ICCJ. Decizia nr. 2533/2011. Penal

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2533/2011

Dosar nr. 1945/97/2008

Şedinţa publică din 24 iunie 2011

Asupra recursurilor penale de faţă;

Constată, că prin sentinţa penală nr. 16 din 22 ianuarie 2010 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia penală, au fost respinse cererile de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev.de art. 20 rap.la art. 174, 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 99 şi urm. C. pen. în infracţiunea prev.de art. 182 alin. (2) C. pen. rap.la art. 75 lit. a) şi art. 99 şi urm. C. pen. formulate de inculpaţii M.R.A., P.M.P., B.A.T., S.I.B. şi C.A.

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev.de art. 26 rap.la art. 20 comb. cu art. 174, 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 99 şi urm. C. pen. în infracţiunea prev.de art. 25 rap. la art. 20 comb. cu art. 174, 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 99 şi urm. C. pen. formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu privire la inculpata C.A.M.

Au fost condamnaţi inculpaţii: - C.A.M. la: - 3 ani închisoare pentru complicitate la tentativă de omor prev.şi ped.de art. 26 C. pen. rap.la art. 20 C. pen. comb.cu art. 174, 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen., 76 alin. (1) lit. c) C. pen., 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen. - C.A. la:

- 4 ani închisoare pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat prev.şi ped.de art. 20 C. pen. rap.la art. 174, 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) rap.la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.

- M.R.A., P.M.P., B.A.T. şi S.I.B. la câte, 2 ani şi 6 luni închisoare pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat prev.şi ped.de art. 20 C. pen. rap.la art. 174, 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen., rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.

Inculpaţii au fost privaţi de exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a şi art. 64 lit. b) C. pen. în condiţiile şi pe durata prev.de art. 71 C. pen.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul C.A. un spray lacrimogen, de la inculpatul M.R.A. şi P.M.P. câte o bâte de baseball, obiecte înregistrate în Registrul de Corpuri Delicte al Tribunalului Hunedoara la nr. 29/2008.

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., au fost obligaţi inculpaţii în solidar, şi în solidar cu părţile responsabile civilmente, la 10.000 lei cu titlu de daune materiale şi la 80.000 lei cu titlu de daune morale, către partea civilă B.M.P., domiciliat în Petroşani, judeţul Hunedoara.

În baza art. 313 titlu VIII din Legea nr. 95/2005, modificată prin O.U.G. nr. 72/2006 inculpaţi au fost obligaţi în solidar, şi în solidar cu părţile responsabile civilmente, la 3.712,86 lei daune materiale către partea civilă Spitalul de Urgenţă Petroşani.

În temeiul art. 193 C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi în solidar, şi în solidar cu părţile responsabile civilmente, la 4.011,48 lei cheltuieli judiciare către partea civilă B.M.P.

În temeiul art. 191 C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi în solidar, şi în solidar cu părţile responsabile civilmente, la 2.100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Tribunalul a reţinut că prin rechizitoriul nr. 130/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor minori M.R.A., P.M.P., B.A.T., S.I.B. pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 99 şi urm. C. pen., C.A. pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat prev. de art. 20 C. pen. rap., la art. 174, 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 99 şi urm. C. pen. şi a inculpatei C.A.M. pentru complicitate la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 combinat cu art. 174, 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 99 şi urm. C. pen.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarea stare de fapt:

Inculpata C.A.M. a întreţinut până în anul 2006 o relaţie de prietenie cu partea vătămată B.M.P.. După despărţirea celor doi, inculpata s-a împrietenit cu numitul M.S.D. Partea vătămată B.M.P. a transmis martorului M.S.D. prin intermediul sorei sale şi apoi personal că inculpata C.A.M. are un comportament nepotrivit şi un caracter îndoielnic.

Aflând despre aceste aprecieri negative, inculpata l-a contactat pe partea vătămată şi l-a ameninţat cu acte de violentă.

Prin programul Messenger, inculpata l-a contactat pe inculpatul C.A., despre care a aflat că are un comportament violent şi i-a cerut acestuia să aplice părţii vătămate o corecţie corporală. Cei doi inculpaţi au stabilit un plan pentru a atrage pe partea vătămată într-un loc puţin circulat, unde să fie bătut.

Pentru a atrage pe partea vătămată într-un loc convenabil inculpaţilor, inculpata C.A.M. şi-a creat un I.D. Messenger la care a ataşat un nume feminin (mădă-mona 2007) şi fotografia unei tinere, l-a contactat pe partea vătămată cu care a corespondat câteva zile, după care a stabilit un loc de întâlnire, în zona unor garaje, pe o stradă slab circulată şi luminată din Petrila, în jurul orei 21.00. Inculpata C.A.M. a indicat locul şi ora întâlnirii inculpatului C.A. şi i-a transmis acestuia o fotografie a părţii vătămate, pentru a-l putea recunoaşte.

Inculpatul C.A. a contactat pe inculpaţii minori M.R.A., P.M.P., B.A.T., S.I.B. şi pe minorul G.R. (care nu răspunde penal, având vârsta de 13 ani la momentul respectiv), cărora le-a explicat ce intenţionau să facă. Inculpaţii sus numiţi au achiesat la planul inculpatului C.A. şi s-au înarmat cu două bâte de baseball şi un spray iritant lacrimogen.

Bâtele au fost aduse de inculpatul M.R.A. şi de inculpatul P.M.P., iar spray-ui de C.A., dar toţi inculpaţii au văzut aceste arme şi au conştientizat că urmau să fie folosite împotriva părţii vătămate.

Cu puţin înainte de ora 21,00, inculpaţii C.A., M.R.A., P.M.P., B.A.T. şi S.I.B. s-au deplasat în zona unde urma să vină partea vătămată şi prin mesaje SMS l-au atras pe partea vătămată în zona unor garaje, l-au urmărit apoi l-au atacat din spate.

Inculpatul C.A. i-a pulverizat spray lacrimogen în ochi, apoi partea vătămată a fost lovită violent în cap cu bâta de baseball de inculpatul M.R.A. şi doborât la pământ, unde a fost lovit de toţi inculpaţii cu picioarele şi cu cele două bâte.

În urma agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni care i-au pus viaţa în pericol, iar pentru vindecare a avut nevoie de 80-90 de zile de îngrijiri medicale (fila 166) şi prezintă şi în prezent sechele.

După comiterea agresiunii, inculpaţii au abandonat partea vătămată căzută la pământ. Aceasta a fost salvată prin intermediul unor trecători.

După agresiune, inculpaţii C.A. şi C.A.M. s-au întâlnit şi au convenit să nu recunoască implicarea lor atunci când vor fi audiaţi iar inculpaţii au fost răsplătiţi de inculpata C.A.M. care i-a invitat la o petrecere într-un local din Petroşani.

Starea de fapt reţinută a rezultat din probele administrate şi anume: procesul verbal de cercetare la faţa locului - filele 3-8 urmărire penală, procesul verbal de examinare a obiectelor de îmbrăcăminte aparţinând părţii vătămate - filele 9-11 urmărire penală, procesul verbal de examinare a unor mesaje stocate în memoria telefonului şi calculatorului părţii vătămate - filele 12, 13, 14, 17 urmărire penală, certificatul medico legal - fila 20 urmărire penală, declaraţiile părţii vătămate - filele 37 urmărire penală, 102 fond, print-uri ale unor mesaje messenger - fila 39 urmărire penală, declaraţiile martorilor V.R. - filele 41-44 urmărire penală, 136 fond, V.C. - filele 45-47 urmărire penală, G.Ş.A. - filele 48-52 urmărire penală, D.D.D. - filele 53-55 urmărire penală, 61 urmărire penală, F.D. - filele 56-60 urmărire penală, 137 fond, M.A.A. - fila 63 urmărire penală, V.C.I. - filele 66-69 urmărire penală, Ş.G.L. - filele 70-71 urmărire penală, G.R. - fila 223, M.B.A. - fila 72 urmărire penală, G.G.I. - fila 76 urmărire penală, T.R.I. - fila 81 urmărire penală, C.A.S. - fila 86 urmărire penală, B.D.M. - fila 88 urmărire penală, V.M. - fila 89 urmărire penală, P.M.G. . fila 93 urmărire penală, declaraţiile inculpaţilor - filele 96-102, 111-118, 128-134, 143-148, 157-163, 177-180 dosar urmărire penală, 103-108, raport de expertiză medico legală - filele 165-166.

În drept, starea de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor minori C.A., M.R.A., P.M.P., B.A.T., S.I.B., care împreună au aplicat lovituri repetate cu corpuri dure părţii vătămate B.M., provocându-i leziuni care i-au pus viaţa în primejdie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.

Fapta inculpatei minore C.A.M. care, prin acte materiale, a ajutat pe inculpaţii minori C.A., M.R.A., P.M.P., B.A.T., S.I.B. să agreseze pe partea vătămată B.M., căreia i-au aplicat lovituri ce au produs leziuni care i-au pus viaţa în pericol, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tentativa la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 20 C. pen. combinat cu art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.

Încadrările juridice indicate au fost apreciate ca fiind corecte de către instanţa de fond şi în consecinţă au fost respinse cererile de schimbare a încadrărilor juridice formulate în cauză, respectiv de inculpaţii C.A., M.R.A., P.M.P., B.A.T., S.I.B. din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen., în infracţiunea prev. De art. 182 C. pen. rap. la art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen., şi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatei C.A.M. din infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen., combinat cu art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen. în infracţiunea prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. combinat cu art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 99 şi urm. C. pen., cu următoarele motivări:

În ce priveşte pe inculpaţii C.A., M.R.A., P.M.P., B.A.T., S.I.B. din împrejurarea că s-au constituit într-un grup care, chiar fără a utiliza vreo armă, avea o covârşitoare superioritate asupra părţii vătămate, din faptul că deşi erau conştienţi de superioritatea fizică, inculpaţii s-au înarmat cu două bâte de baseball, din faptul că toţi inculpaţii au văzut că partea vătămată a fost lovită violent cu bâta în cap, astfel că a fost doborât la pământ şi din faptul că deşi au asistat la lovirea părţii vătămate în cap şi inculpaţii care nu a avut bâte l-au lovit după ce a căzut la pământ, deşi partea vătămată nu mai reacţiona în niciun fel, instanţa a concluzionat că inculpaţii au acţionat având reprezentarea că actele de agresiune desfăşurate de ei pot duce la decesul părţii vătămate, rezultat pe care deşi nu l-au urmărit, în mod cert l-au acceptat, astfel că inculpaţii sus numiţi au săvârşit tentativa la infracţiunea de omor calificat, cu intenţie indirectă.

În ce priveşte pe inculpata minoră C.A.M., aceasta nu s-a limitat să determine pe ceilalţi coinculpaţi (pe inculpatul C.A. în mod direct, iar pe ceilalţi inculpaţi indirect, prin mijlocirea inculpatului C.A.) să agreseze pe partea vătămată, ci a executat acte materiale destinate să atragă pe partea vătămată în zona în care urma să fie bătut. Astfel, a comunicat inculpatului C.A. numărul de telefon al părţii vătămate şi o fotografie a părţii vătămate, şi-a atribuit un I.D. Messenger fals pe care l-a folosit pentru a atrage pe partea vătămată în locul în care urma să fie bătut. Aceste acţiuni constituie acte de complicitate anterioară şi nu o simplă instigare, astfel că nici în ceea ce o priveşte pe inculpata C.A.M., nu s-a impus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina sa.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor, instanţa a avut în vedere criteriile de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C. pen.

Deoarece inculpaţii au plănuit în detaliu, timp de câteva zile agresarea părţii vătămate, au colaborat pentru atragerea acesteia într-o zonă izolată, s-au organizat şi s-au înarmat, că au agresat pe partea vătămată total nejustifîcat, într-o manifestare de huliganism de o violenţă greu de înţeles pentru vârsta lor, fără să fi avut anterior vreo legătură cu partea vătămată, fără să dea părţii vătămate vreo şansă de scăpare sau apărare, instanţa de fond a apreciat că nu este suficient a se lua faţă de inculpaţii minori măsura educativă, impunându-se aplicarea unor pedepse cu închisoare, care să fîe executate într-un loc de detenţie. S-a mai arătat că o pedeapsă cu suspendarea condiţionată a executării nu ar fi suficientă pentru a garanta reeducarea inculpaţilor şi pentru a elimina riscul ca aceştia să comită fapte violente şi faţă de alte persoane.

S-au reţinut circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen. - atitudinea după săvârşirea faptei, prezentarea în faţa instanţei, recunoaşterea vinovăţiei - în favoarea inculpatului C.A. şi circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit. a), c) C. pen. - conduita bună înainte de săvârşirea infracţiunii şi atitudinea de recunoaştere în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei - în favoarea celorlalţi inculpaţi, însă instanţa de fond a avut în vedere şi împrejurarea că circumstanţele atenuante indicate vin în concurs cu circumstanţa agravantă prev. de art. 75 lit. a) C. pen. -săvârşirea faptei de 3 sau mai multe persoane împreună.

La individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere rolul de iniţiator al infracţiunii pe care l-a avut inculpata C.A.M. şi rolul de organizator şi lider pe care l-a avut inculpatul C.A., fără de care infracţiunea probabil că nu s-ar fi săvârşit.

De asemenea, instanţa a avut în vedere şi faptul că inculpatul C.A. nu se află la primul contact cu legea penală.

Comportamentul inculpaţilor îi face nedemni de a ocupa funcţii publice elective, ori funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat, astfel că instanţa a aplicat tuturor inculpaţilor pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi art. 64 lit. b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 C. pen.

Partea vătămată B.M.P. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei daune materiale şi 150.000 lei daune morale şi a pretins de la inculpaţi suma de 4.011,48 lei cheltuieli judiciare.

Din actele medicale depuse la dosar a rezultat că nartea vătămată a fost internată la spitalul municipal Petroşani în perioada 22 februarie -07 martie 2008, unde a suferit o operaţie la nivelul capului, a făcut deplasări la Ambulatoriul de specialitate neurochirurgie Deva de 2 ori, la Ambulatoriul de specialitate psihiatrie Deva şi la C.E.M.C.M. Deva o dată. Fiind de notorietate că pe durata internării postoperatorii şi în convalescenţă, este necesară medicaţie şi alimentaţie suplimentară, iar din declaraţiile martorei S.M. (fila 168) a rezultat că pentru acestea, partea vătămată a cheltuit 10.000 lei, sumă la care inculpaţii în solidar şi în solidar cu părţile responsabile civilmente au fost obligaţi să o plătească părţii vătămate.

Din expertiza medico legală (fila 166) a rezultat că partea vătămată a avut nevoie de 80-90 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Instanţa a acordat părţii vătămate 80.000 lei daune morale, având în vedere suferinţele fizice şi psihice la care a fost expusă şi sechelele posttraumatice, sumă la plata căreia i-a obligat pe inculpaţi în solidar şi în solidar cu părţile responsabile civilmente.

Faţă de precizarea din concluziile raportului de expertiză medico legală de la pct. 8 : „este necesară o reevaluare a sus numitului în cazul apariţiei unor sechele tardive", partea vătămată va avea acţiune civilă împotriva inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente în măsura în care ulterior va rezulta degradarea stării sale de sănătate.

Chitanţele depuse de apărătorul părţii vătămate (fila 244) şi biletele de transport (fila 245) însumează 4.011,80 lei, sumă la care inculpaţii în solidar şi în solidar cu părţile responsabile civilmente au fost obligaţi către partea vătămată.

Spitalul de Urgenţă Petroşani s-a constituit parte civilă cu suma de 3.712,86 lei, despăgubiri civile, reprezentând cheltuielile de spitalizare.

Pretenţiile au fost dovedite cu foaia de observaţie clinică (filele 7 și urm.), astfel că inculpaţii în solidar şi în solidar cu părţile responsabile civilmente au fost obligaţi la plata acestei sume către Spitalul de Urgenţă Petroşani.

Având în vedere soluţia adoptată de instanţă, de condamnare a inculpaţilor şi obligare a acestora la plata daunelor materiale şi morale pretinse de partea civilă şi văzând dispoziţiile art. 191 Cod proc. penală, inculpaţii au fost obligaţi în solidar şi în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 2.100 lei.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel, în termen, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, partea civilă B.M.P., precum şi inculpaţii M.R.A., P.M.P., B.A.T., S.I.B., C.A. şi C.A.M.

Prin apelul declarat Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a solicitat în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., art. 345 şi urm. C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi rejudecând cauza a se modifica sentinţa. în motivarea apelului se susţine că pedepsele aplicate inculpaţilor sunt greşit individualizate în raport de prev. art. 72 C. pen., în sensul că sunt prea mici.

În esenţă, se arată că gradul de pericol social al faptelor săvârşite de inculpaţi este ridicat şi acest fapt se observă şi din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor. Instanţa de fond nu a făcut o evaluare corectă a împrejurărilor în care a fost săvârşită infracţiunea raportat la premeditarea faptei, la planificarea ei în detaliu, la extrema violenţă manifestată de către inculpaţii care nici nu cunoşteau pe partea civilă.

În raport de aceste elemente se apreciază că reeducarea inculpaţilor şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni nu se poate realiza prin pedepsele aplicate inculpaţilor.

Un al doilea motiv de apel vizează împrejurarea că în mod nelegal instanţa de fond, în temeiul art. 191 C. proc. pen., a obligat inculpaţii, inculpaţii minori în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata sumei de 2.100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform art. 191 alin. (2) C. proc. pen.,instanţa de fond, fiind mai mulţi inculpaţi în cauză, trebuia să stabilească pentru fiecare inculpat partea de cheltuieli judiciare de-i revine, în măsura în care le-a provocat.

Oral, reprezentantul parchetului a susţinut apelul declarat în cauză de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, însă a înţeles să-l modifice deoarece a apreciat că sunt suficiente temeiuri care să justifice reţinerea circumstanţelor atenuante pentru toţi inculpaţii având în vedere vârsta lor - factorul uman fiind preexistent - astfel că a reformulat apelul în sensul admiterii acestuia, desfiinţării sentinţei penale atacate şi reiudecând a se oroceda la maiorarea nedenselor anlic^tf inculpaţilor dar în limitele circumstanţelor atenuante generale, menţinerea regimului de executare al pedepselor şi rezolvarea problemei tehnice a cheltuielilor judiciare.

Prin apelul declarat partea civilă B.M.P. a solicitat în baza art. 379 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii penale atacate şi pe cale de consecinţă, admiterea cererii de constituire de parte civilă aşa cum a fost formulată la instanţa de fond, respectiv acordarea daunelor morale la valoarea indicată.

Sub aspectul laturii penale a cauzei partea civilă a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor.

În motivarea apelului se susţine că sub aspectul laturii penale se impune majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor, cu executarea în regim de detenţie având în vedere gravitatea faptei şi modul concret al săvârşirii faptei.

În ce priveşte latura civilă s-a apreciat că daunele morale a arătat sunt reduse raportat la suferinţele părţii civile, suferinţe care sunt permanente. Expertiza medico legală a stabilit un nr. de 80-90 zile de îngrijiri medicale, iar loviturile i-au pus în pericol viaţa, consecinţele infracţiunii au avut repercusiuni asupra vieţii sociale, astfel că trebuie să manifeste o deosebită grijă asupra vieţii de zi cu zi. Traumele îl vor urmări toată viaţa, astfel că se impune acordarea sumei de 150.000 lei, sumă cu care, de altfel au şi fost de acord inculpaţii.

Prin apelul său inculpata C.A.M. a solicitat în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi rejudecând cauza, sub aspectul laturii penale a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei din complicitate la infracţiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 175 lit. i) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) şi art. 99 C. pen., în infracţiunea de instigare la săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 25 rap. la art. 182 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 C. pen.

Sub aspectul laturii civile inculpata a solicitat reducerea daunelor morale la care a fost obligată, de la suma de 80.000 lei la o sumă pe care Curtea o va considera rezonabilă în raport cu suferinţele părţii civile şi practica instanţei.

În motivarea apelului se susţine că instanţa de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice solicitată arătând că încadrările juridice sunt corecte, fără a se argumenta respingerea cererii. Se solicită a se avea în vedere comportarea părţii civile care a denigrat-o şi de împrejurarea că nu a solicitat coinculpaţilor să omoare partea civilă, chiar dacă obiectele folosite de aceştia erau apte a produce moartea părţii civile. Inculpata a mai arătat că nu a urmărit moartea părţii civile ci doar aplicarea unei corecţii.

Aplicarea unei pedepse privative de libertate îi va altera interesele astfel că se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

A solicitat a se avea în vedere că o mică parte din vină o poartă şi societatea în care trăiesc, iar admiterea apelului său sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei i-ar putea da o şansă de integrare în societate.

Prin apelul său inculpatul C.A. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi procedând la o nouă judecare a cauzei în principal a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de tentativă la omor prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) şi art. 99 C. pen. în infracţiunea de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) şi art. 99 C. pen., aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege şi suspendarea sub supraveghere a acesteia. Sub aspectul laturii civile a solicitat reducerea daunelor materiale şi morale acordate părţii civile, în conformitate cu practica instanţei.

În subsidiar inculpatul C.A. a solicitat aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege şi suspendarea sub supraveghere a acesteia.

În motivarea apelului, sub aspectul capătului de cerere principal se arată că nu a urmărit sau acceptat moartea victimei, acest lucru rezultând şi din declaraţiile inculpatei C.A.M. care arată că i-a solicitat a-i aplica doar o corecţie. Raportat la practica judiciară în materie şi vârsta sa inculpatul apreciază că este indubitabil că nu a urmărit moartea părţii civile, chiar dacă s-au folosit obiecte contondente iar loviturile au fost aplicate în zona capului. Este adevărat că a mai fost condamnat penal dar nu pentru fapte de violenţă şi doar teribilismul vârstei l-a determinat să participe la faptă, dar aceasta nu înseamnă că ar fi acţionat cu intenţia de a suprima viaţa părţii civile.

În ce priveşte cuantumul pedepsei şi modalitatea de executare a acesteia se arată că fanta, a fost săvârşită în anul 2008, a recunoscut săvârşirea acesteia, nu s-a sustras de la judecată, s-a integrat în societate, astfel că scopul pedepsei poate fi atins şi prin aplicarea unei pedepse reduse şi executarea acesteia într-o modalitate nerestrictivă de libertate.

Referitor la daunele materiale şi morale la care a fost obligat inculpatul arată că acestea sunt exagerat de mari în raport cu gravitatea faptei.

Prin apelurile lor inculpaţii M.R.A. şi P.M.P. au solicitat în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.,admiterea acestora, desfiinţarea sentinţei atacate şi rejudecând cauza a se dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la omor în infracţiunea de vătămare corporală gravă; s-a mai solicitat ca la individualizarea judiciară a pedepselor să se facă aplicarea disp. art. 861 C. pen. şi în ce priveşte latura civilă a se reduce cuantumul daunelor morale acordate părţii civile de la suma de 80.000 lei la o sumă considerată rezonabilă în acord cu practica judiciară a instanţei. în motivarea apelurilor se susţine, în ce priveşte solicitarea de schimbare a încadrării juridice dată faptelor, că literatura de specialitate deosebeşte vătămarea corporală gravă de tentativa la omor doar sub aspectul laturii subiective. Astfel, latura subiectivă a tentativei de omor se realizează prin intenţia directă sau indirectă, după cum făptuitorul, prevăzând moartea victimei ca rezultat al acţiunii sau inacţiunii sale, a urmărit sau acceptat producerea ei.

Se consideră că ar fî săvârşit infracţiunea de vătămare corporală gravă având ca formă de vinovăţie praeterintenţia deoarece au urmărit doar vătămarea corporală a părţii civile şi nu au urmărit moartea acesteia sau chiar dacă şi-au reprezentat această posibilitate, nu au urmărit-o şi nici nu au acceptat-o.

Se concluzionează că în urma probatoriului administrat s-a creat o îndoială care profită inculpaţilor.

Raportat la împrejurările săvârşirii faptelor, la vârsta inculpaţilor, la sinceritatea dovedită a acestora şi la referinţele pozitive pe care le au se apreciază că în cauză se impune a se dispune executarea pedepselor cu suspendare sub supraveghere şi nu în detenţie, dând astfel o şansă de reintegrare inculpaţilor.

Prin apelul său inculpatul B.A.T. a solicitat admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi rejudecând cauza a se dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la omor în infracţiunea de vătămare corporală gravă. Se mai solicită suspendarea sub supraveghere a pedepsei ce se va aplica şi reducerea daunelor morale cuvenite părţii civile la o sumă rezonabilă.

În motivarea apelului se susţine că inculpatul nu a avut intenţia de a ucide partea civilă şi a lovit-o la întâmplare în zona spatelui. Instanţa de fond nu a analizat fapta şi prin prisma disp. art. 182 alin. (2) C. pen. arătând doar că încadrările juridice ale faptelor sunt corecte.

Având în vedere circumstanţele personale şi vârsta pe care a avut-o la data săvârşirii faptei, în cauză s-ar impune aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere pentru a-i da şansa reintegrării în societate.

Prin apelul său inculpatul S.I.B. a solicitat admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi rejudecând cauza a i se aplica o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere.

În motivarea apelului se susţine că vârsta pe care a avut-o la data săvârşirii faptei, de circumstanţele personale şi de faptul că în prezent lucrează şi s-a integrat în societate îndreptăţeşte instanţa să-i acorde şansa reeducării.

Curtea de Apel examinând apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, partea civilă B.M.P. şi inculpaţii C.A.M., C.A., M.R.A., P.M.P., B.A.T. şi S.I.B. prin prisma motivelor invocate precum şi din oficiu conform disp. art. 371 alin. (2) C. proc. pen.,a constatat că sunt fondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara partea civilă B.M.P. şi nefondate apelurile declarate de inculpaţi.

Cu privire la apelurile Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi părţii civile B.M.P.

Atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara cât şi partea civilă B.M.P. au solicitat sub aspectul laturii penale a cauzei majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor în limitele circumstanţelor atenuante generale şi menţinerea regimului de executare al pedepselor. Parchetul a mai solicitat şi rezolvarea problemei tehnice a cheltuielilor judiciare. Sub acest aspect apelurile sunt fondate.

Curtea apreciază că pedepsele aplicate inculpaţilor sunt reduse în raport de gravitatea faptelor săvârşite, urmările produse şi modalitatea de săvârşire constând în violenţa excesivă și nejustificată de care au d.at dovadă. Este adevărat că toţi inculpaţii au fost minori la data săvârşirii faptelor dar starea de minoritate nu reprezintă o justificare suficientă pentru faptele săvârşite şi modalitatea de săvârşire a acestora.

Faţă de acestea Curtea a apreciat că în ce o priveşte pe inculpata Ciumămean se impune a se majora pedeapsa aplicată de la 3 ani închisoare la 4 ani închisoare.

În ce-i priveşte pe inculpaţii apelanţi M.R.A., P.M.P., B.A.T. şi S.I.B., aceştia au fost condamnaţi la 2 ani şi 6 luni închisoare, reţinându-li-se circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. Şi referitor la aceştia Curtea a apreciat că s-ar impune majorarea pedepselor aplicate raportat la modul de săvârşire a faptelor. Astfel, inculpaţii nici nu cunoşteau partea civilă dar cu toate acestea au dat curs solicitării inculpatei C. şi împreună cu inculpatul C.A. au aşteptat victima şi i-au aplicat cu sălbăticie lovituri puternice, în zone vitale, cu obiecte apte să producă moartea acesteia, dând dovadă de cruzime şi lipsă de compasiune.

De altfel şi acestor inculpaţi li s-au reţinut circumstanţa agravantă prev. de art. 75 lit. a) C. pen. Curtea apreciind că faţă de cele expuse se impune a li se majora pedepsele de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie.

În ce-l priveşte pe inculpatul C.A., deşi din probe a rezultat că a fost persoana care a plănuit împreună cu inculpata C. felul în care aceasta urma să se răzbune pe partea civilă, Curtea a apreciat că pedeapsa stabilită de către instanţa de fond este legală şi temeinică şi nu se impune a fi majorată.

Fondat este şi motivul de apel al Parchetului referitor la modul de obligare a inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat de către instanţa de fond.

Conform art. 191 alin. (2) C. proc. pen.,când sunt mai mulţi inculpaţi condamnaţi, instanţa hotărăşte partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare, ţinând seama de măsura în care a provocat aceste cheltuieli.

La fel, conf. alin. (3) al aceluiaşi articol, partea responsabilă civilmente, în măsura în care este obligată solidar cu inculpatul la recuperarea pagubei, este obligată în mod solidar cu acesta şi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Faţă de aceste dispoziţii legale, Curtea apreciind că inculpaţii au provocat în aceeaşi măsură la cheltuielile judiciare a obligat inculpaţii în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata a câte 350 lei cheltuieli judiciare la fond.

Solicitarea părţii civile de majorare a daunelor morale acordate de instanţa de fond, de la 80.000 lei la 150.000 lei, nu este împărtăşită de Curte. Se apreciază că raportat la suferinţele părţii civile, urmările produse şi practica judiciară în materie, daunele morale acordate de către instanţa de fond părţii civile sunt în măsură să acopere prejudiciul suferit şi nu se impune majorarea acestora.

În ce priveşte apelurile inculpaţilor, acestea au fost privite ca nefondate.

În continuare, împotriva Deciziei penale nr. 18/A din 4 octombrie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, pronunţată în sensul celor anterior precizate, în termen legal, s-au exercitat recursuri de către toţi cei 6 inculpaţi precum şi de către partea civilă B.M.P.

Inculpata C.A.M. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la omor calificat în infracţiunea de instigare la vătămare corporală gravă.

Analizând însă probele existente la dosarul cauzei înalta Curte constată că încadrarea juridică dată faptei de către instanţa de fond este legală şi temeinică, fiind menţinută şi la nivelul apelului.

Astfel, inculpata nu numai că a îndemnat coinculpaţii să agreseze partea civilă ci a participat efectiv la conceperea planului de răzbunare, a atras partea vătămată în zona în care a fost bătut folosindu-se de o falsă identitate pentru a nu da de bănuit părţii civile şi pentru a o determina pe aceasta să meargă la locul pe care l-a stabilit cu ceilalţi coinculpaţi.

Faţă de actele materiale efectuate de către inculpată, acestea constituie acte de complicitate şi nu de instigare, din acest punct de vedere soluţia instanţei de fond fiind legală.

Aceeaşi solicitare de schimbare de încadrare juridică a fost reiterată şi în recursurile celorlalţi inculpaţi - M.R.A., P.M.P., B.A., S.I.B. precum şi C.A.

Legală însă este încadrarea faptelor de tentativă la omor calificat reţinute în sarcina inculpaţilor recurenţi şi nu aceea de vătămare corporală gravă cum solicită aceştia.

Inculpaţii contestă forma vinovăţiei apreciind că nu au urmărit moartea părţii civile şi nici nu au acceptat această posibilitate, ei urmărind doar vătămarea corporală a acesteia iar rezultatul produs le-a depăşit intenţia.

Înalta Curte apreciază că argumentele invocate de inculpaţii recurenţi referitor la intenţia lor, nu sunt justificate. Argumentele invocate în susţinerea încadrării juridice solicitate se referă la imaturitatea lor, la „ teribilismul „ vârstei şi mai puţin la modul în care au conceput şi pus în practică solicitarea de răzbunare a inculpatei C.

Pentru a stabili încadrarea juridică corectă a faptelor este necesar a se analiza împrejurările concrete ale săvârşirii faptelor, la modul în care au acţionat inculpaţii, obiectele folosite, zonele vitale vizate, comportamentul şi intensitatea loviturilor aplicate părţii civile.

Astfel, în detaliu, inculpata a participat activ la planul de răzbunare, a ştiut că inculpaţii vor folosi nişte obiecte apte a produce decesul părţii civile şi că raportul de forţe între partea civilă şi inculpaţi este net inferior primului, urmarea firească putând fi decesul victimei şi, în raport de acestea, a acceptat că partea civilă ar fi putut deceda. Ceilalţi inculpaţi s-au înarmat cu bâte şi spray lacrimogen iar argumentul lor că bâtele ar fi fost luate pentru a se apăra de partea civilă, nu sunt credibile.

Partea civilă a fost atrasă într-un loc izolat şi retras pentru a nu putea solicita ajutor nimănui, a fost atacat din spate, i s-a pulverizat spray lacrimogen pentru a nu putea riposta, după care a fost lovit în cap cu bâta de baseball de către inculpatul M.R.A.; după ce a căzut, partea civilă a fost lovită de toţi inculpaţii cu bâtele şi cu picioarele, cu o violenţă extremă, urmările produse fiind grave şi partea civilă reuşind să supravieţuiască numai ca urmare a ajutorului primit în timp util.

Faţă de această stare de fapt care a rezultat din probatoriul administrat şi care a fost recunoscută de inculpaţi rezultă fără dubiu că inculpaţii, deşi nu au urmărit moartea părţii civile, au acceptat posibilitatea producerii ei, săvârşind fapta cu intenţie indirectă.

În concluzie, încadrările juridice date faptelor de către instanţa de fond sunt legale şi temeinice. în alt plan juridic, apelurile inculpaţilor sub acest aspect au fost apreciate în mod just că sunt nefondate.

Nefondate sunt şi solicitările inculpaţilor recurenţi de schimbare a modalităţii de executare a pedepselor şi de reducere a acestora. Astfel, chiar având în vedere vârsta inculpaţilor la data săvârşirii faptelor şi comportarea lor ulterioară, nu se poate face abstracţie de gravitatea faptelor săvârşite, de modalitatea în care au fost săvârşite şi de urmările produse asupra părţii civile. Inculpaţii au dat dovadă de o violenţă extremă pentru nişte persoane minore, au plănuit faptele într-o manieră profesionistă, partea civilă neavând nicio şansă de a scăpa.

Aşadar instanţa de recurs apreciază că reeducarea inculpaţilor nu se poate face prin executarea unor pedepse neprivative de libertate, modalitate care le-ar crea convingerea că indiferent de gravitatea faptei săvârşite răspunderea ar fi atenuată de starea de minoritate, de circumstanţele lor personale şi comportarea ulterioară.

Scopul pedepselor nu poate fî atins şi inculpaţii nu ar putea conştientiza gravitatea faptelor săvârşite, astfel că nu se impune schimbarea modalităţii de executare a pedepselor şi nici reducerea acestora.

În consecinţă, sub aspect punitiv, cele dispuse de instanţa fondului, cu corectivele de la nivelul apelului corespund întocmai şi obiectiv raportului dintre faptă gravă, urmări şi sancţiunea de urmat.

Concret, în apel s-a desfiinţat sentinţa penală atacată numai în ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor C.A.M., M.R.A., P.M.P., B.A.T. şi S.I.B. şi procedând la o nouă judecată a cauzei în aceste limite:

Majorează pedeapsa aplicată inculpatei C.A.M. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor calificat de la 3 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Majorează pedepsele aplicate inculpaţilor M.R.A., P.M.P., B.A.T. şi S.I.B. pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor calificat de la câte 2 ani şi 6 luni închisoare la câte 3 ani închisoare.

Menţine în rest celelalte dispoziţii ale hotărârii penale atacate.

Inculpata C.A.M. a plănuit săvârşirea faptelor şi a atras pe ceilalţi inculpaţi minori, acţionând împreună cu aceştia la ducerea la îndeplinire a răzbunării personale împotriva părţii civile. Inculpata a premeditat o răzbunare nejustificată şi excesivă faţă de afirmaţiile părţii civile, din aceasta rezultând gravitatea deosebită a faptei săvârşite ceea ce justifică o pedeapsă semnificativă a cărei executare să se facă în detenţie, numai în acest fel existând garanţia reeducării inculpatei şi atingerea scopului pedepsei.

Şi în alt plan, raportat la ceilalţi inculpaţi, pedepsele aplicate acestora, majorate în apel, cu excepţia inculpatului C.A., apar juste, echilibrate, nefîind cazul de a se interveni asupra lor, nici în sensul reducerii lor dar nici în cel al majorării, raportat la recursul părţii civile ce a solicitat acest lucru.

În acest din urmă sens, în ceea ce priveşte recurenta parte civilă, sub aspectul laturii civile, şi această latură fiind criticată de partea civilă, Înalta Curte apreciază că daunele morale acordate părţii civile de către instanţa de fond sunt corect cuantificate în raport de suferinţa produsă şi urmările faptelor, precum şi de practica instanţei.

Faţă de cele expuse, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse toate recursurile declarate ca nefondate.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.R.A., P.M.P., B.A.T., S.l.B., C.A. şi C.A.M. şi de partea civilă B.M.P. împotriva Deciziei penale nr. 18/A din 4 octombrie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia pentru cauze cu minori şi familie.

Obligă recurenţii inculpaţi M.R.A. şi C.A. la plata sumelor de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi P.M.P., B.A.T., S.l.B. şi C.A.M. la plata sumelor de câte 350 lei cu titlu de cheltuieli către stat, din care sumele de câte 50 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei. Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 iunie 2011.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2533/2011. Penal