ICCJ. Decizia nr. 125/2012. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheiere nr. 125/2012
Dosar nr. 6266/245/2011
Şedinţa publică din 25 ianuarie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin sentinţa penală nr. 1392 din 22 aprilie 2011 a Judecătoriei Iaşi s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Iaşi.
În temeiul art. 42 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 30 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen., s-a declinat în favoarea Judecătoriei Suceava competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petenta C.(fostă G.) E., domiciliată în municipiul Roman, judeţul Neamţ, împotriva rezoluţiei din 21 decembrie 2010 dată în dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul M.I., domiciliat în municipiul Suceava, judeţul Suceava, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (1) şi (2) C. pen., menţinută prin rezoluţia nr. 63/II/2/2011 din data de 01 februarie 2011 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
În baza dispoziţiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate au rămas în sarcina statului.
S-a reţinut că la data de 25 februarie 2011 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Iaşi sub nr. 11912/245/2009 plângerea formulată de petenta C.(fostă G.)E. şi U.O. împotriva rezoluţiei din 21 decembrie 2010 dată în dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul M.I. cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (1) şi (2) C. pen., menţinută prin rezoluţia nr. 63/II/2/2011 din data de 01 februarie 2011 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
În cursul judecăţii au fost ataşat dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
La termenul de judecată din data de 22 aprilie 2011, instanţa a pus în discuţie excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Iaşi, excepţie invocată la termenul din data de 08 aprilie 2011 de către intimatul M.I.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
În cursul anului 2002, petenta C.(fostă G.)E. şi numitul U.O. a formulat plângere penală prin care au solicitat efectuarea de cercetări privind decesul numitei U.E.V., fiica petentei C.(fostă G.)E., petenta reclamând culpa medicală a intimatului M.I., medic la Spitalul Judeţean „Sf.Ioan cel Nou” Suceava.
Plângerea penală a făcut obiectul dosarului nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Prin rezoluţia din 04 mai 2004 dată în dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul M.I. cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (2) C. pen., reţinându-se că „nu se poate reţine culpa medicală a doctorului M.I., atitudinea acestuia din punct de vedere medical fiind corectă”.
Această rezoluţie de netrimitere în judecată a fost menţinută prin rezoluţia nr. 943/II/2/2008 din data de 01 septembrie 2008 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Împotriva acestei rezoluţii petenta a formulat plângere adresată instanţelor de judecată conform art. 2781 C. proc. pen..
Cauza a fost iniţial înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava (dosarul nr. 6835/86/2008), competenţa de soluţionare fiind declinată în favoarea Judecătoriei Suceava.
Prin încheierea din data de 01 aprilie 2009, Judecătoria Suceava a înaintat cauza spre soluţionare Judecătoriei Iaşi, ca urmare a admiterii cererii de strămutare a cauzei, prin încheierea nr. 224 pronunţată în dosarul nr. 10125/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin sentinţa penală nr. 3601 din 20 septembrie 2009 a Judecătoriei Iaşi, menţinută şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 246 din 30 martie 2010 a Tribunalului Iaşi, s-a dispus:
„În baza art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. admite plângerea formulată de petenţii C.(fostă G.)E. şi U.O., domiciliaţi în municipiul Roman, judeţul Neamţ, împotriva rezoluţiei din 04 mai 2004 dată în dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul M.I., domiciliat în municipiul Suceava, judeţul Suceava, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (2) C. pen., menţinută prin rezoluţia nr. 943/II/2/2008 din data de 01 septembrie 2008 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, desfiinţează rezoluţiile menţionate şi trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimatul M.I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (2) C. pen.”
Conform sentinţei menţionate, cauza a fost trimisă procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava în vederea începerii urmăririi penale şi efectuării actelor de cercetare menţionate în considerentele sentinţei.
Prin rezoluţia din 21 decembrie 2010 dată în dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul M.I. cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (1) şi (2) C. pen., reţinându-se că în cauză a intervenit prescripţia penală.
Petenta a formulat şi împotriva acestei rezoluţii plângere adresată procurorului ierarhic superior (respinsă prin rezoluţia nr. 63/II/2/2011 din data de 01 februarie 2011 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava), apoi s-a adresat Judecătoriei Iaşi cu plângerea ce face obiectul cauzei de faţă.
La termenul de judecată din data de 08 aprilie 2011 intimatul M.I. a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Iaşi, excepţie cu privire la care instanţa a reţinut următoarele:
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., competenţa de soluţionare a plângerii împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată revine instanţei competente să judece cauza în primă instanţă.
În ceea ce priveşte competenţa teritorială, aceasta este stabilită prin dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen., respectiv:
- locul unde a fost săvârşită infracţiunea;
- locul unde a fost prins făptuitorul;
- locul unde locuieşte făptuitorul;
- locul unde locuieşte persoana vătămată.
De asemenea, potrivit art. 30 alin. (2) C. proc. pen.: „judecarea cauzei revine aceleia dintre instanţele competente potrivit alin. (1) în a cărei rază teritorială s-a efectuat urmărirea penală”.
Instanţa constată astfel, pe de o parte, că după niciunul dintre criteriile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen. competenţa teritorială nu revine Judecătoriei Iaşi, întrucât intimatul M.I. domiciliază în municipiul Suceava şi a fost cercetat pentru fapte presupus a fi săvârşite pe raza aceluiaşi municipiu, iar persoana vătămată nu locuieşte în raza de competenţă a Judecătoriei Iaşi, iar, pe de altă parte, urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.
În consecinţă, instanţa constată că, raportat la dispoziţiile legale menţionate, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Suceava.
Este adevărat că prin încheierea nr. 224 pronunţată în dosarul nr. 10125/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a dispus strămutarea cauzei înregistrate sub nr. 6835/86/2008 în favoarea Judecătoriei Iaşi, însă acea cauză a avut ca obiect plângerea formulată împotriva unei alte rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, respectiv o plângere formulată împotriva rezoluţiei din 04 mai 2004 dată în dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Întrucât prezenta cauză are un alt obiect, respectiv o plângere formulată împotriva unei alte rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, dispoziţia de strămutare nu poate opera şi cu privire la soluţionarea acestei noi plângeri, petenta având posibilitatea de a formula o nouă cerere de strămutare cu privire la acest nou dosar înregistrat pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Altfel spus, în lipsa unor dispoziţii legale în acest sens, prorogarea de competenţă (ca efect al strămutării) nu poate opera şi în această nouă cauză înregistrată pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Pe cale de consecinţă, instanţa va admite excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Iaşi şi în temeiul art.42 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 30 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen., va declina în favoarea Judecătoriei Suceava competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petenta C.(fostă G.)E. împotriva rezoluţiei din 21 decembrie 2010 dată în dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul M.I., domiciliat în municipiul Suceava, judeţul Suceava, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (1) şi (2) C. pen., menţinută prin rezoluţia nr. 63/II/2/2011 din data de 01 februarie 2011 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
II. Prin sentinţa penală nr. 541 din 21 septembrie 2011 a Judecătoriei Suceava s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Suceava.
În baza art. 2781 C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a plângerii formulată de petenta C.(fostă G.)E., domiciliată în municipiul Roman, judeţul Neamţ, împotriva rezoluţiei din 21 decembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, pronunţată în dosarul nr. 735/P/2002, confirmată prin rezoluţia nr. 63/II/2/2011 din 01 februarie 2011 a Prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, intimat fiind M.I., domiciliat în municipiul Suceava, judeţul Suceava, la Judecătoria Iaşi.
În baza art. 43 C. proc. pen., constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă ierarhic superioară comună, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
S-a reţinut că dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 21 iulie 2011, la termenul din data de 21 septembrie 2011 fiind invocată excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Suceava.
Analizând cu prioritate excepţia invocată, instanţa a constatat că aceasta este întemeiată.
Este adevărat că potrivit art. 30 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen. competenţa de soluţionare a plângerii ar aparţine Judecătoriei Suceava. Însă, ca efect al strămutării soluţionării plângerii formulate împotriva rezoluţiei din 04 mai 2004 dată în dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, la Judecătoria Iaşi, şi noua plângere formulată împotriva noilor soluţii ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava pronunţate în cadrul aceluiaşi dosar de urmărire penală care vizează activitatea infracţională a intimatului, aparţine Judecătoriei Iaşi.
Admiterea cererii de strămutare are ca efect, pe de o parte, intrarea cauzei în circuitul de judecată la instanţa unde s-a dispus strămutarea, iar pe de altă parte, pierderea definitivă a competenţei de a soluţiona cauza de către instanţa iniţial învestită.
Dispunând strămutarea judecării cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu strămută numai soluţionarea unei anumite etape a procesului (cum este verificarea legalităţii şi temeiniciei unei rezoluţii a procurorului de netrimitere în judecată), ci întreaga judecată a cauzei, inclusiv verificarea legalităţii şi temeiniciei soluţiilor de netrimitere în judecată adoptate ulterior de procuror, după desfiinţarea rezoluţiei de netrimitere în judecată şi trimiterea cauzei la procuror.
În consecinţă, în cazul în care instanţa învestită ca urmare a admiterii unei cereri de strămutare, în procedura plângerii împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale, a dispus, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiei atacate şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale, iar procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, plângerea formulată conform art. 2781 C. proc. pen. împotriva noii rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale se judecă de instanţa la care s-a dispus strămutarea judecării cauzei.
Constatând că excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Suceava este întemeiată, instanţa urmează să o admită şi să decline la Judecătoria Iaşi competenţa de soluţionare a plângerii formulată de petenta C.(fostă G.)E. împotriva rezoluţiei din 21 decembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, pronunţată în dosarul nr. 735/P/2002, confirmată prin rezoluţia nr. 63/II/2/2011 din 01 februarie 2011 a Prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
În baza art. 43 C. proc. pen., instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa ierarhic superioară comună, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
III. Examinând hotărârile sus-menţionate pronunţate de Judecătoriile Iaşi şi Suceava, actele şi lucrările dosarului cauzei, Înalta Curte are în vedere cu titlu de premisă că este real aspectul că prin încheierea nr. 224 pronunţată în dosarul nr. 10125/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a dispus strămutarea cauzei înregistrate sub nr. 6835/86/2008 în favoarea Judecătoriei Iaşi, însă acea cauză a avut ca obiect plângerea formulată împotriva unei alte rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, respectiv o plângere formulată împotriva rezoluţiei din 04 mai 2004 dată în dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Întrucât prezenta cauză are un alt obiect şi anume plângerea formulată împotriva unei alte rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale formulată de petenta C.(fostă G.)E. şi U.O. împotriva rezoluţiei din 21 decembrie 2010 dată în dosarul nr. 735/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul M.I. cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (1) şi (2) C. pen., menţinută prin rezoluţia nr. 63/II/2/2011 din data de 01 februarie 2011 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Înalta Curte reţine că dispoziţia de strămutare nu poate opera şi cu privire la soluţionarea acestei noi plângeri, petenta având posibilitatea de a formula o nouă cerere de strămutare cu privire la acest nou dosar înregistrat pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Altfel spus, în lipsa unor dispoziţii legale în acest sens, prorogarea de competenţă (ca efect al strămutării) nu poate opera şi în această nouă cauză înregistrată pe rolul instanţelor judecătoreşti.
În consecinţă, Înalta Curte, în conflictul de competenţă intervenit între cele două instanţe judecătoreşti sus-indicate, urmează ca în baza art.43 alin. (1), (7) C. proc. pen. să stabilească competenţa de soluţionarea cauzei privind petiţionara C.(G.)E. în favoarea Judecătoriei Suceava, instanţă căreia îi va trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N .
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petiţionara C.(G.)E. în favoarea Judecătoriei Suceava, instanţă căreia îi va trimite dosarul.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Încheierea nr. 140/2012. Penal. Conflict de competenţă... | ICCJ. Decizia nr. 1128/2012. Penal. Infracţiuni privind... → |
|---|
