ICCJ. Decizia nr. 2104/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2104/2011
Dosar nr.187/2/2011
Şedinţa publică din 23 mai 2011
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 65 din 24 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, a fost respinsă plângerea formulată de petiţionara D.M. împotriva Rezoluţiei nr. 542/P/2010 din 22 octombrie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, prin care, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatele C.M.C. şi G.B.E. - judecători la Tribunalul Bucureşti şi O.A. - judecător la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în baza actelor premergătoare efectuate, că petiţionara a formulat plângere penală împotriva sorei sale I.E. pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 210 C. pen., că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, prin Sentinţa penală nr. 1542 din 29 iunie 2007, pronunţată de magistratul judecător O.A. a dispus achitarea inculpatei şi că această soluţie a fost menţinută de Tribunalul Bucureşti prin Decizia penală nr. 1933/R din 12 septembrie 2007, pronunţată de magistraţii judecători C.M.C. şi G.B.E..
S-a mai reţinut că toţi aceşti magistraţi judecători au fost reclamaţi de petiţionară pentru infracţiunea de abuz în serviciu, că această faptă nu există în materialitatea sa şi că, astfel soluţia procurorului de neîncepere a urmăririi penale este legală şi temeinică.
Împotriva sentinţei de respingere a plângerii, petiţionara a declarat recurs, susţinând că faptele imputate intimatelor judecători există, că au fost săvârşite cu vinovăţie şi că se impune tragerea la răspundere penală a acestora.
Recursul declarat nu este admisibil.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea proceselor, intrată în vigoare la 25 noiembrie 2010, hotărârea judecătorului pronunţată, potrivit alin. (8) este definitivă.
În consecinţă, constatând că sentinţa atacată a fost pronunţată la 24 februarie 2011, după intrarea în vigoare a legii arătate şi că petiţionara nu mai are deschisă calea recursului, Curtea în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiţionara D.M., cu obligarea acesteia la 100 RON, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionara D.M. împotriva Sentinţei penale nr. 65 din 24 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 mai 2011.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 2076/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2128/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
