ICCJ. Decizia nr. 3773/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3773/2011
Dosar nr. 10874/118/2008
Şedinţa publică de la 25 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Tribunalul Constanţa, secţia penală, prin Sentinţa nr. 340 din 27 octombrie 2010, în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) şi 76 lit. b) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A.H.M. (fiul lui G. şi N., născut la 23 februarie 1984 în Tulcea) la 4 ani şi 9 luni închisoare şi la 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
L-a obligat pe inculpat să plătească părţii civile I.L. 790 RON cu titlu de despăgubiri civile şi 2.000 RON daune morale.
În baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., art. 998 şi urm. C. civ. şi art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 l-a obligat pe inculpat să plătească părţii civile Spitalul de Urgenţă Constanţa suma de 1.994,44 RON cheltuieli de spitalizare.
Pentru a hotărî astfel a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În ziua de 7 ianuarie 2008 fiind sărbătoarea religioasă a lipovenilor din localitatea Ghindăreşti, părţile din dosar fiind lipoveni, s-au întâlnit cu toţii după lăsarea întunericului, la discoteca din localitate.
Între inculpatul A.H.M. şi I.L. s-a creat o stare conflictuală în mod spontan, pe motiv că în seara zilei de 7 ianuarie 2008 martorul F.I. prieten cu partea vătămată a sunat-o la telefon de mai multe ori, pe prietena sa M.V.O. ce este şi verişoara inculpatului şi ce, în acea seară se afla la domiciliul acestuia împreună cu acesta şi un prieten de-al său, martorul E.P., aceasta refuzând să se întâlnească cu F.I..
Pe fondul acestei stări de fapt între inculpatul A.H.M. şi I.L. s-au întâlnit în discotecă, s-a creat o stare conflictuală în stradă, în faţa discotecii din localitate, ocazie cu care A.H.M. având asupra sa un cuţit l-a înjunghiat prin mai multe lovituri pe partea vătămată, în aşa fel încât i-a pus viaţa în pericol prin numărul loviturilor aplicate şi zona interesată. După lovire, învinuitul a aruncat cuţitul pe care îl folosise la agresionare, nefiind găsit cu ocazia, cercetării ulterioare la faţa locului.
Astfel în jurul orelor 00:30 agenţii de poliţie F.M. şi D.G. din cadrul Postului de Poliţie Ghindăreşti, aflându-se într-o acţiune de patrulare pe strada Bisericii din localitate, la un moment dat apropiindu-se de sediul discotecii aparţinând S.C. ";H.S."; S.R.L., au constatat că în stradă doi tineri se băteau.
După ce i-au despărţit şi având în vedere că, unul dintre aceştia şi anume, partea vătămată I.L. acuza dureri abdominale şi la piciorul stâng, afirmând că a fost tăiat cu un cuţit, de către celălalt tânăr pe nume A.H.M., lucrătorii de poliţie după ce au procedat la o percheziţie corporală asupra inculpatului A.H.M. ocazie cu care nu s-a identificat asupra acestuia vreun obiect tăietor-înţepător. Partea vătămată I.L. a fost transportată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, intervenindu-se chirurgical pentru diagnosticul de hemoperitoneu şi peritonită fecaloidă prin plagă înjunghiată baza hemitoracelui stâng penetrantă intraabdominal cu plăgi multiple ale intestinului subţire (5) cu dimensiuni între 4 şi 8 cm, pentru care s-a practicat toaletă abundentă cu drenaj multiplu, enterografie şi sutura plăgilor înjunghiate, fiind externat la data de 14 ianuarie 2008.
La data de 5 februarie 2008, partea vătămată I.L., fiind examinată de către medicul legist, conform raportului de constatare medico-legală nr. 46/LR din 13 februarie 2008 rezultă că partea vătămată I.L. prezintă leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu un corp dur tăietor-înţepător necesitând 30 - 35 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor. Leziunile de violenţă i-au pus viaţa în primejdie prin complicaţie hemoragică.
Inculpatul a negat în mod constant lovirea victimei cu cuţitul, a arătat că nu a posedat cuţit, dar nici nu-şi explică existenţa leziunilor traumatice prin înjunghiere leziuni constatate de raportul medico-legal şi numărul acestora. Potrivit declaraţiei părţii vătămate I.L. care a arătat că inculpatul a fost cel care a intervenit în discuţia cu E. cu care de fapt dorea să discute partea vătămată, pentru că nu a înţeles să plece şi-au aplicat reciproc înjurături şi deşi l-a ameninţat pe inculpat ca î-l va lovi, inculpatul a fost cel care i-a aplicat trei lovituri de cuţit în zona abdominală lateral stâng şi din disperare a încercat să-l imobilizeze şi să-l deposedeze de cuţit dar nu a reuşit, astfel încât inculpatul i-a mai aplicat două lovituri cu cuţitul în piciorul stâng.
Din declaraţia inculpatului a rezultat că, fiind în căutarea martorului E.P. care ieşise din discotecă şi intenţionând să plece spre casă împreună cu verişoara sa martora M.O., a fost împins de partea vătămata care i-a pus mana în piept, l-a atins, i-a spus să plece acasă. A mai arătat că nu a ripostat, s-a dat înapoi, a stat de vorbă cu o persoană al cărui nume nu l-a putut preciza timp în care martorul E. a rămas să discute cu partea vătămată şi prietenii acestuia.
Revenind să-şi ia verişoara, partea vătămată i-a pus mâna în piept, i-a pus piedică şi în timp ce erau la sol i-a aplicat lovituri cu pumnul în zona toracelui şi feţei, timp în care au apărut organele de poliţie. A susţinut că nu l-a lovit pe partea vătămata că acesta este posibil să fi venit tăiat întrucât era o persoană violentă care căuta ceartă. Din declaraţia martorului G.I. a rezultat că a fost prezent la incident a ieşit din discotecă în căutarea părţii vătămate care lipsea. În faţa discotecii l-a văzut pe partea vătămată se îmbrâncea cu inculpatul, în jur fiind circa 10 persoane, la un moment dat inculpatul era peste partea vătămată iar ulterior s-a ridicat, s-a plâns că a fost înjunghiat dar martorul nu a văzut cuţitul nici în cursul îmbrâncelii şi nici după terminarea incidentului. A mai arătat că deşi partea vătămată a ridicat bluza nu a văzut că aceasta să fie tăiată dar a văzut pe abdomenul inculpatului o leziune din care curgea sângele. A mai precizat că pe jos nu erau cioburi sau alte obiecte tăietoare iar după ieşirea din spital partea vătămată a fost îngrijită de martor la locuinţa părţii vătămate din Năvodari, unde îl ajuta la toate treburile gospodăreşti, iar consumaţia sa era suportată de părinţii părţii vătămate ca efect al îngrijirii părţii vătămate. A mai arătat martorul că nu cunoaşte ce sume s-au cheltuit pentru alimentaţia părţii vătămate şi nici pe medicamente, cunoaşte doar că partea vătămată constituită parte civilă s-a deplasat de trei ori la spital cu taxiul respectiv 40 RON pe fiecare deplasare.
La reţinerea acestei situaţii de fapt instanţa a avut în vedere următoarele: proces-verbal de sesizare din oficiu a lucrătorilor de poliţie din cadrul Postului Ghindăreşti; plângerea şi declaraţiile părţii vătămate; declaraţiile martorilor F.M., D.G., E.P., M.V.O., A.C., G.I., F.I., V.I., I.P.; procese-verbale de confruntare; adresă de constituire parte civilă din partea Spitalului Judeţean Clinic de Urgenţă Constanţa; acte medicale şi raport de constatare medico-legală privind leziunile traumatice suferite de victimă; declaraţiile inculpatului A.H.M..
În drept a reţinut că fapta inculpatului A.H.M. care la data de 7 - 8 ianuarie 2008, în jurul orelor 00:30 în urma unei stări conflictuale spontane ce a avut loc în centrul localităţii Ghindăreşti, de a aplica mai multe lovituri cu un cuţit părţii vătămate I.L. în zona abdominală, cauzându-i leziuni ce i-au pus în primejdie viaţa prin complicaţie hemoragică şi septică, necesitând 30 - 35 de zile îngrijiri medicale de la data producerii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen.
A motivat că din perspectiva laturii subiective, inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă, deoarece acesta a urmărit producerea rezultatului aflat în reprezentarea sa, l-a acceptat, existenţa intenţiei de a ucide rezultând din materialitatea faptei inculpatului, a instrumentului folosit, apt de a provoca moartea, de intensitatea loviturii şi a locului vital ţintit.
Reţinând vinovăţia inculpatului la săvârşirea infracţiunii sus-menţionate, la individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), şi anume: dispoziţiile din partea generală a C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute în legea specială pentru infracţiunea săvârşită de inculpat, gradul de pericol social al faptei pe care instanţa îl apreciază ca deosebit de ridicat şi care rezultă din împrejurarea că a urmărit producerea rezultatului aflat în reprezentarea sa, l-a acceptat, existenţa intenţiei de a ucide rezultând din materialitatea faptei inculpatului, a instrumentului folosit, apt de a provoca moartea, de intensitatea loviturii şi a locului vital ţintit. Starea de pericol creată de inculpat prin fapta sa rezidă însăşi din natura infracţiunii reţinute în sarcina acestuia, în violenţa excesivă şi nejustificată de care a uzat învinuitul, în comparaţie cu motivul ce l-a determinat să comită o asemenea faptă.
Instanţa a avut însă în vedere şi persoana inculpatului, care deşi a negat constant comiterea faptei, nu este cunoscut cu antecedente penale, este o persoană tânără, are 24 ani, care prestează activităţi pentru a-şi asigura existenţa, iar în prezent este plecat la muncă în străinătate. Pentru aceste considerente, a aplicat inculpatului o pedeapsă de 4 ani şi 9 luni închisoare, apreciată ca fiind suficientă şi în măsură să asigure realizarea scopului dublu al pedepsei - atât preventiv cât şi educativ.
Împotriva sentinţei au declarat apel inculpatul şi partea civilă.
Apelul inculpatului a vizat nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei apelate, iar apelul părţii civile cuantumul pretenţiilor civile.
Astfel, primul motiv de apel al inculpatului a vizat nelegalitatea sentinţei în sensul că ";prin reanalizarea probelor administrate să se dispună achitarea inculpatului, întrucât fapta nu există";.
S-a susţinut că din declaraţiile martorilor, respectiv a surorii inculpatului şi a poliţiştilor prezenţi la faţa locului, rezultă că inculpatul nu a avut un cuţit asupra sa, iar conflictul a fost generat de partea vătămata; inculpatul şi partea vătămata s-au rostogolit, iar poliţiştii au intervenit pentru a-i despărţi; la circa o jumătate de oră, partea vătămată a venit la sediul politiei, declarând că a fost înjunghiată de inculpat, însă la momentul incidentului nimeni nu a văzut urme de sânge; rănile suferite de partea vătămată puteau fi provocate de cioburile de sticlă spartă.
Partea civilă a criticat sentinţa ca netemeinică şi a susţinut că în mod greşit prima instanţă a admis în parte acţiunea sa, daunele morale fiind stabilite într-o sumă modică.
Prin Decizia penală nr. 29/P din 15 martie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a fost admis apelul formulat de partea civilă I.L., sentinţa a fost desfiinţată în parte şi în rejudecare au fost majorate de la 2.000 RON la 10.000 RON despăgubirile cu titlu de daune morale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul care a criticat-o ca fiind nelegală şi netemeinică. A susţinut că instanţa de apel nu a cercetat cauza prin prisma motivelor de apel formulate şi s-a mulţumit să reitereze soluţia şi argumentele instanţei de fond.
Ambele instanţe au avut în vedere numai declaraţia martorului G.I., prieten şi rudă cu partea vătămată. Niciuna din instanţe nu au analizat declaraţia martorului D.G. ajutorul şefului de post, martor care a declarat că din rănile pe care le-a observat la partea vătămată, nu curgea sânge. În opinia martorului rănile se puteau produce prin cădere în şanţul unde inculpatul s-a bătut cu partea vătămată şi care era plin de sticle. Nu există corpul delict cu care se presupune că a săvârşit fapta. În mod nejustificat curtea a majorat cuantumul despăgubirilor.
A solicitat să fie achitat pentru inexistenţa faptei iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea de vătămare corporală gravă.
Verificând hotărârea prin prisma motivelor de recurs invocate Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Prima instanţă a reţinut pe baza probelor administrate o situaţie de fapt corectă şi a dat încadrarea juridică legală faptei săvârşite de inculpat. Instanţa de apel, conform art. 378 C. proc. pen. a verificat hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei şi a audiat-o pe martora A.E. propusă în apărare de inculpat-martora fiind sora inculpatului, şi a constatat că hotărârea este legală şi temeinică.
Inculpatul a reluat în recurs apărările din cursul judecăţii în primă instanţă şi apel, critică vizând greşita interpretare a probelor.
Din declaraţiile martorului F.I., audiat în instanţă la 5 noiembrie 2009 rezultă că inculpatul s-a luat la bătaie cu partea vătămată, ambii au căzut şi au intervenit poliţiştii care i-au dus pe toţi la postul de poliţie. Martorul a arătat că a fost întrebat şi la parchet dacă este posibil ca partea vătămată să se fi tăiat în cioburi dar a arătat că la locul faptei nu au fost cioburi. A mai făcut precizarea că în seara respectivă o persoană s-a tăiat într-un ciob, dar acest lucru s-a petrecut în discotecă.
Lucrătorii de poliţie F.M. şi D.G. cei care au intervenit şi i-au despărţit pe inculpat şi partea vătămată au declarat şi ei că nu au constatat ca în locul unde s-au bătut cei doi să se afle un cuţit sau cioburi de sticlă.
Că inculpatul nu s-a putut tăia în ";nişte cioburi"; rezultă din Raportul de constatare medico-legală nr. 46/LR din 13 februarie 2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală a Judeţului Constanţa.
În concluziile raportului se arată că leziunile traumatice prezentate de partea vătămată au putut fi produse prin lovire cu un corp dur tăietor-înţepător şi au pus în primejdie viaţa prin complicaţie hemoragică septică, consecutivă plăgilor înjunghiate.
Partea vătămată a prezentat o plagă înjunghiată de 2 cm la hemitoracele stâng bazal plagă penetrantă abdominal, profundă, cu interesarea peritoneului parietal posterior.
Faţă de probele administrate corect s-a reţinut şi motivat că leziunea a fost produsă prin înjunghiere iar faptul că nu a fost găsită arma albă (cuţit, briceag etc.) nu înseamnă că inculpatul este nevinovat, aceasta în condiţiile în care partea vătămată a prezentat leziunile descrise imediat după ce lucrătorii de poliţie au intervenit pentru a aplana conflictul (bătaia).
Motivul de recurs privind greşita majorare a daunelor morale este şi el nefondat.
Având în vedere urmările faptei, disconfortul la care a fost supusă partea vătămată urmare leziunilor suferite, zona în care ele se află şi complicaţiile medicale, faptul că partea vătămată a suferit şi un prejudiciu estetic, este adevărat minor, sunt suficiente prin ele însele pentru a justifica majorarea daunelor morale de către instanţa de apel - majorare motivată - de la 2.000 la 10.000 RON.
Aşa fiind, Înalta Curte urmează să respingă recursul ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.H.M. împotriva Deciziei penale nr. 29/P din 15 martie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 25 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3785/2011. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 3705/2011. Penal → |
|---|
