ICCJ. Decizia nr. 3421/2011. Penal

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3421/2011

Dosar nr. 6633/30/2009

Şedinţa publică din 05 octombrie 2011

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 416/PI din 17 septembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 6633/30/2009, în temeiul 11 pct 2 lit. a) şi art 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H.I.A., de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin (2) C. pen.

În temeiul 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat acelaşi inculpat de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de trafic internaţional de droguri de risc prev. de art. 3 alin (1) din Legea nr. 143/2000.

În temeiul art. 4 alin (1) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat inculpatul H.I.A. la:

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de consum de droguri de risc.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o perioada de 3 ani, termen stabilit în condiţiile art 862 C. pen.

În temeiul art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri:

- să se prezinte la date stabilite la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş la datele fixate de această instituţie.

- să anunţe Serviciul de Probaţiunea de pe lângă Tribunalul Timiş cu privire la orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă sau orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea.

- să comunice şi să justifice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş orice schimbare de domiciliu.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplineşte cu rea credinţă măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art 71 alin. (5) C. pen. pe perioada suspendării executării pedepsei principale s-a dispus suspendarea şi a executării pedepsei accesorii.

În temeiul art 17 alin (1) din Legea nr. 143/2000 coroborat cu art. 118 lit. f) C. pen. si art. 18 alin (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea drogurilor ridicate cu ocazia cercetărilor.

În temeiul art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să achite în favoarea statului suma 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 56/D/P/2009 din data de 10 noiembrie 2009, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiş la data de 11 noiembrie 2009 sub număr unic de Dosar nr. 6633/30/2009, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timişoara a dispus trimiterea în judecată a inculpatului H.I.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, de trafic internaţional de droguri de risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, şi de consum de droguri de risc, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.Prin actul de inculpare, se reţine că în cursul lunii noiembrie 2007 în urma efectuării acţiunilor specifice pe linia combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri de risc pe raza municipiului Timişoara, ofiţerii B.C.C.O. Timişoara l-au identificat pe învinuitul H.I.A. care împreună cu alţi tineri consumau frecvent droguri de risc pe care le procurau din străinătate.La data de 22 noiembrie 2007 ofiţerii B.C.C.O. Timişoara s-au sesizat din oficiu cu privire la actele infracţionale de trafic de droguri de risc, trafic internaţional de droguri de risc şi consum de droguri de risc comise de învinuitul H.I.A.. în baza constatărilor pe care le-au făcut, la data de 22 noiembrie 2007 procurorul D.I.I.C.O.T. - Birou Teritorial Timiş a emis ordonanţă de autorizare a investigatorului acoperit B.C. şi a colaboratorilor acoperiţi B.C. şi S.L., respectiv autorizarea procurării controlate de droguri de risc. Constatarea activităţii infracţionale a avut la bază sesizarea colaboratorului acoperit B.C. care în ziua de 22 noiembrie 2007 a fost abordat de învinuitul H.I.A. cu care de altfel se cunoştea, acesta din urmă oferindu-i spre vânzare haşiş contra sumei de 50 lei/gram. Din conţinutul declaraţiile celor doi colaboratori acoperiţi s-a reţinut faptul că în ziua de 22 noiembrie 2007 în timp ce se aflau împreună prin centrul municipiului Timişoara l-au întâlnit pe învinuitul H.I. care Ie-a propus cumpărarea unei bucăţi de substanţă vegetală de culoare verde oliv tip haşiş pe care o poseda asupra sa contra sumei de 100 lei. întrucât în acel moment nu dispuneau de banii necesari au convenit ca cursul serii,în cazul în care vor avea posibilitatea obţinerii sumei de bani,să se reîntâlnească. După despărţirea de învinuit, colaboratorii acoperiţi B.C. şi S.L., au luat legătura cu investigatorul acoperit B.C. căruia i-au relatat oferta învinuitului iar acesta Ie-a înmânat suma de 100 lei necesară achitării drogurilor după care i-a însoţit, din umbră, la întâlnirea cu H.I. ce avea să se desfăşoare pe terasa localului „C." din Timişoara. După câteva minute la masa acestora s-a aşezat învinuitul H.I. care i-a întins colaboratorului acoperit B.C. o bucăţică de substanţă vegetală învelită într-un staniol pentru care acesta a achitat suma de 100 lei primită anterior de la B.C.. Finalizarea tranzacţiei a dus la despărţirea celor trei însă nu înainte ca învinuitul H.I. să stabilească cu B.C. o nouă întâlnire în zilele ce urmau pentru a-i pune în vânzare altă cantitate de haşiş.

Ulterior cantitatea de haşiş în greutate de 0,57 a fost supusă testelor de laborator a căror rezultat a pus în evidenţă T.H.C. substanţă psihotropă, biosintetizata de planta Cannabis, care face parte din tabelul anexă nr. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Proba a fost consumată în procesul analizelor de laborator. Conform înţelegerii stabilite, învinuitul H.I. I-a apelat în data de 27 noiembrie 2007 pe colaboratorul acoperit B.C. stabilind o întâlnire cu acesta la locuinţa sa situată în Timişoara, spunându-i că are posibilitatea să-i pună din nou în vânzare haşiş la acelaşi preţ, respectiv 50 lei/gram. înainte de a se deplasa la locaţia cerută de învinuit, B.C. a luat legătura cu investigatorul acoperit B.C. care I-a însoţit până la locuinţa învinuitului înmânându-i totodată şi suma de 100 lei necesară achitării drogurilor pe care urma să le cumpere. în timp ce investigatorul acoperit a rămas în aşteptare, colaboratorul acoperit s-a apropiat de imobilul cu nr. 9, apt.2 situat la parterul clădirii, somându-l pe învinuit la geamul locuinţei. Sesizându-i apariţia, învinuitul i-a cerut să intre în scara imobilului după care a ieşit în afara apartamentului unde, contra sumei de 100 lei, i-a pus în vânzare circa 1 gr. haşiş după care s-au despărţit. Ulterior colaboratorul acoperit a revenit la locul de staţionare a investigatorului acoperit B.C. căruia i-a predat drogurile cumpărate cu câteva minute înainte de la învinuitul H.I.A. în vederea supunerii lor analizelor de laborator.După efectuarea acestor analize s-a constatat că proba de haşiş cumpărată de la învinuitul H.I.A. în data de 27 noiembrie 2007 cântărea 0,56 gr. ce a pus în evidenţă T.H.C., substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis, ce face parte din tabelul anexă nr. lll din Leg. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Proba a fost consumată în procesul analizelor de laborator.în data de 15 martie 2008 în jurul orelor 01,30 inculpatul H.I. cu învinuiţii T.A., C.A.l., C.D.L. şi U.A. au fost depistaţi de un echipaj de poliţie în timp ce consumau ţigări tip jointuri având drept conţinut haşiş pe care de astfel îl poseda asupra sa învinuitul C.A.. În urma efectuării percheziţiei corporale asupra învinuitului T.A. a fost găsită şi ridicată cantitatea de 8,5 gr. haşiş iar asupra învinuitului C.A.l. a fost găsită şi ridicată cantitatea de 3,1 gr. haşiş care supuse analizelor de laborator a scos în evidenţă T.H.C., substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis, ce face parte din tabelul anexă nr. lll din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Ulterior fiind conduşi la sediul organelor de poliţie, tuturor celor 5 (cinci) învinuiţi l-i s-au prelevat probe biologice de sînge care analizate toxicologic au stabilit. că învinuitţii H.I.A., T.A., C.A.l., C.D.L. şi U.A. au reacţionat pozitiv la testul de T.H.C. În data de 27 martie 2008, învinuitul H.I.A. I-a contactat pe un amic al său T., propunându-i cumpărarea unei cantităţi mai mari de haşiş însă cu condiţia de a-l ajuta la obţinerea unui mijloc de transport care să-l deplaseze până în oraşul maghiar Szeged unde avea legături de aprovizionare cu acest gen de drog. Iniţial Tudor nu a dat un răspuns afirmativ dar au stabilit. că în situaţia în care va reuşi să facă rost de bani şi mijloc de transport se vor contacta.Obţinând aceste informaţii, B.T. a luat legătura cu D.A. care la rândul său a contactat procurorul D.I.I.C.O.T. iar analiza datelor obţinute în modul descris mai sus a determinat emiterea unei ordonanţe de autorizare a numitului B.T. în calitate de colaborator acoperit respectiv a numitului D.A. în calitate de investigator acoperit şi autorizarea procurării controlate de droguri de risc de către cei doi. în aceste condiţii colaboratorul acoperit B.T. l-a contactat, conform înţelegerii, pe învinuitul H.I. acceptând deplasarea la Szeged cu maşina unui amic pe care a împrumutat-o şi astfel în jurul orelor 16,30 cei doi împreună cu un cunoscut al învinuitului pe nume „C." s-au îndreptat spre P.C.T.F. Cenad urmăriţi îndeaproape de investigatorul acoperit D.A. care după ieşirea din ţară a maşinii în care se afla învinuitul, a rămas în apropierea vămii în aşteptarea revenirii în ţară a celor trei ocupanţi. După circa 4 (patru) ore mai precis în jurul orelor 20,30 maşina condusă de „C." a ajuns la P.C.T.F. Cenad intrând în ţară după care şi-a continuat drumul înspre Timişoara, fiind urmăriţi îndeaproape de maşina condusă de investigatorul acoperit D.A. care ulterior a observat devierea maşinii conduse de C. spre un drum lăturalnic situat în apropierea localităţii Lovrin judeţul Timiş. După oprirea maşinii, învinuitul H.I. i-a cerut colaboratorului acoperit B.T. să coboare împreună cu el, îndepărtându-se de maşină iar apoi,din cantitatea de haşiş cumpărată de la cei trei cetăţeni maghiari, i-a pus acestuia în vânzare circa 3 gr.haşiş în schimbul căreia a încasat suma de 80 euro. Ulterior după ajungerea în Timişoara şi despărţirea de învinuit, colaboratorul acoperit B.T. s-a reîntâlnit cu investigatorul acoperit căruia i-a predat cele 3 gr.haşiş cumpărate cu câteva ore înainte de la învinuitul H.I.A..Supusă testelor de laborator s-a stabilit. că, cantitatea de 2,2 gr. haşiş .constatată după cântărire.a pus în evidenţă T.H.C., substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis, ce face parte din tabelul anexă nr. lll din Leg.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Proba a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

În probaţiune a fost ataşat Dosarul de urmărire penală nr. 56/D/P/2009 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timişoara.

Tribunalul a procedat la audierea inculpatului H.I.A. -fila 18, a colaboratorului sub acoperire B.C. - fila 21, a investigatorilor sub acoperire B.C. - fila 22 şi D.A. - fila 23, precum şi a colaboratorului sub acoperire B.T. - fila 35.La cererea apărării s-a solicitat identificarea şi audierea numitului Casian, persoană care se arată în actul de acuzare că l-a însoţit pe inculpat şi colaboratorul sub acoperire B.T. la Szeged cu scopul de a achiziţiona narcotice.

Urmare a investigaţiilor efectuate s-a stabilit. că numele martorului este B.C., persoană cunoscută de inculpat, care deşi a fost citat cu mandat de aducerea nu s-a putut prezenta. Din procesul verbal întocmit de Poliţia Timişoara cu privire la posibilitatea executării mandatului de aducere a rezultat faptul că martorul este plecat din ţară, necunoscându-se adresa acestuia. în declaraţia dată în faţa instanţei de judecată, inculpatul H.I. arată că se consideră vinovat de săvârşirea infracţiunii de consum de droguri de risc, dar nu se consideră vinovat de săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi trafic internaţional de droguri de risc. Confirmă susţinerile din actul de acuzare cu privirea la faptul că, la data de 14/15 martie 2008 a fost surprins de o patrulă de poliţie consumând droguri împreună cu mai multe persoane, respectiv T.A., C.A.l., C.D.L. şi U.A. care au fost sancţionaţi administrativ pentru consum de droguri in faza de urmărire penală. în ce priveşte cele două livrări de droguri către colaboratorul sub acoperire B.C., respectiv din data de 22 noiembrie 2007 şi 27 noiembrie 2007, inculpatul relatează că acestea nu au existat. Confirmă faptul că în data de 27 noiembrie 2007 a fost contactat la fereastra imobilului unde locuieşte de o persoană pe care nu o cunoaşte in timp ce o altă persoană filma cu telefonul mobil, recunoaşte că a purtat o discuţia cu acesta, dar nu i-a vândut nimic.

În ce priveşte infracţiunea de trafic internaţional de droguri de risc, inculpatul susţine că intr-adevăr a fost la data respectivă la Szeged împreună cu numitul C., persoană pe care o cunoaşte şi colaboratorul sub acoperire B.T., dar susţine că nu el este cel care a cumpărat droguri ci însoţitorii săi. De asemenea, inculpatul neagă faptul că pe drumul de întoarcere în apropierea localităţii Lovrin s-a efectuat acea livrare descrisă în rechizitoriu. Din coroborarea materialul probator existent la dosar şi administrat atât în cursul urmării penale cât şi in cursul judecăţii instanţa a reţinut următoarea stare de fapt:

Conform susţinerilor acuzării, existând suspiciuni cu privire la implicarea inculpatului H.I.A. în activităţi de trafic de droguri de risc s-a dispus utilizarea procedurii prevăzute de art. 2241 şi următoarele C. proc. pen. Astfel, la data de 22 11 2008 inculpatul s-a întâlnit cu colaboratorii sub acoperire B.C. şi S.L. prilej cu care acesta Ie-a propus vânzarea unei cantităţi de haşiş pe care o avea asupra sa cu suma de 100 lei. Cei doi au luat legătura cu investigatorul sub acoperire B.C., care Ie-a remis suma de 100 lei şi care i-a urmărit la întâlnirea cu inculpatul care a avut loc pe terasa localului „C." din Timişoara. Cu acest prilej, inculpatul a predat colaboratorului sub acoperire B.C. cantitatea de 0, 57 gr haşiş şi a stabilit o nouă întâlnire in zilele ce urmau.

De asemenea, se susţine că în data de 27 noiembrie 2007, colaboratorul B.C. s-a deplasat la imobilul unde locuieşte inculpatul, prilej cu care au discutat la fereastră, apoi s-au întâlnit in scara blocului, inculpatul predându-i şi de această data cantitatea de 0,56 gr canabis contra sumei de 100 lei. în ce priveşte aceste două livrării supravegheate instanţa, fiind îndreptăţită a analiza dacă probele puse la dispoziţie de acuzare îndeplinesc condiţiile de legalitate şi fac dovada indubitabilă a acţiunii ilicite care se impută inculpatului, s-a constatat că nu se poate concluziona fără nici un dubiu asupra faptului că inculpatul este persoana care a pus la dispoziţia colaboratorului sub acoperire cantitatea de stupefiante descrisă mai sus. în ce priveşte livrarea care a avut loc, la dat de 22 noiembrie 2007, probele puse la dispoziţie sunt declaraţiile colaboratorilor sub acoperire B.C. şi S.L., precum şi a investigatorului sub acoperire B.C.

În condiţiile în care colaboratorul S.L. nu a putut fi audiat nemijlocit de instanţa de judecată, iar din depoziţia investigatorului nu poate reieşi cu certitudine că a văzut efectiv momentul în care inculpatul a predat cantitatea de stupefiante colaboratorului, instanţa de judecată nu poate conchide că a fost probată acţiunea de livrare efectuată de inculpat şi că el este persoana care a pus la dispoziţie cantitatea de canabis supusă ulterior expertizării. Potrivit susţinerilor investigatorului sub acoperire, in momentul introducerii în cauză a colaboratorilor a respectat procedura de investigare, respectiv a percheziţionat colaboratorul anterior momentului întâlnirii cu inculpatul şi a consemnat aceste aspecte intr-un proces verbal. Din conţinutul dosarul nu reiese insă ca a fost efectuat un astfel de demers, nici in ceea ce priveşte livrarea din data de 22 noiembrie 2007 şi nici în ceea ce priveşte livrarea din data de 27 noiembrie 2008. Pe de altă parte, instanţa remarcă că există contradicţii intre declaraţiile colaboratorului sub acoperire, cu privire la persoana care a iniţiat a doua livrare supravegheată, respectiv aceea din data de 27 noiembrie 2007, respectiv in declaraţia dată in cursul urmării penale susţine că inculpatul este cel care l-a contractat, iar in declaraţia dată in cursul judecăţii relatează că el este cel care l-a contactat. Mai mult, în ce priveşte livrarea din data de 27 noiembrie 2007, reiese faptul că aceasta s-ar fi petrecut in scara blocului unde locuieşte inculpatului neexistând posibilitatea de a fi observată de investigatorul sub acoperire.în ce priveşte infracţiunea de trafic internaţional de droguri de risc, se arată că inculpatul a propus colaboratorului sub acoperire B.T. să îl însoţească la Szeged pentru a achiziţiona droguri pe care ulterior să i le vândă. In acest sens, s-au depus diligente de către organele de anchetă, în baza procedurii prev. de art. 2241 C. proc. pen., pentru ca inculpatul să se deplaseze împreună cu acest colaborator şi martorul B.C. în vederea achiziţionării acestor droguri, aceştia fiind urmăriţi de autoturismul condus de investigatorul sub acoperire D.A.. în momentul în care au ajuns la graniţă, autoturismul în care se afla investigatorul sub acoperire s-a oprit şi a aşteptat circa 4 ore până când autoturismul in care se afla inculpatul colaboratorul B.T. şi martorul B.C. a reintrat in ţară. S-a arătat că după intrarea pe teritoriul României, respectiv la intrarea în localitatea Lovrin, inculpatul şi colaboratorul sub acoperire au coborât din maşină, context în care s-a făcut predarea unei cantităţi de 4 grame de canabis şi primirea banilor. Potrivit susţinerilor investigatorului sub acoperire D.A., livrarea s-a făcut pe timp de noapte şi acesta se afla la o distanţă de aproximativ 50 metri faţă de locul unde s-a efectuat. La baza acestei acuzaţii, de asemenea, sunt propuse ca probe depoziţia colaboratorului sub acoperire şi a investigatorului sub acoperire. Astfel cum reiese din depoziţiile celor doi, aceştia nu au fost prezenţi la momentul la care se presupune că inculpatul a achiziţionat cantitatea de stupefiante de la dealerul din Ungaria. De asemenea, o perioadă mare de timp, respectiv cât s-au aflat pe teritoriul Ungariei, cei doi nu au fost supravegheaţi de investigatorul sub acoperire, care a reluat urmărirea lor la intrarea in România. Mai mult, predarea efectivă a drogurilor s-a făcut la o distanţă de aproximativ 25 km de intrarea în ţară, pe un drum de ţară din localitatea Lovrin, pe timp de noapte şi în condiţiile în care investigatorul sub acoperire se afla la o distanţă de 50 metri.Instanţa a observat, din declaraţia dată de colaboratorul sub acoperire B.T., că de la momentul livrării drogurilor şi până la momentul predării acestora investigatorului a trecut un interval de timp destul de mare, timp în care colaboratorul nu a fost supravegheat. Acuzarea a solicitat a se considera probată vinovăţia inculpatului cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni, doar pe baza depoziţiilor analizate mai sus şi a înscrisurilor de la dosar, respectiv rapoarte de constatare tehnico ştiinţifică a stupefiantelor în condiţiile în care probele puse la dispoziţie specialiştilor farmacişti au fost consumate în procesul de analiză. Instanţa nu a avut posibilitatea audierii nemijlocite şi în condiţii de contradictorialitate a martorului B.C., persoană care cunoştea în mod direct împrejurării referitoare la infracţiunea de trafic internaţional de droguri de risc, iar acest martor nu a fost audiat nici în cursul urmăririi penale deşi cunoştea aspecte relevante pentru cauză. Apărarea a solicitat instanţei înlăturarea depoziţiilor date de colaboratorul şi investigatorul sub acoperire, apreciind că sunt nelegale în condiţiile în care în vederea obţinerii de probe incriminatoare aceştia l-au provocat pe inculpat.

Pentru a dispune înlăturarea unor mijloace de probe ca fiind nelegal obţinute, este necesar mai întâi ca instanţa să le aprecieze apte, în sine, de a proba elementul obiectiv al laturii materiale a infracţiunii imputate. Astfel cum s-a relatat mai sus, instanţa a concluzionat că acţiunea ilicită constând în aceea că inculpatul este cel care a livrat droguri de risc colaboratorului sub acoperire B.C., la data de 22 noiembrie 2007 şi 27 noiembrie 2007, precum şi acţiunea ilicită de a achiziţiona din Ungaria şi livra droguri de risc colaboratorului B.T., nu sunt probate fără nici o urmă de îndoială. Instanţa a apreciată că, în condiţiile arătate mai sus, depoziţiile colaboratorului sub acoperire şi investigatorului sub acoperire nu sunt de natură să răstoarne prezumţia de nevinovăţie ce operează in favoarea inculpatului.în urma analizării materialului probator administrat şi analizat mai sus, instanţa a stabilit. că nu s-a reuşit de către acuzare dovedirea, mai presus de orice dubiu, în condiţiile unui proces echitabil, cu respectarea prevederilor art 6 parag. 1 și 3 lit d) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, că inculpatul este cel care a pus la dispoziţie drogurile ce au fost supuse analizelor.

Instanţa nu a putut reţine că apărarea inculpatului este lipsită de fundament în condiţiile în care colaboratorul sub acoperire poate fi o persoană direct interesată să contribuie la învinuirea inculpatului, iar susţinerile acestuia şi a investigatorului sub acoperire nu sunt coroborate cu alte mijloace de probă şi nu sunt apte să stabilească cu certitudine faptul predării drogurilor de către inculpat. Or, s-a observat că rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului a avut la bază în mod exclusiv declaraţia acestor persoane, limitându-se la aplicarea procedurii livrării supravegheate, în condiţiile arătate mai sus, deşi existau şi alte mijloace probatorii, atât in ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc cât şi în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri.

Potrivit art. 2241 C. proc. pen., actele premergătoare efectuate de investigatorii sub acoperire se efectuează în cazul în care există indicii temeinice că s-a săvârşit sau urmează să se săvârşească o infracţiune (...) care nu poate fi descoperită sau a căror făptuitori nu pot fi identificaţi prin alte mijloace de probă.Deşi infracţiunea de trafic de droguri, dat fiind specificul acesteia, face parte din categoria de infracţiuni pentru a cărei descoperire se foloseşte procedura prev. de art. 2241 C. pen., instanţa a apreciat că mijloacele de probă obţinute în această modalitate trebuie analizate mult mai riguros, în condiţiile în care constituie o excepţie de la regulă în materia administrării probelor. Or, deşi exista şi posibilitatea completării probaţiunii cu alte mijloace de probă, acuzarea şi-a întemeiat învinuirea doar pe aceste probe. Depoziţiile colaboratorului sub acoperire şi a investigatorului sub acoperire nu au forţă probantă absolută, tocmai datorită faptul că ele reprezintă o imixtiune în ancheta penală.

Instanţa a stabilit. că nu se poate pronunţa o soluţie de condamnare care să aibă ca unic fundament această procedură, cu atât mai mult cu cât chiar probele obţinute în aceste modalitate, în speţa de faţă, nu sunt suficient de clare pentru a forma convingerea indubitabilă că inculpatul este autorul infracţiunilor ce fac obiectul

Având in vederea aceste considerente, instanţa a dispus achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor prev de art art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin (2) C. pen. şi de art. 3 alin (1) din Legea nr. 143/2000.

În ce priveşte săvârşirea de către inculpat a infracţiunii prevăzute de art. 4 alin (1) din Legea nr. 143/2000, respectiv deţinerea de droguri de risc în vederea consumului în data de 14/15 martie 2008, această infracţiune este constatată prin flagrant, în condiţiile în care inculpatul împreună cu alţi învinuiţi faţă de care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, au fost surprinşi în interiorul autoturismului aparţinând mamei inculpatului, consumând canabis. Constatarea flagrantului este consemnată în procesul verbal de la fila 2 dosar urmărire penală, în cuprinsul căruia este reţinut că asupra inculpatului cât şi a celorlalţi învinuiţi au fost depistate mai multe foiţe pentru confecţionarea de ţigări precum şi droguri. Inculpatul a recunoscut faptul că este consumator de droguri din 2006, precum şi împrejurarea că la momentul realizării flagrantului consuma droguri împreună cu ceilalţi învinuiţi. în faţa organelor de anchetă inculpatul a relatat faptul că deţinea droguri în vederea consumului propriu, iar urmare a efectuării analizelor toxicologice, s-a constat că a reacţionat pozitiv la testul T.H.C. Activitatea de consum în modalitatea descrisă de acuzare reiese şi din depoziţiile date de ceilalţi învinuiţi în cursul urmăririi penale care nu au mai fost audiaţi în faţa instanţei, apreciindu-se ca nu se impune audierea acestora faţă de poziţia de recunoaştere a inculpatului.

Deşi inculpatul în concluziile pe fond a relatat că nu el avea asupra sa drogurile, ci doar a consumat împreună cu ceilalţi, instanţa a apreciat că este realizată latura obiectivă a infracţiunii în modalitatea deţinerii de droguri de risc în vederea consumului, fiind evident din modul de desfăşurare a activităţii ilicite, faptul că în autoturismul proprietatea mamei inculpatului se aflau la momentul surprinderii în flagrant inculpatul şi numiţii T.A., C.A.l., C.D.L. şi U.A., toţi punând în comun droguri, respectiv foiţe pentru confecţionat ţigări şi un dispozitiv din plastic care serveşte la confecţionarea acestora pentru a le consuma.

Pentru această infracţiune instanţa a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an închisoare.

La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vederea limitele de pedeapsă prevăzute in legea specială, pericolul social crescut al faptei, împrejurările concrete de săvârşirea a acesteia, respectiv în condiţiile în care inculpatul a pus la dispoziţie maşina mamei sale pentru a servi la desfăşurarea activităţii ilicite, faptul că au fost antrenate mai multe persoane, persoana inculpatului care a avut o atitudine oscilantă pe parcursul derulării procesului penal şi deşi nu apare ca având antecedente penale, a fost cercetat pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt pe teritoriul Germaniei. Acest aspect reiese din declaraţia mamei inculpatului, fila 130 dup.

Faţă de aceste aspecte şi ţinând cont de faptul că, deşi nu a fost probată vinovăţia sa pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc, prin simpla acceptare de a se implica in activităţi legat de droguri de risc prezintă un risc crescut de a relua un comportament antisocial, instanţa a apreciat că se impune aplicarea unei pedepsei cu suspendarea sub supraveghere.

Împotriva sentinţei Judecătoriei Timişoara au declarat apel inculpatul H.I.A. şi D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timişoara.

Inculpatul a criticat sentinţa pentru netemeinicie întrucât probele administrate în cauză nu sunt în măsură să dovedească fără urmă de tăgadă săvârşirea de către inculpat a infracţiunilor de trafic de droguri şi nici de trafic internaţional de droguri şi solicită înlăturarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în cauză din care rezultă că fragmentele vegetale oferite de inculpat conţin substanţa activă tetrahidrocanabinol.

În ce priveşte infracţiunea de deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu s-a apreciat că aceasta, prin modul în care a fost săvârşită de inculpat, nu este reglementată în lege întrucât drogurile nu i-au aparţinut acuzatului şi deci nu Ie-a deţinut în sensul cerut de textul care reglementează fapta.

D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timişoara a criticat sentinţa pentru netemeinicie pe motiv că s-a dispus achitarea inculpatului H.I., pentru infracţiunile de trafic intern de droguri şi trafic internaţional de droguri, printr-o interpretare eronată a probelor de la dosar.

S-a arătat că în mod neîntemeiat instanţa de fond a exclus ca probe declaraţiile colaboratorului acoperit şi ale investigatorului acoperit, precum şi multitudinea de probe administrate în faza de urmărire penală, care sunt de natură a asigura fără dubiu tragerea la răspundere penală a inculpatului.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform prev. art. 371 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat că apelul D.I.I.C.O.T. este fondat doar în ce priveşte achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea prev. art. 41 alin. (2) C. pen., pentru următoarele considerente:

Se reţine astfel că în urma desfăşurării unor activităţi specifice pe linia combaterii traficului şi a consumului ilicit de droguri de risc pe raza municipiului Timişoara l-au identificat pe inculpatul H.I.A. care se ocupa de traficul de droguri şi era şi un consumator frecvent de droguri de risc.

Pentru constatarea activităţii infracţionale a fost emisă, de către procuror, ordonanţa de autorizare a investigatorului acoperit B.C. şi a colaboratorilor acoperiţi B.C. şi S.L., respectiv autorizarea procurării controlate de droguri de risc.

Potrivit declaraţiei colaboratorilor acoperiţi B.C. şi S.L., în ziua de 22 noiembrie 2007 s-au întâlnit cu inculpatul în centrul municipiului Timişoara care Ie-a oferit spre vânzare haşiş contra sumei de 50 de lei/gram. Cei doi colaboratori acoperiţi au legătura cu investigatorul sub acoperire B.C. căruia i-au relatat oferta inculpatului iar acesta Ie-a în mânat suma de 100 lei necesară achitării drogurilor după care i-a însoţit din umbră la întâlnirea ce urma să aibă loc.

Inculpatul s-a întâlnit cu cei doi colaboratori pe terasa localului C. din Timişoara unde Ie-a înmânat celor doi colaboratori cantitatea de haşiş de 0,57 gr. pentru suma de 100 lei. Ulterior cantitatea de haşiş a fost supusă testelor de laborator a căror rezultat a pus în evidenţă tetrahidrocanabinol, proba fiind consumată în procesul analizelor de laborator.

În ziua de 27 noiembrie 2007 inculpatul l-a apelat pe colaboratorul acoperit B.C. pentru a-i oferi din nou, conta cost, haşiş stabilind o întâlnire la locuinţa acestuia situată în Timişoara. Colaboratorul acoperit a luat legătura cu investigatorul sub acoperire B.C. care l-a însoţit până la locuinţa inculpatului înmânându-i totodată suma de 100 lei necesară în vederea achiziţionării drogurilor.

În timp ce investigatorul sub acoperire a rămas în aşteptare, colaboratorul sub acoperire l-a strigat pe inculpat la geamul locuinţei care sesizând apariţia acestuia i-a cerut să intre în scara imobilului unde a avut loc tranzacţia drogurilor respectiv inculpatul i-a înmânat colaboratorului o cantitate de 0,56 gr haşiş în schimbul sumei de 100 lei, după care s-au despărţit iar colaboratorul acoperit s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire căruia i-au fost predate drogurile cumpărate.

Fiind supusă analizelor de laborator s-a constatat că proba de haşiş cumpărată de la inculpat a pus în evidenţă tetrahidrocanabinol, proba fiind consumată în procesul,analizelor de laborator.

Starea de fapt menţionată mai sus a rezultat din declaraţiile colaboratorului sub acoperire B.C. care a relatat că l-a cunoscut pe inculpat prin intermediul unor prieteni şi ştia că se ocupă de astfel de activităţi şi că a participat la două cumpărări supravegheate de haşiş iar iniţiativa a avut-o inculpatul iar el a fost cumpărător şi la prim întâlnire a participat şi o altă persoană numită S.L.

Investigatorul sub acoperire a declarat că a participat la demascarea activităţii infracţionale pe linia traficului de droguri a inculpatului şi a urmărit cumpărarea supravegheată a unor cantităţi de rezină de canabis de la inculpat de către colaboratorul sub acoperire.

Susţinerea instanţei că nu pot fi avute în vedere declaraţiile colaboratorului sub acoperire şi a investigatorului sub acoperire întrucât pe de o parte declaraţiile colaboratorului sub acoperire din cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti sunt contradictorii iar din depoziţia investigatorului sub acoperire nu poate reieşi cu certitudine că a văzut efectiv momentul în care inculpatul a predat cantitatea de stupefiante nu pot fi reţinute întrucât ele nu corespund realităţii.

Colaboratorul sub acoperire B.C. a declarat, atât în cursul urmăririi penale cât şi a cercetării judecătoreşti, că inculpatul l-a contactat în vederea vânzării unei cantităţi de haşiş iar investigatorul sub acoperire B.C. a declarat şi în faţa instanţei de judecată că el a supravegheat cumpărarea unor cantităţi de droguri de către colaboratorul acoperit B.C. şi, la primă tranzacţie care a avut loc în localul C., a văzut cum inculpatul a înmânat ceva colaboratorului sub acoperire, ce s-a dovedit a fi rezină de canabis. La a doua achiziţie a declarat că inculpatul l-a sunat pe colaborator şi următoarea întâlnire a avut loc la inculpat acasă. Colaboratorul a bătut la geam la inculpat care locuia la parter şi astfel s-a luat legătura cu acesta. S-a mai arătat că s-a plătit suma de 100 lei la fiecare livrare şi informativ ştie că inculpatul a avut astfel de activităţi şi înainte.

Declaraţiile colaboratorului şi a investigatorului sub acoperire nu au fost singurele probe care dovedesc implicarea inculpatului în activităţi infracţionale privind traficul de droguri şi ele se coroborează cu proceselor verbale din data de 22 noiembrie 2007 şi 27 noiembrie 2007 în care se menţionează că lucrătorii de poliţie din cadrul B.C.C.O. Timişoara, având informaţii despre tranzacţiile de droguri ce urmau să aibă loc, au urmărit îndeaproape activitatea desfăşurată de colaboratorii sub acoperire şi investigatorul sub acoperire relatând aceleaşi aspecte ca şi cele menţionate în declaraţiile acestora.

Prin urmare, din aceste probe a rezultat că este dovedită vinovăţia inculpatului şi pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu apl. art. 41 alin. (2) C. pen.

În ce priveşte infracţiunea de trafic internaţional de droguri, opinia Curţii a fost în concordanţă cu cea a Tribunalului în sensul că această faptă nu a fost dovedită.

Prin actul de acuzare s-au propus ca probe, în dovedirea acestei infracţiuni, declaraţia colaboratorului sub acoperire B.T. şi a investigatorului sub acoperire D.A.

S-a susţinut că inculpatul s-a deplasat în ziua de 27 martie 2008 în localitatea Szeged - Ungaria, împreună cu un amic pe nume C.A.S.I., unde a luat legătura cu o cunoştinţă de a sa de la care a cumpărat haşiş pe care apoi l-a introdus în ţară pe care l-a pus apoi în vânzare.

Investigatorul sub acoperire nu a observat momentul achiziţionării drogurilor întrucât a urmărit maşina în care se deplasa inculpatul cu celelalte două persoane până la P.C.T.F. Cenad unde a stat până la revenirea acestora în ţară iar colaboratorul sub acoperire a declarat că după ce a ajuns cu inculpatul în oraşul Szeged inculpatul s-a întâlnit într-o piaţă cu un cetăţean ungur însă el nu a participat la discuţiile cu această persoană aflându-se la o distanţă de 5-10 metri şi a văzut doar când inculpatul a plătit o sumă de bani. Deşi nu a participat efectiv la cumpărarea drogurilor colaboratorul acoperit a susţinut că inculpatul a avut droguri asupra sa la întoarcerea în ţară şi s-au şi oprit în zona localităţii Lovrin pentru a împărţi drogurile.

Declaraţia acestui martor nu a putut fi luată în considerare în condiţiile în care el nu a participat efectiv la achiziţionarea drogurilor din Ungaria mai ales că ea nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti.

De asemenea, investigatorul sub acoperire nu a urmărit autoturismul cu care s-a deplasat inculpatul în Ungaria şi nu avut posibilitatea să cunoască locul din care drogurile au fost achiziţionate.

În ce priveşte apelul inculpatului, s-a constată că este nefondat.

Inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc în vederea consumului, iar recunoaşterea sa se coroborează cu rezultatul analizelor probelor biologice de sânge care analizate toxicologic, au reacţionat pozitiv la testul de T.H.C. precum şi cu procesul verbal din data de 18 martie 2008 în care se consemnează că lucrători de poliţie au depistat în Timişoara, mai multe persoane care se aflau într-un autoturism şi printre care se afla şi inculpatul şi asupra acestora s-au găsit foiţe pentru confecţionat ţigări, un dispozitiv confecţionat din plastic ce serveşte la consumul de substanţe interzise precum şi cantitate de haşiş.

Faţă de considerentele expuse mai sus, a fost admis apelul declarat de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timişoara, în baza art. 379 pct. 2, lit. a) C. proc. pen. s-a desfiinţat sentinţa apelată şi rejudecând cauza în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu apl. art. 41 alin. (2) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului H.I.A., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. proc. pen. s-a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată în această cauză de Tribunalul Timiş, pentru infr. prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 în cea mai grea şi s-a dispus executarea de către inculpat a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

S-au menţinut dispoziţiile privind aplicarea prev. art. 861, 863, 864 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen., precum şi celelalte dispoziţii ale sentinţei.

În baza art. 862 C. pen. s-a stabilit un termen de încercare de 5 ani.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei şi a modalităţii de executare s-au avut în vedere pericolul social al infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, împrejurările în care faptele au fost comise, cantităţile reduse de droguri comercializate precum, vârsta şi conduita inculpatului înainte de comiterea infracţiunilor, circumstanţe în raport cu care s-a apreciat că scopul pedepselor poate fi atins şi prin suspendarea sub supraveghere a executării acestora.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul H.I.A.

La termenul de judecată din data de 5 octombrie 2011 fixat pentru soluţionarea recursului inculpatului, acesta, deşi legal citat nu s-a prezentat la instanţă pentru susţinerea recursului, fiind reprezentat de apărător desemnat din oficiu.

Apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei penale nr. 416 a Tribunalului Timiş, arătând că depoziţiile colaboratorului şi investigatorului sub acoperire nu au forţă probantă, solicitând menţinerea achitării conform art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

După închiderea dezbaterilor, s-a prezentat apărătorul ales al recurentului inculpat, care a depus concluzii scrise, prin care a reiterat criticile iniţiale, arătând că probele administrate în cauză nu sunt în măsură să dovedească fără urmă de tăgadă săvârşirea de către inculpat a infracţiunilor de trafic de droguri şi nici de trafic internaţional de droguri şi a solicitat înlăturarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în cauză din care rezultă că fragmentele vegetale oferite de inculpat conţin substanţa activă tetrahidrocanabinol. Cu privire la infracţiunea de deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu s-a apreciat că aceasta, prin modul în care a fost săvârşită de inculpat, nu este reglementată în lege întrucât drogurile nu i-au aparţinut acuzatului şi deci nu Ie-a deţinut în sensul cerut de textul care reglementează fapta, astfel că se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Examinând recursul prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., cât şi din oficiu, recursul inculpatului H.I.A. este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce vor urma.

Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat rezultă că instanţa de apel în mod judicios şi motivat a stabilit vinovăţia inculpatului H.I.A. în săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost condamnat de instanţa de apel, în raport cu situaţia de fapt reţinută.

Astfel, Înalta Curte consideră că în cauză s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că faptele pentru care acesta a condamnat au fost corect încadrate juridic.

Din probele administrate în cauză a rezultat contribuţia acestuia la săvârşirea infracţiunilor, acesta având reprezentarea faptelor pe care Ie-a comis, urmărind şi acceptând producerea rezultatelor acestora, respectiv a rezultat fără nici un dubiu că inculpatul, în cursul anului 2007, a oferit spre vânzare diferite cantităţi de haşiş contra sumei de 50 de lei/gram., vinovăţia acestuia se susţine prin coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză.

Înalta Curte, consideră că nu poate avea în vedere critica inculpatului H.I.A. cu privire la nevinovăţia sa, aceasta fiind infirmată de probele administrate în cauză, respectiv: rapoarte de constatare tehnico ştiinţifică a stupefiantelor, declaraţia inculpatului dată în faţa instanţei de fond, depoziţia colaboratorului sub acoperire şi a investigatorului sub acoperire.

Declaraţiile colaboratorului şi a investigatorului sub acoperire nefiind singurele probe care dovedesc implicarea inculpatului în activităţi infracţionale privind traficul de droguri ci ele se coroborează cu proceselor verbale din data de 22 noiembrie 2007 şi 27 noiembrie 2007 în care se menţionează că lucrătorii de poliţie din cadrul B.C.C.O. Timişoara, având informaţii despre tranzacţiile de droguri ce urmau să aibă loc, au urmărit îndeaproape activitatea desfăşurată de colaboratorii sub acoperire şi investigatorul sub acoperire relatând aceleaşi aspecte ca şi cele menţionate în declaraţiile acestora.

Astfel, din aceste probe rezultă că este dovedită vinovăţia inculpatului şi pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu apl. art. 41 alin. (2) C. pen.

Aşadar, nu are suport probator cererea de achitare formulată de recurentul inculpat H.I.A., întrucât simplele afirmaţii ale acestuia nu pot fi reţinute de către această instanţă ca şi reale.

Criticile aduse de recurentul inculpat, deciziei atacate nu numai că nu au suport probator dar ignoră în totalitate, activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul H.I.A.

Toate obiecţiunile ridicate de inculpatul recurent, urmează a fi apreciate, ca simple apărări infirmate de actele şi probele dosarului, iar în cauză, nu se constată incidenţa nici unui caz de casare, aşa încât, decizia atacată va fi menţinută, ca temeinică şi legală sub toate aspectele.

Instanţa de apel corect şi în detaliu de altfel, a examinat fiecare act infracţional al inculpatului stabilind vinovăţia acestuia şi aplicând pedepse corespunzător individualizate judiciar.

Ca atare, recursul declarat a fost respins, ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 192 C. proc. pen., a fost obligat recurentul inculpat H.I.A. la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul H.I.A. împotriva Deciziei penale nr. 104/A din 01 iunie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 05 octombrie 2011.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3421/2011. Penal