ICCJ. Decizia nr. 2572/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2572/2011
Dosar nr. 702/57/2011 al
Şedinţa publică din 27 iunie 2011
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin cererea formulată de inculpatul B.I.Ş., înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba-Iulia sub dosar nr. 702/57/2011/al, s-a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar în baza disp. art. 16 (f şi urm. C. proc. pen.)
În motivarea cererii inculpatul a arătat că este cercetat în dosarul nr. 72/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Hunedoara pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup organizat şi complicitate la furt calificat, fapte prev. de art. 7 din Legea 39/2003 şi art. 26 rap. la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) i) şi alin. (4) C. pen., fiind arestat preventiv la data de 11 decembrie 2010.
În motivarea cererii sale inculpatul a arătat că nu are antecedente penale, că are cunoştinţă de obligaţiile ce-i revin în eventualitatea că se va admite cererea, că desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal nu ar fi periclitată deoarece nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa a constatat că cererea inculpatului nu întruneşte condiţiile de admisibilitate în principiu, sens în care a respins-o pentru considerentele ce vor urma:
La data de 10 decembrie 2010 s-a început urmărirea penală faţă de inculpaţii L.F.R. şi V.A., pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., respectiv faţă de inculpaţii B.I.I., B .D.I., B.I.S., T.O. şi I.C.L., pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) şi alin. (4) C. pen.
La data de 11 decembrie 2010, faţă de cei şapte inculpaţi a fost pusă în mişcare acţiunea penală.
În fapt, s-a reţinut că, de circa un an, a fost constituit un grup infracţional organizat iniţiat de către inculpaţii V.A. şi L.F.R. în scopul săvârşirii de furturi calificate cu consecinţe deosebit de grave în ţări UE precum Franţa, Italia şi Austria. Ca membri ai grupării au fost recrutaţi inculpaţii B.I.I., B.D.I., B.I.Ş. şi I.C.L., aceştia având atribuţia de a identifica utilaje agricole, modalitatea de păstrare şi depozitare folosită de proprietari, identificarea căilor de acces pentru pătrunderea prin efracţie, identificarea şi neutralizarea eventualelor sisteme de alarmă, verificarea utilajelor sub aspectul dotări cu sistem de urmărire GPRS.
După executarea tuturor acestor operaţiuni, cei trei membri ai grupului organizat executau efectiv operaţiunea de sustragere a utilajelor. Anterior ultimei etape, cei trei comunicau telefonic liderilor grupului tipul utilajelor, marca, capacitatea cilindrică, anul de fabricaţie, numărul actelor de utilizare şi starea fizică a acestora, precum şi dacă sunt prevăzute cu accesorii (încărcător frontal, grape etc).
Cei doi lideri le comunicau celor trei membri dacă utilajele identificate merită să fie sustrase, în sensul că puteau fi uşor valorificate „la negru" şi sumele care puteau fi obţinute erau importante.
După toate acestea, V.A. şi L.F.R. identificau în reţeaua Internet, pe site-ul Bursei de Transporturi Internaţionale de Mărfuri, firme de transport care deţineau mijloace de transport adecvate. Apoi, intrau în contact cu reprezentantul firmei respective şi solicitau efectuarea unor transporturi de utilaje agricole din alte ţări U.E. către România, precizând locul şi data încărcării utilajelor.
Odată antamat mijlocul de transport, liderii grupului puneau în legătură membrii grupului care se aflau în străinătate pentru realizarea furtului cu şoferii acestuia pentru a reuşi să se întâlnească în apropierea locului de unde urma să se realizeze sustragerea.
Odată comis furtul, inculpatul B.I.I., cu ajutorul unui laptop, al unei imprimante şi al unui CD, falsifica o comandă către firma de transport, o factură şi o scrisoare de trăsură, pentru ca în cazul în care camionul era oprit pe drumul spre România de către organele de poliţie sau reprezentanţi ai autorităţii vamale, şoferul să poată justifica transportul.
Imediat după ce echipa de hoţi comunica inculpaţilor V.A. şi L.R. marca şi tipul utilajelor sustrase, aceştia căutau cumpărători interesaţi de achiziţionarea acestora.
De menţionat este faptul că echipa de hoţi era direcţionată, spre exemplu, pe teritoriul Franţei, de către inculpatul L.R., acesta cunoscând mai multe locaţii în care firme care comercializează utilaje le păstrează sau ferme mai mari care deţin astfel de utilaje agricole. Furturile erau comise de către echipa de hoţi pe timp de noapte şi prin folosirea de chei potrivite primite anterior de la inculpatul V.A.
Astfel, după constituirea grupului infracţional organizat, în cadrul căruia au acţionat anterior şi alţi membrii, faţă de care urmează a se extinde cercetările, au fost comise mai multe furturi calificate, din interceptările şi înregistrările telefonice efectuate autorizat în cauză rezultând sustragerea mai multor utilaje din Austria şi Franţa.
Ultimul furt a fost comis din Franţa, din zona Dijon, în noaptea de 07/08 decembrie 2010.
Anterior, în data de 01 decembrie 2010, inculpaţii B.I.I., B.D.I. şi B.I.Ş. au plecat în Franţa cu autoturismul primului inculpat, marca Peugeout, înmatriculat în Franţa, condus de inculpatul B.
În paralel, inculpatul L.F.R. i-a propus inculpatului T.O., administrator al SC T.L. SRL Arad, firmă ce are ca obiect de activitate efectuarea de transporturi interne şi internaţionale de mărfuri, să efectueze un transport de utilaje agricole din Franţa, plătindu-i suma de 1.000 Euro în avans, preţul total la care s-au înţeles iniţial fiind de 2.200 Euro.
Ulterior, din discuţiile telefonice purtate între inculpaţii L.R. şi V.A. a rezultat, de fapt, că înţelegerea cu inculpatul T.O. cu privire la transport a ajuns la un total de 5.500 Euro, acesta fiind de fapt un indiciu clar că inculpatul T.O. ştia deja că va transporta utilaje furate. Această împrejurare rezultă şi din faptul că a mers personal, conducând autotrenul împreună cu angajatul său, inculpatul I.C.L. Există de asemenea discuţii telefonice purtate între liderii grupului infracţional, echipa de hoţi şi inculpatul T.O. cu privire la transmiterea unei comenzi false către firma administrată de inculpat pentru ca acesta să poată justifica transportul la un eventual control efectuat de organele de poliţie sau de autorităţile vamale. între aceleaşi persoane există discuţii şi cu privire la falsificarea unor documente de provenienţă şi de transport, respectiv a facturii fiscale şi a scrisorii de trăsură, din toate rezultând în mod fals că utilajele furate au fost cumpărate de la o firmă de specialitate din Franţa.
În data de 05 decembrie 2010, echipa de hoţi formată din inculpaţii B.I.I., B.D.I. şi B.I.Ş. s-a întâlnit în localitatea Besancon din Franţa cu inculpaţii T.O. şi I.C.L., care veniseră cu camionul şi, după ce s-a înserat, la indicaţiile inculpatului B.I.I., care, la rândul său, era direcţionat spre zonele în care se aflau firme care comercializează utilaje agricole sau ferme care deţineau astfel de utilaje de către inculpatul L.F.R., s-au deplasat spre zona în care se afla o astfel de firmă.
Camionul în care se aflau inculpaţii T.O. şi I.C.L. a rămas la circa 5 km, cei doi având sarcina de a-i anunţa pe ceilalţi inculpaţi în cazul în care apărea poliţia în zonă. Inculpatul B.I.Ş. i-a lăsat pe inculpaţii B.I.I. la locul unde se aflau utilajele pe care intenţionau să le fure, după care a mai mers cu autoturismul câţiva kilometri, urmând să asigure paza din acea direcţie.
Inculpatul B.I.I. a încercat să pornească câteva utilaje cu chei potrivite, primite anterior de la inculpatul V.A., în timp ce inculpatul B.D.I. asigura paza locului respectiv, moment în care a fost contactat telefonic de către inculpatul B.I.Ş. care i-a spus că a fost legitimat de o patrulă de poliţie şi percheziţionat.
Având în vedere această situaţie, inculpatul B.I.I. a hotărât să renunţe la sustragerea utilajelor în acel moment şi din acea locaţie şi a sustras doar rampe cu care ulterior să poată încărca alte utilaje în camion.
În data de 07 decembrie 2010, în urma direcţionării de către inculpaţii V.A. şi L.R., cei cinci inculpaţi s-au deplasat cu autoturismul şi autotrenul spre Dijon, aşteptând în acea zonă să se însereze.
Procedând în acelaşi mod, inculpatul B.I.I. a sustras două tractoare marca Massey Ferguson, unul model 6455 şi unul model 6465, dintr-o fermă şi Ie-a condus până într-un siloz betonat şi parţial acoperit unde putea pătrunde camionul. Cu ajutorul rampelor sustrase anterior, inculpatul a urcat cele două tractoare în autotren.
Inculpatul B.I.I., cu ajutorul unui laptop şi al unei imprimante cumpărate la indicaţiile liderilor grupării şi cu bani primiţi de la aceştia şi folosind un CD pe care se aflau datele necesare, a falsificat o factură şi o scrisoare de trăsură, din care rezulta în mod nereal că cele două utilaje au fost cumpărate de la o firmă de specialitate din Franţa şi că au fost încredinţate pentru transport SC T.L. SRL Arad, firmă administrată de inculpatul T.O.
Inculpaţii T.O. şi I.C.L. au plecat cu autotrenul spre România, având asupra lor actele false, iar ceilalţi trei inculpaţi au rămas la un hotel „Formula 1" din acea zonă, întrucât nu mai aveau suficienţi bani pentru drumul de întoarcere.
Inculpatul B.I.I. l-a contactat telefonic în acest sens pe inculpatul V.A., iar inculpatul B.D.I. l-a contactat telefonic pe inculpatul L.F.R. Acesta din urmă a trimis prin serviciul Western Union suma de 135 Euro, pe numele inculpatului B.I.Ş. Folosind aceşti bani, inculpaţii au plecat spre România.
De menţionat că, anterior, la plecarea din ţară, inculpaţii primiseră de la liderii grupării suma de 1.000 Euro pentru cheltuielile cu transportul, cazarea şi masa.
La intrarea în Ungaria, cei trei inculpaţi aflaţi în autoturismul Peugeout au rămas din nou fără bani, l-au contactat telefonic pe inculpatul T.O., cu care apoi s-au întâlnit, iar acesta Ie-a dat suma de 30 Euro pentru a putea ajunge în România.
Cei trei inculpaţi au ajuns în data de 09 decembrie 2010 în România, iar inculpaţii T.O. şi I.C.L. s-au oprit pe teritoriul Ungariei, la câţiva km de punctul de trecere a frontierei de la Nădlac, fiind nevoiţi să facă pauza obligatorie pentru şoferii de TIR, de 24 de ore.
Inculpaţii B.I.I., B.D.I. şi B.I.Ş. s-au întâlnit într-un bar din Pecica cu inculpaţii L.F.R. şi V.A., după care inculpaţii L.F.R. şi B.I.Ş. s-au dus în Ungaria şi i-au adus pe teritoriul României şi pe inculpaţii T.O. şi I.C.L., care au lăsat camionul în Ungaria.
În dimineaţa zilei de 10 decembrie 2010, în jurul orei 4:00, inculpaţii L.F.R., T.O. şi I.C.L. s-au deplasat în Ungaria, la locul unde era parcat camionul, după care s-au întors în România, la volanul autotrenului aflându-se inculpatul L.F.R. La staţia de carburanţi Rompetrol, situată în apropierea frontierei, pe teritoriul României, inculpaţii s-au reîntâlnit, moment în care au fost surprinşi de organele de poliţie.
Prejudiciul produs în urma săvârşirii infracţiunii de furt calificat este de peste 143.000 Euro, până în prezent fiind identificată şi partea vătămată, respectiv G.D.T.
Inculpaţii L.F.R., V.A., B.I.I., B .D.I., B.I.Ş. şi I.C.L. au fost arestaţi preventiv pentru 29 zile, respectiv în perioada 11 decembrie 2010 - 08 ianuarie 2011, prin încheierea penală nr. 59/2010, pronunţată în dosarul nr. 6898/97/2010 al Tribunalului Hunedoara, secţia penală.
Ulterior, prin încheierea penală nr. 1/2011, pronunţată în dosarul nr. 41/97/2011 al Tribunalului Hunedoara, secţia penală, măsura arestării preventive a fost prelungită cu 30 zile, pe perioada 09 ianuarie 2011 - 07 februarie 2011, pentru inculpaţii L.F.R., V.A., B.I.I., B .D.I., B.I.Ş. şi I.C.L., pe perioada 10 ianuarie 2011 - 08 februarie 2011, pentru inculpatul T.O.
Prin încheierea penală nr.4 pronunţată în dosarul nr. 1288/97/2011 al Tribunalului Hunedoara, secţia penală, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive, pe perioada 08 februarie 2011 - 09 martie 2011, pentru inculpaţii L.F.R., V.A., B.I.I., B .D.I., B.I.Ş. şi I.C.L. şi pe perioada 09 februarie 2011 - 10 martie 2011, pentru inculpatul T.O.
Măsura preventivă a fost prelungită din nou, prin încheierea penală nr. 14/2011, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 2480/97/2011, la data de 04 martie 2011 pentru perioada 10 martie 2011 - 08 aprilie 2011, respectiv pentru perioada 11 martie 2011 -09 aprilie 2011.
Măsura preventivă a fost prelungită din nou faţă de inculpaţii L.F.R., V.A., B.I.I., B.D.I., B.I.Ş. prin încheierea nr. 15 din 04 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 3111/97/2011 pentru perioada 09 aprilie 2011- 08 mai 2011.
Prin încheierea penală nr. 5/MP din 3 mai 2011 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia dosarul nr. 562/57/2011 s-a dispus în baza art. 155 - 159 C. proc. pen. prelungirea măsurii arestării preventive pentru inculpaţii V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.Ş., B.I.I., D.A.V., I.C.D., O.M.F., S.C.M., B.F.B., L.A.I., S.L.L., R.S.F., O.C.C., S.M., K.C.P.
În prezent, dosarul în care este cercetat inculpatul petent se află în stadiul de finalizare, în cauză fiind cercetaţi mai mulţi inculpaţi şi învinuiţi fiind necesară finalizarea constatărilor tehnico-ştiinţifice dispuse în cauză, restituirea tuturor utilajelor agricole identificate şi indisponibilizate prin aplicarea sechestrului, obţinerea tuturor plângerilor necesare şi a constituirilor de parte civilă atât din partea părţilor vătămate, cât şi a societăţilor de asigurare, finalizarea întocmirii proceselor-verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate autorizat în cauză.
Prejudiciul total stabilit în cauză până în prezent din plângerile primite de la părţile vătămate din Franţa şi Olanda depăşeşte suma de 1.700.000 de Euro.
Potrivit art. 1602 C. proc. pen. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracţiunilor săvârşite din culpă, precum şi în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani.
Examinând în principiu conform art. 1608 C. proc. pen. cererea formulată de inculpatul B.I.Ş., Curtea a constatat că acesta este cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup organizat şi complicitate la furt calificat, prev. de art. 7 din Legea 39/2003 şi art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) i) şi alin. (4) C. pen., fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, astfel că cerea cererea inculpatului B.I.Ş. neîndeplinind condiţia de admisibilitate conform art. 1602C. proc. pen. referitoare la cuantumul pedepsei, a respins-o, în baza art. 1608a alin. (6) raportat la art. 1608 alin. (3) C. proc. pen.
Împotriva încheierii din 16 iunie 2011 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 702/57/2011/al, a declarat recurs inculpatul B.I.Ş., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie sub nr. 702/57/2011l/al.
Inculpatul, prin apărător, a solicitat, admiterea recursului, casarea încheierii atacate, susţinând că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate în principiu a cererii solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare, spre a fi soluţionată pe fond, întrucât în mod greşit a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de inculpat.
În legătură cu susţinerile inculpatului privind cererile de liberare provizorie sub control judiciar, Înalta Curte constată următoarele:
Acordarea liberării condiţionate sub control judiciar nu este un drept absolut şi nici formal al inculpatului, fapt ce rezultă din dispoziţiile legale în materie.
Astfel, dispoziţiile art. 1601 alin. (1) C. proc. pen. prevăd că liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordată de către instanţă, ceea ce implică dreptul de apreciere al instanţei asupra cererii în raport cu probele administrate în cauză.
În acelaşi sens, dispoziţiile art. 1608a C. proc. pen. fac distincţie între condiţiile formale prevăzute de lege privind cererea de liberare provizorie sub control judiciar şi condiţiile privind temeinicia acesteia.
Intenţia legiuitorului de a realiza o astfel de distincţie rezultă şi din dispoziţiile art. 1608 C. proc. pen., care reglementează examinarea şi admiterea în principiu a unei astfel de cereri.
O astfel de analiză, în cazul cererii de liberare provizorie sub control judiciar are în vedere îndeplinirea condiţiilor formale prevăzute de dispoziţiile art. 1602 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., condiţii care în prezenta cauză nu au fost îndeplinite ca urmare a limitelor de pedeapsă stabilite pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen. infracţiuni pentru care este cercetat inculpatul, respectiv pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 de ani.
Înalta Curte constată că pentru aceste considerente, Curtea de Apel Alba-Iulia, a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică respingând cererea inculpatului conform art. 1602 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1608 alin. (3) C. proc. pen.
În temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I.Ş. împotriva încheierii din 16 iunie 2011 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 702/57/2011/al.
în temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I.Ş. împotriva încheierii din 16 iunie 2011 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 702/57/2011/al.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2571/2011. Penal. Excepţie de... | ICCJ. Decizia nr. 2573/2011. Penal → |
|---|
