse tip DVD şi CD, un număr de 40 sunt produse pirat, 12 sunt produse originale fără marcaje holografice, 8 conţin date care nu fac obiectul drepturilor de autor sau al drepturilor conexe, iar 7 prezintă un grad mare de uzură şi nu au putut fi accesate.
Pe parcursul cercetărilor, inculpata B.A.C. a prezentat factura din data de 06 septembrie 2008 din care rezultă că a achiziţionat, anterior efectuării controlului, programul WINDOWS XP PRO, împrejurare faţă de care s-a dispus în cursul urmării penale scoaterea de sub urmărire penală a inculpatei pentru infracţiunea prevăzută de art. 1399 din Legea nr. 8/1996, programul fiind instalat în mod legal.
Starea de fapt expusă mai sus, a fost stabilită în baza materialului probator al cauzei: procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul verbal de constatare întocmit de organele la 12 septembrie 2007, din care rezultă că la punctul de lucru al SC Y.T. SRL funcţiona un calculator prin intermediul căruia se difuza muzică în scop ambiental, pe calculator fiind stocate programe de calculator şi muzică pentru care nu exista licenţă şi CD-urile originale;
- încheierea nr. 37/P/2007 şi autorizaţia de percheziţie în sistem informatic nr. 37 din 08 noiembrie 2007 emisă de Tribunalul Alba;
- raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr. 7271/2007 întocmit de experţii ORDA şi anexele la acest raport din care rezultă că pe calculatorul societăţii erau instalate programul WINDOWS XP PRO şi mai multe opere muzicale: de asemenea din cele 67 produse CD şi DVD în număr de 40 sunt produse pirat;
- factura fiscală din 06 septembrie 2007, din care rezultă că inculpata avea achiziţionată licenţa pentru programul WINDOWS XP PRO;
- adresa din 12 iunie 2008 a Uniunii Producătorilor de Fonograme din România din care rezultă că prejudiciul cauzat de SC Y.T. SRL este de 17.667,49 RON, sumă cu care se constituie parte civilă în cauză;
- adresa din 11 iunie 2008 a Societăţii Civile de Avocaţi M.G. & M.P. reprezentantul legal al Microsoft Corporation, din care rezultă că nu se constituie parte civilă în cauză;
- adresa UCMR - ADA din care rezultă că inculpata a achitat pe parcursul cercetărilor prejudiciul în valoare de 357 RON şi nu se mai constituie parte civilă în cauză;
- declaraţiile martorilor E.M.I., B.M.C.;
- declaraţia inculpatei din faza de urmărire penală, precum şi din faza de judecată prin care neagă comiterea faptelor, precum şi împrejurarea că CD-urile pirat erau personale.
În drept, faptele inculpatei comise în circumstanţele sus arătate au fost calificate ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 1396 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 şi art. 140 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 8/1996.
S-a apreciat că, raportat la împrejurarea achitării de către inculpată a prejudiciului produs prin infracţiune (şi descris în expunerea de considerente a laturii civile) în speţă operează cauza de nepedepsire, astfel încât s-a făcut aplicarea art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. i1) C. proc. pen. şi art. 1431 din Legea nr. 8/1996.
Referitor la latura civilă a cauzei, Tribunalul a reţinut următoarele aspecte:
Partea civilă Uniunea Producătorilor de Fonograme din România a formulat pretenţii împotriva inculpatei cifrate la suma de 17.667,49 RON reprezentând prejudiciul cauzat pentru reproducere şi deţinere de mărfuri pirat, calculul prejudiciului realizându-se prin evaluarea fonogramei din repertoriul internaţional la 20 euro şi fonogramele din repertoriul românesc la 5 euro.
Faţă de această precizare s-a apreciat nefondată susţinerea apărării că nu există un criteriu de calcul al prejudiciului pentru acest tip de infracţiune.
Instanţa de fond a reţinut că utilizatorii, care folosesc cu orice titlu spaţii în care sunt comunicate în scop comercial fonograme, au obligaţia să obţină din partea Uniunii Producătorilor de Fonograme din România autorizaţia pentru utilizarea acestor prestaţii şi să plătească remuneraţia aşa cum este menţionată, indiferent de durata de utilizare, potrivit alin. (3) din HG nr. 143/2007 şi pct. 7 din Decizia Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 224/2007 şi pct. 7 din Decizia Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 399/2006.
Uniunea Producătorilor de Fonograme din România a fost desemnată prin Decizia nr. 149/2003 a Directorului General al Oficiului General pentru Drepturile de Autor, să colecteze remuneraţiile cuvenite producătorilor de fonograme, inclusiv din utilizarea ambientală a înregistrărilor acestora.
UCMR - ADA - Târgu Mureş, prin adresa din 11 august 2008, a comunicat faptul că nu se constituie parte civilă în cauză pentru infracţiunea prevăzută de difuzare a muzicii în scop ambiental fără consimţământul titularilor de drepturi întrucât prejudiciul în valoare de 357 RON a fost achitat de inculpată în faza de urmărire penală.
Întrucât, potrivit art. 1431 raportat la art. 140 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 8/1996, inculpata beneficiază de o cauză de nepedepsire, prin achitarea prejudiciului, cu toate că s-a constatat existenţa faptei şi vinovăţia acesteia, tribunalul a făcut aplicarea art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. i1) C. proc. pen. raportat la art. 1431 din Legea nr. 8/1996.
S-a considerat că în cauză sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., astfel încât instanţa de fond a admis acţiunea civilă promovată de partea civilă Uniunea Producătorilor de Fonograme din România şi a obligat inculpata în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Y.T. SRL la plata sumei de 17.667,49 RON cu titlu de despăgubiri.
S-a mai reţinut de către instanţa de fond că în speţă sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 118 lit. b) C. proc. pen., impunându-se confiscarea unui număr de 40 produse pirat CD/DVD.
Împotriva sentinţei a declarat apel în termenul legal inculpata B.A.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte, solicitând:
- în principal, achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., şi respingerea în întregime a pretenţiilor civile formulate de partea civilă U.P.F.R, întrucât:
1. motivarea hotărârii contrazice în mod vădit dispozitivul acesteia, deoarece deşi din expozeul hotărârii rezultă că în cursul urmăririi penale s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 1399 din Legea nr. 8/1996, inculpata este condamnată pentru comiterea acestei infracţiuni;
2. la dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte că fişierele stocate pe hard-disk-ul calculatorului, ori fonogramele descoperite la sediul societăţii ar fi fost difuzate public ori măcar deţinute în scopul utilizării prin comunicare publică;
3. fonogramele descoperite de organele de control se aflau în vestiarul societăţii în borseta cu lucrurile personale ale inculpatei şi nu au fost niciodată folosite pentru difuzare în scop ambiental, nefiind dovedit scopul precis al utilizării prin comunicare publică.
- în subsidiar, vizând modalitatea de executare a sancţiunii penale, să se acorde beneficiul suspendării condiţionate a executării amenzii penale şi admiterea în parte a pretenţiilor civile - în ceea ce priveşte cele 40 de fonograme, la valoarea reală a acestora stabilită în condiţiile art. 136 alin. (6) teza finală din Legea nr. 8/1996.
Curtea a pus în vedere inculpatei că are posibilitatea să dea o declaraţie în faţa sa, în care să expună propria versiune asupra faptelor însă aceasta nu a înţeles să uzeze de acest drept.
Curtea a admis cererea în probaţiune formulată de inculpată, vizând preţurile medii practicate de Media Services şi SC U.M.R., cu privire la unităţile de CD/DVD din repertoriul internaţional şi local.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, prin Decizia nr. 106/A din 4 noiembrie 2010 în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul şi a obligat-o pe inculpată să plătească 200 RON cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata care a solicitat casarea deciziei şi sentinţei şi în rejudecare să se dispună achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. în subsidiar a solicitat să fie achitată în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen. şi art. 181 C. pen.
Recursul este nefondat.
Din cuprinsul actelor şi lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că instanţele au reţinut o situaţie de fapt corectă, au dat faptelor săvârşite de inculpată încadrarea juridică legală iar pedeapsa cu amenda în sumă de 1.500 RON a fost individualizată cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Din probele administrate rezultă că în calitate de administrator la SC Y.T. SRL Alba Iulia, societate care deţine un punct de lucru în Alba Iulia unde a funcţionat un club, prin intermediul unui calculator s-a difuzat muzică în scop ambiental.
Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 16 octombrie 2007 s-a statuat că pe hard-disk-ul ridicat de la Y.T. SRL sunt copiate mai multe fişiere cu extensia MP3 reprezentând opere muzicale stocate. S-a mai stabilit că din cele 67 produse DVD şi CD ridicate cu ocazia percheziţiei un număr de 40 sunt produse pirat.
Curtea de apel a motivat că apărările inculpatei în sensul negării oricărei implicări în activităţile de natură penală nu pot fi primite deoarece în calitate de administrator al localului avea responsabilitatea întregii activităţi desfăşurate în vederea realizării obiectului de activitate al societăţii. Atâta timp cât inculpata a dat indicaţii concrete personalului să difuzeze muzică la bar, se prezumă că a acceptat posibilitatea difuzării operelor reproduse pe sistemele de calcul fără consimţământul titularilor drepturilor.
În cursul urmăririi penale inculpata a achitat prejudiciul în valoare de 357 RON către UCMR - ADA, iar Uniunea Producătorilor de Fonograme din România s-a constituit parte civilă cu suma de 17.667 RON prejudiciu cauzat de SC Y.T. SRL a cărei administrator era inculpata.
Având în vedere probele administrate, în mod legal şi temeinic a fost reţinută vinovăţia inculpatei, recursul acesteia fiind nefondat urmând să fie respins conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata B.A.C. împotriva Deciziei penale nr. 106/A din 4 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 19 aprilie 2011.
Procesat de GGC - LM
← ICCJ. Decizia nr. 1559/2011. Penal. Conflict de competenţă... | ICCJ. Decizia nr. 1578/2011. Penal → |
---|