ICCJ. Decizia nr. 2764/2012. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs

Decizii penale ICCJ 2012

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2764/2012

Dosar nr. 966/93/2012

Şedinţa publică din 11 septembrie 2012

Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul E.A. împotriva deciziei penale nr. 219/A din 09 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 8 din 15 mai 2012, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia penală, în temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002, republicată şi modificată, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 5 alin. (2) C. pen., art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D., cetăţean bulgar, la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive, de la 31 martie 2012 la zi.

În temeiul art. 71 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate, a exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate, a exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), lit. b) C. pen.

În temeiul art. 117 alin. (1) şi (3) C. pen. s-a dispus expulzarea inculpatului pe teritoriul Republicii Bulgaria după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 republicată şi modificată, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 75 alin. (2) C. pen., art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul E.A, cetăţean bulgar, la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive, de la 31 martie 2012 la zi.

În temeiul art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate, a exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), lit. b) C. pen.

În temeiul art. 117 alin. (1) şi (3) C. pen. s-a dispus expulzarea inculpatului pe teritoriul Republicii Bulgaria după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpaţi, a următoarelor bunuri, ridicate de I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 23 aprilie 2012: laptopul marca M.; un dispozitiv cu cip seria X - ridicat de la inculpatul S.D.; un dispozitiv cu cip seria Y - ridicat de la inculpatul S.D.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. c) C. pen. s-a dispus confiscarea, de la inculpaţi, a următoarelor bunuri, ridicate de I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 06 aprilie 2012: o rolă scotch de culoare gri; o rolă scotch de culoare galbenă; o rolă scotch de culoare roşie; un cutter; o tijă telescopică din metal de culoare gri; un dispozitiv de tăiat geamuri marca „S.”; o baghetă din material plastic de culoare gri; o cheie franceză metalică cu mânerul de culoare neagră; o şurubelniţă cu mâner galben cu negru; un dispozitiv tip ventuză de culoare gri.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen. s-a dispus confiscarea, de la inculpaţi, a următoarelor bunuri, ridicate de I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 08 mai 2012: un dispozitiv de culoare gri din material plastic ce imită fanta bancomatului şi care, în partea posterioară, prezintă circuite electronice; un dispozitiv tip baghetă de culoare gri din material plastic ce prezintă, în partea posterioară, circuite electronice; două cabluri de transmitere date din material plastic culoare neagră.

În temeiul art. 109 alin. (4) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpatul S.D., la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a următoarelor bunuri, ridicate de I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 23 aprilie 2012: un portofel de culoare neagră; o cheie tip broască îngropată; un permis de conducere pe numele S.D.; un telefon marca N.

În temeiul art. 109 alin. (4) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpatul E.A., la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a următoarelor bunuri, ridicate de I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 23 aprilie 2012: un telefon marca N. de culoare albastră, fără cartelă; un portofel de culoare neagră; o cartelă SIM cu inscripţia „G.”; o cartelă telefon cu inscripţia „T.”; un card bancar pe numele A.E.

S-a dispus avansarea şi plata, din fondul specia] al Ministerului Justiţiei către Baroul Bucureşti - Oficii a sumei de 600 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului din oficiu al inculpaţilor, dna av. P.V.

S-a luat act că la termenul din 11 mai 2012 s-a dispus avansarea şi plata onorariului cuvenit interpretului de limba bulgară, dl D.I.I. (8 ore, în regim normal).

A fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 1.500 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. 1205/P/2012 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov s-au dispus, în temeiul art. 262 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 38 C. proc. pen., următoarele: trimiterea în judecată a inculpatului S.D., în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002; trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului E.A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002; disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar, în vederea efectuării de cercetări faţă de numitul U.O.M., identificării şi efectuării de cercetări faţă de numitul „C.” şi a tragerii acestora la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că la data de 30 martie 2012, în jurul orelor 07:00, agenţi de poliţie din cadrul I.P.J. Ilfov - Poliţia Oraşului Bragadiru au fost solicitaţi să se deplaseze la sediul Băncii C.R. - Sucursala Bragadiru, judeţul Ilfov, deoarece în apropierea bancomatului se reclamase prezenţa mai multor persoane suspecte.

S-a mai reţinut că, ajunşi la faţa locului, deoarece iniţial nu au fost confirmate suspiciunile semnalate, poliţiştii au procedat la supravegherea operativă a zonei şi, după aproximativ 5-10 minute, şi-au făcut apariţia, în apropierea bancomatului, două persoane ce, într-adevăr, aveau un comportament dubios şi, trecându-se la legitimarea acestora, cei doi indivizi au fost identificaţi în persoana numiţilor S.D. şi E.A.

S-a reţinut că, în acel moment, poliţiştii au identificat şi un martor ocular, respectiv numitul R.I.C., martorul arătând faptul că în dimineaţa respectivă, în timp ce se afla la magazinul ce-l deţine - situat în apropierea sucursalei Bragadiru a Băncii C.R. - i-a observat pe cei doi oprindu-se în dreptul bancomatului, atenţia martorului fiind atrasă de împrejurarea că unul dintre indivizi ţinea în mână un dispozitiv de culoare gri închis ce prezenta o fantă similară cu cea de introducere a unui card bancar, motiv pentru care martorul s-a întors în magazin de unde a anunţat organele de poliţie.

S-a mai reţinut că, ulterior, după descrierea amănunţită atât a semnalmentelor, cât şi a detaliilor vestimentare, martorul i-a recunoscut de pe planşe foto pe numiţii S.D. şi E.A. ca fiind persoanele ce se aflau în dimineaţa respectivă la bancomat.

S-a reţinut că, subsecvent, au fost solicitate Băncii C.R. - Sucursala Bragadiru imaginile video surprinse de camere de luat vederi de la A.T.M. în dimineaţa zilei de 31 martie 2012, pe înregistrări putându-se observa momentele în care S.D. şi E.A. montează pe bancomat două dispozitive frauduloase.

S-a mai reţinut că, în continuare, s-a dispus efectuarea unei cercetări la faţa locului, astfel că de la bancomat au fost ridicate cele două dispozitive - unul situat în partea superioară, având rolul de a filma succesiunea de cifre a codului PIN tastat de persoanele ce urmau să ridice bani, şi unul montat peste fanta de introducere a cardului, având rolul de a copia datele de identificare şi de siguranţă ale cardului, în scopul clonării ulterioare a cardului original.

S-a reţinut că deoarece asupra numitului S.D. a fost descoperită, cu ocazia percheziţiei corporale, o cheie tip yală cu inscripţia „Hotel P. nr. 3”, s-a luat legătura cu martora N.T., recepţioneră şi administrator la Hotelul P. din Bragadiru, judeţul Ilfov, care, fiind audiată, a declarat că l-a cazat pe numitul S.D. mai întâi în data de 12 martie 2012, care a locuit aici o singură zi după care, conform afirmaţiilor sale, ar fi plecat în Germania.

Martorul N.T. a arătat că în data de 27 martie 2012 inculpatul S.D. a revenit şi s-a cazat în camera nr. 3 de la parterul hotelului şi, în noaptea de 30 martie 2012, deci cu câteva ore înaintea comiterii faptei, la hotel s-a prezentat şi numitul E.A., care a solicitat să locuiască cu S.D. şi, în dimineaţa zilei de 31 martie 2012, în jurul orelor 05:45, aceştia au fost văzuţi de martoră părăsind hotelul, iar la întoarcere, la orele 10:00, inculpaţii S.D. şi E.A. erau deja însoţiţi de organele de poliţie.

De asemenea, s-a reţinut că în bagajul inculpatului S.D. au fost descoperite, printre altele, 3 role de scotch dublu adeziv gri şi galben, un laptop, 2 cabluri USB modificate, un patent, un cutter, o şurubelniţă, un dispozitiv de tăiat geamuri şi unul tip ventuză şi o tijă telescopică, menţionându-se faptul că banda adezivă ridicată din bagajul inculpatului S.D. este identică cu cea folosită la prinderea dispozitivelor de bancomat.

S-a mai reţinut că, în urma efectuării percheziţiei informatice asupra laptopului găsit în bagajul inculpatului S.D. au fost descoperite mai multe programe informatice speciale ce permit descărcarea şi decriptarea datelor obţinute cu ajutorul dispozitivelor de înregistrare a datelor de pe cardurile bancare fraudate.

Fiind audiaţi cu privire la cele întâmplate, inculpaţii au recunoscut în mod constant faptele comise şi, deşi în primă fază au refuzat să dea declaraţii în faţa organelor de poliţie, inculpaţii S.D. şi E.A. au arătat în faţa procurorului în detaliu modul cum au procedat, poziţia procesuală sinceră de recunoaştere a săvârşirii faptelor fiind menţinută şi în faţa instanţei de judecată, la momentul discutării oportunităţii luării faţă de aceştia a măsurii arestării preventive, ca o dovadă a recunoaşterii comiterii faptelor, faţă de evidenţa materialul probator administrat în cauză, inculpaţii declarând că înţeleg să nu formuleze recurs faţă de încheierea prin care instanţa a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile, singura doleanţă fiind aceea a urgentării soluţionării procesului şi transferul executării pedepsei în Bulgaria.

Inculpaţii au mai arătat că dispozitivele au fost montate pe rând, cel pentru card fiind montat de inculpatul S.D., iar cel pentru identificarea codului PIN de către inculpatul E.A.

Inculpaţii au mai relatat că la sfârşitul zilei urmau să ridice dispozitivele frauduloase şi să le înmâneze unui alt cetăţean bulgar din Silistra, U.O.M., persoana care le-ar şi fi remis dispozitivele şi care le-a demonstrat practic, în Bulgaria, modul de conectare, înţelegerea fiind în sensul că, pentru această prestaţie, fiecare urma să primească un procent în bani după clonarea cardurilor, fără ca U.O.M. să le şi spună însă exact cât anume vor primi.

Din declaraţia inculpatului S.D. a mai rezultat că, în realitate, U.O.M. nu este leaderul grupării, ci un anume C., de asemenea din Silistra, C. fiind persoana care, prin intermediul mai multor indivizi ca U.O.M., recrutează persoane pentru a monta şi ridica astfel de dispozitive, le pune efectiv la dispoziţie aparatele în cauză, iar la sfârşit colectează cea mai mare parte a banilor astfel obţinuţi.

În drept, s-a reţinut că fapta inculpatului S.D. care, în dimineaţa zilei de 31 martie 2012, în jurul orelor 07:00, a fost depistat în flagrant de organele de poliţie pe raza localităţii Bragadiru, judeţul Ilfov. În timp ce supraveghea un bancomat aparţinând Băncii C.R. - Sucursala Bragadiru pe care anterior montase un dispozitiv de copiat datele de pe cardurile bancare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, faptă prevăzută de dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 365/2002, iar fapta inculpatului E.A. care, în dimineaţa zilei de 31 martie 2012, în jurul orelor 07:00, a fost depistat în flagrant de organele de poliţie pe raza localităţii Bragadiru în timp ce supraveghea un bancomat aparţinând Băncii C.R. - Sucursala Bragadiru pe care anterior montase un dispozitiv de copiat datele de pe cardurile bancare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice - faptă prev. şi ped. de disp. art. 25 din Legea nr. 365/2002.

Faptele numiţilor U.O.M. şi „C.”, care, anterior datei de 31 martie 2012 au remis către inculpaţii S.D. şi E.A. dispozitive frauduloase pentru copierea de date de pe carduri bancare întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, dar faţă de împrejurarea că numitul „C.” nu este în prezent identificat şi că faţă de U.O.M. nu au putut fi efectuate cercetări, se dispune disjungerea cauzei, formarea unui nou dosar şi efectuarea de cercetări faţă de aceştia în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală pentru faptele comise.

Sub aspectul măsurilor preventive dispuse faţă de inculpaţi pe parcursul urmăririi penale s-a reţinut că ambii inculpaţi au fost reţinuţi de organele de poliţie, în baza ordonanţelor din 31 martie 2012, iar prin încheierea nr. 40 din 01 aprilie 2012 dată de Tribunalul Ilfov, secţia penală, în Dosarul nr. 818/93/2012 a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov şi s-a dispus luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii S.D. şi E.A. pe o perioadă de 29 de zile, de la data de 01 aprilie 2012 şi până la 29 aprilie 2012, inclusiv, fiind emise în acest sens mandate de arestare preventivă pentru inculpatul S.D. şi E.A.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus, din pedeapsa ce va aplica, a perioadei deja executate de inculpaţi, de la data de 31 martie 2012 la zi.

De asemenea, în baza art. 118 Iit. f) C. pen., s-a solicitat instanţei de judecată luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale de la inculpaţi a bunurilor depuse la I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O., indisponibilizate conform dovezii din 06 aprilie 2012 şi, în temeiul dispoziţiilor art. 118 Iit. c) C. pen., a laptopului de culoare neagră marca M. aparţinând inculpatului S.D., acesta fiind adaptat în scopul săvârşirii de infracţiuni prin ataşarea programelor informatice speciale pe care le conţine.

Pe parcursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de depistare; proces-verbal de cercetare la faţa locului; proces-verbal de ridicare a dispozitivelor de la bancomat; proces-verbal de ridicare a bunurilor găsite în bagajului inculpatului S.D.; declaraţii martor ocular B.I.C.; procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere, împreună cu planşele foto aferente; declaraţii martor N.T.; proces-verbal efectuare percheziţie informatică; declaraţii inculpaţi de recunoaştere a săvârşirii faptelor; planşe foto şi CD ce conţine imaginile surprinse de camera de luat vederi de Ia A.T.M.-ul fraudat; alte acte.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, asistenţa juridică a inculpaţilor a fost asigurată de apărător din oficiu, conform art. 171 alin. (2), (3) C. proc. pen.

De asemenea, inculpaţii au fost asistaţi de interpret de limba bulgară, conform art. 8 C. proc. pen.

S-au efectuat verificări cu privire la domiciliile martorilor din acte, fiind comunicată şi ataşată la dosar adresa din 27 aprilie 2012 emisă de M.A.I. - D.E.P.A.B.D.

În cauză, s-au efectuat verificări cu privire la raportul de constatare tehnico- ştiinţifică dispus în timpul urmăririi penale, fiind comunicată şi ataşată la dosar adresa din 02 mai 2012 emisă de S.R.I.

Totodată, la solicitarea instanţei, M.A.I. - I.G.P.R. - D.C.C.O. - B.C.C.O.B. a comunicat raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 aprilie 2012 întocmit de Institutul de Tehnici Avansate din cadrul S.R.I., ataşat la dosar.

De asemenea, M.A.I. - I.G.P.R. - D.C.C.O. - B.C.C.O.B. a comunicat instanţei şi dovada din 08 mai 2012 de introducere în camera de corpuri delicte a dispozitivelor de skimming, dovadă ataşată la dosar.

La solicitarea instanţei, a fost comunicată şi ataşată la dosar fişa de cazier a inculpatului E.A.

La termenul din 11 mai 2012, inculpaţii E.A. şi S.D. au solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., fiind audiaţi, conform art. 320 alin. (3) teza finală C. proc. pen.

Solicitarea inculpaţilor a fost pusă în discuţie de Tribunal şi încuviinţată, având în vedere faptul că inculpaţii au arătat în mod expres în faţa instanţei faptul că recunosc săvârşirea infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată, a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, precizând că le cunosc şi necontestându-le.

Pentru a decide astfel, Tribunalul a avut în vedere şi faptul că inclusiv raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 aprilie 2012 întocmit de Institutul de Tehnici Avansate din cadrul S.R.I., de care inculpaţii au luat cunoştinţă, constituie un mijloc de probă ce a fost dispus în timpul urmăririi penale, împrejurarea că a fost administrat ulterior sesizării instanţei neputând să afecteze dreptul inculpaţilor de a beneficia de procedura judecăţii accelerate.

Analizând întregul material probator administrat in cauza în timpul urmăririi penale, conform art. 63 alin. (2) C. proc. pen., instanţa de fond a reţinut ca situaţie de fapt, din coroborarea declaraţiilor date de inculpaţi în faza urmăririi penale rezultă că inculpaţii S.D. şi E.A. au fost recrutaţi de numitul U.O.M. - care acţiona la dispoziţia numitului C., leaderul unei grupări specializate în comiterea de infracţiuni informatice - în vederea efectuării unor operaţiuni pentru clonare de carduri.

Din aceleaşi mijloace de probă a mai rezultat că numitul U.O.M. Ie-a arătat, în Bulgaria, celor doi inculpaţi modalitatea în care trebuie să monteze dispozitivele în vedere clonării de carduri.

Tribunalul mai reţine că din declaraţiile date de cei doi inculpaţi în timpul urmăririi penale, coroborate cu declaraţia martorului N.T. rezultă că inculpatul S.D. a fost cazat la Hotelul P. din Bragadiru, mai întâi în data de 12 martie 2012, unde a locuit o singură zi, că pe data de 27 martie 2012 inculpatul S.D. a revenit şi s-a cazat în camera nr. 3 de la parterul hotelului şi, în noaptea de 30 martie 2012, la hotel s-a prezentat şi inculpatul E.A., care a solicitat să locuiască cu inculpatul S.D., cei doi părăsind hotelul în dimineaţa zilei de 31 martie 2012, în jurul orelor 05:45.

Din coroborarea declaraţiilor date de inculpaţi în timpul urmăririi penale rezultă că numitul U.O.M. le-a înmânat dispozitivele necesare clonării de carduri, le-a indicat bancomatul unde trebuiau să monteze aceste dispozitive, înţelegerea fiind în sensul că, pentru această prestaţie, fiecare urma să primească un procent în bani după clonarea cardurilor, fără ca U.O.M. să le şi spună însă exact cât anume vor primi.

Instanţa de fond mai reţine că din declaraţiile date de cei doi inculpaţi în timpul urmăririi penale, coroborate cu declaraţia martorului B.I.C., procesul-verbal din 12 aprilie 2012 de prezentare pentru recunoaştere după planşa fotografică şi planşele fotografice aferente (recunoaştere efectuată de martorul B.I.C.), planşa fotografică-înregistrare video cameră Banca C.R. - Sucursala Bragadiru a rezultat că în dimineaţa zilei de 31 martie 2012 inculpaţii S.D. şi E.A. au montat, pe rând, pe bancomatul aparţinând Băncii C.R. - Sucursala Bragadiru, dispozitivele pentru clonarea cardurilor, cel pentru card (dispozitiv de copiere a datelor ce imită fanta A.T.M.) fiind montat de inculpatul S.D., iar cel pentru identificarea codului PIN (dispozitiv baghetă prevăzut cu cameră de filmat) - de către inculpatul E.A., urmând ca, la sfârşitul zilei, să ridice dispozitivele frauduloase şi să le înmâneze numitului U.O.M., cetăţean bulgar din Silistra. Din coroborarea aceloraşi mijloace de probă a rezultat că, în momentul efectuării acestei operaţiuni, inculpatul S.D. purta şapcă şi fular pentru a nu fi recunoscut, obiecte vestimentare pe care le-a aruncat ulterior montării dispozitivelor.

De asemenea, din coroborarea declaraţiilor date de inculpaţi cu declaraţia martorului B.I.C., procesul verbal de depistare în flagrant din 31 martie 2012 a rezultat că cei doi inculpaţi au fost identificaţi şi reţinuţi de organele de poliţie în momentul în care s-au apropiat de bancomat pentru a verifica funcţionarea dispozitivelor.

Din procesul-verbal de cercetare Ia faţa locului întocmit la 31 martie 2012 şi planşa fotografică aferentă a rezultat că organele de poliţie au ridicat de la bancomat cele două dispozitive - unul situat în partea superioară, având rolul de a filma succesiunea de cifre a codului PlN tastat de persoanele ce urmau să ridice bani şi unul montat peste fanta de introducere a cardului, având rolul de a copia datele de identificare şi de siguranţă ale cardului, în scopul donării ulterioare a cardului original.

Din declaraţiile date de inculpaţi în timpul urmăririi penale coroborate cu procesul-verbal de predare bunuri din 31 martie 2012 şi anexa a rezultat că în camera de hotel unde fuseseră cazaţi cei doi inculpaţi au fost identificate mai multe bunuri, respectiv: trei role de scotch dublu adeziv gri şi galben, un laptop, două cabluri USB modificate, un patent, un cutter, o şurubelniţă, un dispozitiv de tăiat geamuri şi unul tip ventuză şi o tijă telescopică.

Din procesul-verbal de percheziţie informatică şi procesul-verbal de analiză a datelor rezultate în urma percheziţiei informatice s-a reţinut că în memoria laptopului găsit în camera de hotel au fost descoperite mai multe programe informatice speciale ce permit descărcarea şi decriptarea datelor obţinute cu ajutorul dispozitivelor de înregistrare a datelor de pe cardurile bancare fraudate.

Instanţa de fond mai reţine că din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 aprilie 2012 întocmit de Institutul de Tehnici Avansate din cadrul S.R.I. a rezultat că dispozitivul montat peste fanta de introducere a cardului prezintă, din punct de vedere constructiv, similitudini cu fanta destinată introducerii cardurilor bancare în echipamentele de plată electronică tip ATM, sistemul artizanal permiţând ca semnalul analogic furnizat de capul magnetic la trecerea cardurilor bancare prin fanta dispozitivului artizanal să fie stocat, prin intermediul procesorului de semnal, în memoria nevolatilă a dispozitivului, ca fişier audio, pentru ca la conectarea ulterioară a dispozitivului la portul USB al unui calculator, prin intermediul oricăruia dintre cablurile ridcate de la inculpaţi, aceste fişiere să poată fi descărcate, şi, prin utilizarea unei aplicaţii informatice, decodificate şi folosite ca informaţii bancare.

Din acelaşi mijloc de probă a rezultat că dispozitivul tip baghetă, prevăzut cu cameră video, are rolul de a filma succesiunea de cifre a codului PlN tastat de persoanele ce urmau să ridice bani, conţinând imagini înregistrate cu privire la activităţi desfăşurate de inculpaţi cu ocazia instalării dispozitivelor, dar şi de alte persoane care folosesc bancomatul.

Din fişele de cazier ale inculpaţilor a rezultat că aceştia nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale.

I. În drept, fapta inculpatului S.D. de a deţine echipamente, inclusiv hardware şi software (laptop, diverse dispozitive electronice - identificate în camera de hotel a inculpatului, asupra inculpatului, dar şi montate de acesta pe un bancomat, fără a fi ridicate şi fără a se valorifica informaţiile astfel culese), cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, inculpatul fiind depistat, în dimineaţa zilei de 31 martie 2012, în jurul orelor 07:00, în flagrant, de organele de poliţie pe raza localităţii Bragadiru în timp ce supraveghea un bancomat aparţinând Băncii C.R., pe care anterior montase un dispozitiv de copiat datele de pe cardurile bancare (dispozitivul montat peste fanta de introducere a cardului) întruneşte, sub aspectul laturii obiective şi subiective, elementele din conţinutul constitutiv al infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, infracţiune prevăzută şi pedepsită de art. 25 din Legea nr. 365/2002 modificată.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social Tribunalul a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 18 alin. (2) C. pen., respectiv modul şi mijloacele de săvârşire a faptei (împreună cu o altă persoană, în mod premeditat, inculpatul încercând prin folosirea unor obiecte vestimentare să îngreuneze depistarea sa), scopul urmărit (obţinerea de foloase materiale), urmarea care s-ar fi putut produce (clonarea cardurilor unui mare număr de persoane şi, astfel, producerea unor prejudicii materiale însemnate).

La individualizarea pedepsei, Tribunalul a avut în vedere dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., în considerarea împrejurării că inculpatul a înţeles să recunoască în faţa instanţei săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată.

De asemenea, au fost avute în vedere şi criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., reţinându-se în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., şi anume că nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut în general o conduită corespunzătoare în societate anterior săvârşirii infracţiunii deduse judecăţii în cauza de faţă.

În dezacord cu apărarea, instanţa de fond a apreciat că, atât timp cât s-a dat eficienţă poziţiei procesuale de recunoaştere şi regret prin aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., nu se poate reţine, în beneficiul inculpatului, incidenţa circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., întrucât s-ar da o dublă eficienţă juridică aceleiaşi împrejurări.

La individualizarea pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere modul de săvârşire a faptei - premeditat, organizat, împreună cu o persoană, inculpatul încercând să îngreuneze depistarea sa prin deghizare -, apreciind că aceste împrejurări sunt de natură să atragă incidenţa dispoziţiilor art. 75 alin. (2) C. pen.

În raport cu acestea, văzând dispoziţiile art. 80 C. pen., Tribunalul a aplicat inculpaţilor o pedeapsă orientată spre mediul pedepsei rezultate ca urmare a reducerii limitelor conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., urmând să aplice inculpatului pedeapsa închisorii de 2 ani, pedeapsă apreciată de Tribunal ca fiind corespunzătoare gradului concret de pericol social al infracţiunii şi inculpatului.

În privinţa modalităţii de executare a pedepsei aplicate Tribunalul a mai avut în vedere gravitatea infracţiunii comise, consecinţele pe care aceasta le-ar îi putut avea dacă inculpatul nu ar fi fost depistat la timp, modul organizat şi premeditat în care infracţiunea a fost săvârşită de inculpat, împrejurarea că inculpatul a fost cooptat într-un grup infracţional ce face obiectul cercetărilor într-o cauză disjunsă, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, din prezenta.

Inculpatul nu a făcut dovada că ar avea un loc de muncă, mijloace materiale necesare asigurării subzistenţei, fiind astfel predispus la reluarea activităţii infracţionale.

Nu este de neglijat, în opinia Tribunalului, nici împrejurarea că inculpatul a încercat să îşi minimizeze în mod constant implicarea în activitatea infracţională - spre exemplu, susţinând că nu ştie să utilizeze un laptop, susţinere neverosimilă cu atât mai mult cu cât în camera sa de hotel a fost găsit un laptop. Prin raportare la aceste împrejurări, Tribunalul a apreciat că scopul pedepsei, astfel cum este acesta reglementat prin dispoziţiile art. 52 C. pen., nu poate fi atins decât prin executarea pedepsei în regim de detenţie, o eventuală suspendare a executării nefiind de natură să asigure atingerea scopului pedepsei aplicate inculpatului.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au încetat, nu s-au modificat, ci subzistă, dar şi că buna desfăşurare a procesului penal impune cercetarea inculpaţilor în stare de arest preventiv, va menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În temeiul art. 71 C. pen., văzând şi decizia nr. 24/2007 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii, va interzice inculpatului, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., drepturi apreciate de Tribunal ca incompatibile cu infracţiunea reţinută în sarcina acestuia.

Cu privire la interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., instanţa de fond a apreciat că prin exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice, precum şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat nu sunt posibile, având în vedere antecedentul penal creat.

De asemenea, pentru a decide astfel cu privire la drepturile ce urmează a fi interzise pe durata executării pedepsei principale, Tribunalul a avut în vedere faptul ca gravitatea infracţiunii comise de inculpat impune şi interzicerea dreptului de a alege.

La soluţionarea cauzei, instanţa de fond a avut în vedere şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Sabou şi Pîrcălab c. României.

În temeiul art. 65 C. pen., văzând şi decizia nr. 24/2007 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii, apreciind că, prin săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, inculpatul s-a dovedit nedemn de a-şi exercita drepturile de natură politică, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. - interzicerea dreptului inculpatului de a alege, de a fi ales, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat - pe un termen de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, termen apreciat de Tribunal ca fiind corespunzător.

În temeiul art. 117 alin. (1) şi (3) C. pen., apreciind că, în condiţiile în care inculpatul s-a deplasat anume pe teritoriul României pentru a comite infracţiunea pentru care a fost condamnat, prin permiterea rămânerii inculpatului pe teritoriul României ulterior executării sau considerării ca executate a pedepsei principale se creează o stare de pericol (cu atât mai mult cu cât inculpatul a fost cooptat de o grupare infracţională ce operează pe teritoriul României), a dispus expulzarea inculpatului pe teritoriul Republicii Bulgaria după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

II. În drept, fapta inculpatului E.A. de a deţine echipamente, inclusiv hardware şi software (laptop, diverse dispozitive electronice - identificate atât în camera de hotel, cât şi asupra inculpatului, respectiv instalate efectiv pe un bancomat fără a fi însă ridicate şi fără a se utiliza efectiv datele astfel înregistrate), cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, inculpatul fiind depistat, în dimineaţa zilei de 31 martie 2012, în jurul orelor 07:00, în flagrant, de organele de poliţie pe raza localităţii Bragadiru în timp ce supraveghea un bancomat aparţinând Băncii C.R. - Sucursala Bragadiru pe care anterior montase un dispozitiv de copiat datele de pe cardurile bancare (dispozitivul tip baghetă, prevăzut cu cameră video) întruneşte, sub aspectul laturii obiective şi subiective, elementele din conţinutul constitutiv al infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, infracţiune prevăzută şi pedepsită de art. 25 din Legea nr. 365/2002, modificată.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social Tribunalul a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 18 alin. (2) C. pen., respectiv modul şi mijloacele de săvârşire a faptei (împreună cu o altă persoană - cu care şi-a împărţit rolurile, în mod premeditat), scopul urmărit (obţinerea de foloase materiale), urmarea care s-ar fi putut produce (clonarea cardurilor unui mare număr de persoane şi, astfel, producerea unor prejudicii materiale însemnate).

Au fost avute în vedere de instanţa de fond şi criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., urmând a fi reţinute în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., întrucât inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut în general o conduită corespunzătoare în societate anterior săvârşirii infracţiunii deduse judecăţii în cauza de faţă.

În dezacord cu apărarea, Tribunalul a apreciat, şi în privinţa acestui inculpat, că, atât timp cât s-a dat eficienţă poziţiei procesuale de recunoaştere şi regret prin aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. (dispoziţie specială, aplicabilă prioritar), nu se poate reţine, în beneficiul inculpatului, incidenţa circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., întrucât s-ar da în mod nepermis o dublă eficienţă juridică aceleiaşi împrejurări.

La individualizarea pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere şi modul de săvârşire a faptei - premeditat, organizat, împreună cu o persoană -, apreciind că aceste împrejurări sunt de natură să atragă incidenţa dispoziţiilor art. 75 alin. (2) C. pen.

În raport cu acestea, instanţa de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată spre mediul pedepsei rezultate ca urmare a reducerii limitelor conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., urmând să aplice inculpatului pedeapsa închisorii de 2 ani, pedeapsă apreciată de Tribunal ca fiind corespunzătoare gradului concret de pericol social al infracţiunii şi inculpatului.

În privinţa modalităţii de executare a pedepsei aplicate Tribunalul a avut în vedere gravitatea infracţiunii comise, consecinţele pe care aceasta le-ar fi putut avea dacă inculpatul nu ar fi fost depistat la timp, modul organizat şi premeditat în care infracţiunea a fost săvârşită de inculpat, împrejurarea că inculpatul a fost cooptat într-un grup infracţional ce face obiectul cercetărilor într-o cauză disjunsă, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, din prezenta.

S-a reţinut de instanţa de fond şi faptul că inculpatul a arătat că nu are un loc de muncă şi nu a făcut dovada că ar deţine mijloace materiale necesare asigurării subzistenţei, fiind astfel predispus la reluarea activităţii infracţionale.

Nu este de neglijat, în opinia Tribunalului, nici împrejurarea că inculpatul a încercat să îşi minimizeze în mod constant implicarea în activitatea infracţională, spre exemplu, deşi a susţinut că are studii medii, a arătat că nu ştie să utilizeze un laptop, susţinere neverosimilă cu atât mai mult cu cât în camera de hotel a fost găsit un laptop despre care însuşi inculpatul a arătat că l-a adus, fiind încredinţat de U.O.M.

Or, în condiţiile în care inculpaţii au susţinut că urmau să îl contacteze pe numitul U.O.M. pentru a se întâlni şi a-i preda dispozitivele de citire a cardurilor este greu de explicat de ce laptopul a fost găsit în camera inculpaţilor.

Prin raportare la aceste împrejurări, Tribunalul a apreciat că scopul pedepsei, astfel cum este acesta reglementat prin dispoziţiile art. 52 C. pen., nu poate fi atins decât prin executarea pedepsei în regim de detenţie, o eventuală suspendare a executării nefiind de natură să asigure atingerea scopului pedepsei aplicate inculpatului.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au încetat, nu s-au modificat, ci subzistă, dar şi că buna desfăşurare a procesului penal impune cercetarea inculpaţilor în stare de arest preventiv, a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului şi a fost dedusă, din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive, de la 31 martie 2012 la zi.

În temeiul art. 71 C. pen., văzând şi decizia nr. 24/2007 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii, i s-au interzis inculpatului, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., drepturi apreciate de Tribunal ca incompatibile cu infracţiunea reţinută în sarcina acestuia.

Instanţa de fond a mai apreciat faptul că inculpatul nu poate exercita dreptul de a ocupa o funcţie în exerciţiul autorităţii de stat, deoarece are antecedentul penal creat, iar datorită gravităţii infracţiunii comise, i s-a interzis şi dreptul de a alege.

În acest sens, a fost avută în vedere de către instanţa de fond şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Sabou şi Pîrcălab c. României.

În temeiul art. 65 C. pen., văzând şi decizia nr. 24/2007 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii, apreciind că, prin săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, inculpatul s-a dovedit nedemn de a-şi exercita drepturile de natură politică, a aplicat inculpatului pedeapsa complementara prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. - interzicerea dreptului inculpatului de a alege, de a fi ales, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat - pe un termen de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, termen apreciat de Tribunal ca fiind corespunzător.

În temeiul art. 117 alin. (1) şi (3) C. pen., apreciind, şi în privinţa acestui inculpat, că, în condiţiile în care inculpatul s-a deplasat anume pe teritoriul României pentru a comite infracţiunea pentru care a fost condamnat, prin permiterea rămânerii inculpatului pe teritoriul României ulterior executării sau considerării ca executate a pedepsei principale se creează o stare de pericol (cu atât mai mult cu cât inculpatul a fost cooptat de o grupare infracţională ce operează pe teritoriul României), instanţa de fond a dispus expulzarea inculpatului pe teritoriul Republicii Bulgaria după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. c) C. pen. a dispus confiscarea, de la inculpaţi, a următoarelor bunuri, adaptate în vederea comiterii infracţiunii pentru care au fost condamnaţi inculpaţii, bunuri ridicate de I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 23 aprilie 2012: laptopul marca M.; un dispozitiv cu cip seria X - ridicat de la inculpatul S.D.; un dispozitiv cu cip seria Y - ridicat de la inculpatul S.D.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpaţi, a următoarelor bunuri, adaptate în vederea comiterii infracţiunii pentru care au fost condamnaţi inculpaţii, bunuri ridicate de I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 06 aprilie 2012: o rolă scotch de culoare gri; o rolă scotch de culoare galbenă; o rolă scotch de culoare roşie; un cutter; o tijă telescopică din metal de culoare gri; un dispozitiv de tăiat geamuri marca „S.”; o baghetă din material plastic de culoare gri; o cheie franceză metalică cu mânerul de culoare neagră; o şurubelniţă cu mâner galben cu negru; un dispozitiv tip ventuză de culoare gri.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen. s-a mai dispus confiscarea, de la inculpaţi, a următoarelor bunuri, a căror deţinere este interzisă de lege, bunuri ridicate de I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 08 mai 2012: un dispozitiv de culoare gri din material plastic ce imită fanta bancomatului şi care, în partea posterioară, prezintă circuite electronice; un dispozitiv tip baghetă de culoare gri din material plastic ce prezintă, în partea posterioară, circuite electronice; două cabluri de transmitere date din material plastic culoare neagră.

În temeiul art. 109 alin. (4) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpatul S.D., la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a următoarelor bunuri, ridicate de I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 23 aprilie 2012, motivat de împrejurarea că Tribunalul apreciază că aceste bunuri nu au legătură cu cauza: un portofel de culoare neagră; o cheie tip broască îngropată; un permis de conducere pe numele S.D.; un telefon marca N.

În temeiul art. 109 alin. (4) C. proc. pen., apreciind că o serie de bunuri ridicate de la inculpatul E.A. nu au legătură cu cauza, astfel că s-a dispus restituirea, către aceste inculpat, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a următoarelor bunuri, ridicate de I.P.J. Ilfov - S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 23 aprilie 2012: un telefon marca N. de culoare albastră, fără cartelă; un portofel de culoare neagră; o cartelă SIM cu inscripţia „G.”; o cartelă telefon cu inscripţia „T.”; un card bancar pe numele A.E.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii S.D. şi E.A. care au solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii apelate.

În motivele de apel invocate, inculpatul a solicitat să se facă aplicarea art. 81 C. pen. asupra pedepsei de 2 ani închisoare, precum şi înlăturarea măsurii expulzării privind pe inculpat.

În subsidiar, solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate de către instanţa de fond, să se aibă în vedere că nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut săvârşirea faptei, în cauză nu este prejudiciu, avea un loc de muncă de unde îşi câştiga în mod licit existenţa şi nu a avut abateri disciplinare astfel cum rezultă din caracterizarea depusă la dosarul cauzei.

Totodată, apreciază că nu prezintă un pericol şi nu se impune expulzarea acestuia şi solicită aplicarea unei pedepse într-un cuantum redus orientat spre minimul prevăzut de lege în raport de circumstanţele reale de comitere a faptei precum şi de circumstanţele personale ale inculpatului.

Cu privire la inculpatul S.D. a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen., iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei aplicate, a recunoscut în totalitate fapta comisă, instanţa de fond a reţinut dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., însă a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare pe care o consideră mult prea severă în raport de circumstanţele reale de săvârşire a faptei şi a circumstanţelor personale ale inculpatului.

Apărarea apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi cu aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiţionată urmând a se reţine dispoziţiile art. 74 lit. a) şi c) C. pen. De asemenea, solicită înlăturarea expulzării privind pe inculpat apreciind că acesta nu prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Verificând hotărârea apelată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, Curtea a respins, prin decizia penală. nr. 219/A din 09 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii S.D. şi E.A. împotriva sentinţei penale nr. 8 din data de 15 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Ilfov. A dedus prevenţia inculpaţilor de la 31 martie 2012 la zi. A menţinut starea de arest a inculpaţilor. A obligat pe inculpatul E.A. la 300 RON cheltuieli judiciare statului. Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 100 RON se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. A obligat pe inculpatul S.D. la 500 RON cheltuieli judiciare statului, din care 200 RON onorariul avocatului din oficiu, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a constatat că prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, situaţie pe care şi-a însuşit-o în totalitate. În dimineaţa zilei de 31 martie 2012 inculpaţii S.D. şi E.A. au montat, pe rând, pe bancomatul aparţinând Băncii C.R. - Sucursala Bragadiru, dispozitivele pentru clonarea cardurilor, cel pentru card (dispozitiv de copiere a datelor ce imită fanta ATM) fiind montat de inculpatul S.D., iar cel pentru identificarea codului PIN (dispozitiv baghetă prevăzut cu cameră de filmat) - de către inculpatul E.A., urmând ca, la sfârşitul zilei, să ridice dispozitivele frauduloase şi să le înmâneze numitului U.O.M., cetăţean bulgar din Silistra.

Situaţia de fapt a reieşit din probele administrate în faza de urmărire penală, probe pe care inculpaţii şi le-au însuşit, solicitând prin declaraţiile date în faţa primei instanţe totodată, aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen.

Curtea de Apel a reţinut că în mod corect a reţinut instanţa de fond că fapta săvârşită de către inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, infracţiune prevăzută şi pedepsită de art. 5 din Legea nr. 365/2002 modificată.

În ceea ce priveşte pedepsele aplicate inculpaţilor şi modalitatea de executare stabilită de către prima instanţă, aspecte criticate de către apelanţii inculpaţi, Curtea a considerat că aceasta a apreciat în mod judicios asupra criteriilor de individualizare.

Astfel, Tribunalul a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse în conformitate cu dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social al faptei, apreciat în mod just ca fiind unul destul de ridicat din perspectiva modalităţii concrete de săvârşire, de două persoane împreună, cu premeditare, şi urmărilor care s-ar fi putut produce, prejudicierea unui număr mare de persoane.

Totodată, se constată că instanţa de fond a reţinut în favoarea inculpaţilor circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen., (în dispozitivul hotărârii s-a strecurat o eroare materială evidentă, care va fi îndreptată de către prima instanţă, reţinându-se greşit dispoziţiile art. 74 lit. c) C. pen.) faţă de faptul că inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, având o atitudine corespunzătoare anterior săvârşirii infracţiuni din prezenta cauză.

De asemenea, în mod justificat prima instanţă a reţinut că fapta fost săvârşită în împrejurări ce constituie circumstanţele agravante reglementate în dispoziţiile art. 75 alin. (2) C. pen., respectiv de două persoane împreună, cu premeditare şi folosind mijloace de deghizare pentru a zădărnici încercare de identificare.

În acord cu prima instanţă, Curtea a constatat că, faptul că în faza de judecată inculpaţii au recunoscut în întregime faptele pentru care au fost trimişi în judecată, solicitând să fie judecaţi după procedura reglementată de art. 320¹ C. proc. pen., nu poate fi reţinut şi ca temei pentru aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit. c) C. pen., neputându-se reţine aceeaşi împrejurarea ca temei pentru reducerea succesivă a pedepselor.

Faţă de toate acestea, prima instanţă a apreciat corect că aplicarea a câte unei pedepse orientată către mediu, reţinând şi dispoziţiile art. 80 C. pen., este suficientă pentru sancţionarea inculpaţilor, dar şi pentru atingerea scopului preventiv şi educativ al pedepsei.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, Curtea constată că în mod corect apreciat instanţa de fond că faţă de modalitatea de săvârşirea a infracţiunii, aşa cum a fost reţinută mai, scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea efectivă a pedepselor de către cei doi inculpaţi.

În ceea ce priveşte luare măsurii de siguranţă a expulzării, Curtea de Apel a apreciat că în mod temeinic, Tribunalul a dispus-o, faţă de împrejurarea că inculpaţii au fost cooptaţi de o grupare infracţională ce operează şi pe teritoriul României, fiind necesară pentru înlăturarea stării de pericol, respectiv că odată eliberaţi inculpaţii vor continua să săvârşească alte asemenea infracţiunii.

Pe de altă parte, luarea acestei măsuri nu poate fi considerată că ar aduce atingere unor drepturi indispensabile pentru inculpaţi, având în vedre că nu au legături deosebite cu această ţară (România).

Înalta Curte va admite recursul declarat de inculpatul E.A.

Împotriva deciziei penale nr. 219/A din 09 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, găsind fondat cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. ale cărui efecte le va extinde asupra inculpatului S.D., pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. vizând greşita dispunere a măsurii de siguranţă a expulzării.

Măsura de siguranţă a expulzării ce decurge dintr-o condamnare a unui infractor primar la pedeapsa de doi ani pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, fără a se lua în considerare comportamentul personal al făptuitorului sau pericolul pe care această persoană îl reprezintă pentru cerinţele de ordine publică ale statului român, încalcă dreptul Uniunii Europene.

Art. 48, 52 şi 59 din Tratat, art. 3 din Directiva 64/221, preluat în art. 27 şi 28 din Directiva 2004/38, se opun unei legislaţii, care, cu anumite excepţii, în special în cazul în care există motive familiale, impune instanţelor unui stat membru să dispună expulzarea de pe teritoriul său resortisanţilor altor state membre, găsiţi vinovat de săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, fără a lua în considerare comportamentul personal al făptuitorului sau pericolul pe care această persoană îl reprezintă pentru cerinţele de ordine publică. În cauză nici instanţa de fond şi nici cea de apel nu au făcut o analiză a considerentelor pentru care se dispune măsura expulzării altele decât săvârşirea infracţiunii şi lipsa legăturilor cu statul român.

La art. 27 alin. (2) din Directiva 2004/38 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor se subliniază că pentru a da naştere la expulzare, conduita persoanei în cauză trebuie să constituie o ameninţare reală şi prezentă la adresa unui interes fundamental al societăţii sau al statului membru în cauză, că existenţa unor condamnări penale anterioare nu poate justifica în sine luarea unor măsuri de ordine publică sau de siguranţă publică şi că nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de consideraţii de prevenţie generală.

În consecinţă, o măsură de expulzare trebuie să fie întemeiată pe examinarea individuală a cazului (Hotărârea Metock şi alţii, pct. 74) şi nu poate fi justificată de motive imperative de ordine sau siguranţă publică decât dacă, ţinând seama de gravitatea excepţională a ameninţării, o asemenea măsură este necesară pentru protejarea intereselor pe care urmăreşte să le garanteze, cu condiţia ca acest obiectiv să nu poată fi atins prin măsuri mai puţin stricte.

În cadrul aplicării Directivei 2004/38, trebuie să se pună în balanţă, pe de o parte, caracterul excepţional al ameninţării privind ordinea sau siguranţa publică reprezentate de comportamentul personal al persoanei în cauză, ameninţare evaluată, dacă este cazul, la momentul la care va interveni decizia de expulzare (Hotărârea din 29 aprilie 2004, Orfanopoulos şi Oliveri, C-482/01 şi C-493/01, p. 1-5257, pct. 77-79), în lumina, în special, a pedepselor ce pot fi aplicate şi a celor efectiv aplicate, de gradul de implicare în activitatea infracţională, de amploarea prejudiciului şi, dacă este cazul, de predispoziţia pentru recidivă (Hotărârea din 27 octombrie 1977, Bouchereau, 30/77, Rec, p. 1999, pct. 29).

În cadrul acestei evaluări, trebuie să se ţină seama de drepturile fundamentale, în măsura în care nu pot fi invocate motive de interes general pentru a justifica o măsură naţională care este de natură să constituie un obstacol în calea exercitării liberei circulaţii a persoanelor decât dacă măsura respectivă ţine seama de asemenea drepturi (Hotărârea Orfanopoulos şi Oliveri, C-482/01, pct. 97-99).

În consecinţă, dreptul Uniunii Europene stabileşte anumite limite inclusiv în materie penală, astfel încât în materia măsurilor de siguranţă este interzisă restrângerea libertăţilor fundamentale garantate de dreptul comunitar (Cowan v Tresor public, CI 86/87 pct. 19), pe temeiul exclusiv al săvârşirii unei infracţiuni. Dispunerea unei astfel de măsuri fără o justificare adecvată poate avea ca efect, de exemplu, încălcarea dreptului la liberă circulaţie garantat cetăţenilor comunitari (Calfa v. Grecia C-348/96).

Măsura expulzării recurentului în prezenta cauză a fost motivată exclusiv ca o consecinţă a săvârşirii infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată. Tratatul autorizează statele membre să adopte, în ceea ce priveşte resortisanţii altor state membre, şi, în special, pe motive de ordine publică, măsuri care nu se pot aplica propriilor resortisanţi (cum este şi cazul expulzării) (C- 41/74 Van Duyn v Plome Office, p. 1337, pct. 22 şi 23, cauzele conexate C-115/81 şi 116/81 Adoui şi Comuaille v. Belgia, p. 1665, pct. 7, cauzele conexate C-65/95 şi C-111/95 Shingara şi Radiom, pct. 28).

Noţiunea de ordine publică poate fi invocată în caz de ameninţare reală şi suficient de gravă la cerinţele de ordine publică care afectează unul dintre interesele fundamentale ale societăţii.

În consecinţă, măsura expulzării ar putea fi luată împotriva unui resortisant comunitar, cum ar fi recurentul în cauză, numai în cazul în care, în afară de comiterea infracţiunii, comportamentul său personal a creat o ameninţare reală şi suficient de gravă care afectează unul dintre interesele fundamentale ale societăţii (Calfa v. Grecia C-348/96, pct. 25).

Măsura de siguranţă a expulzării recurentului a fost luată însă nelegal deoarece decurge exclusiv din condamnarea sa, la o pedeapsă de doi ani închisoare fără a fi luate în considerare comportamentul personal al făptuitorului, infractor primar care anterior avea un loc de muncă, sau pericolul pe care această persoană îl reprezintă pentru cerinţele de ordine publică.

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. vizând individualizarea pedepsei, Înalta Curte apreeiază că motivul de recurs invocat de apărare este nefondat, pedeapsa aplicată inculpatului fiind corect individualizată atât sub aspectul cuantumului, cât şi a modalităţii de executare. Pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice este justificată de recunoaşterea faptei în faza cercetării judecătoreşti. Caracterizările depuse în faţa instanţei de recurs nu sunt de natură să justifice suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau condiţionată, având în vedere caracterul premeditat al faptei comise pe teritoriul României.

În condiţiile pedepsei aplicate inculpatului de un doi ani închisoare, condamnatul se poate libera condiţionat după executarea efectivă a minimum un an închisoare. Inculpatul a fost arestat preventiv de la data de 31 martie 2012 la zi, perioadă ce se deduce din pedeapsa dispusă de instanţă.

După ce a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute anterior se ţine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz însă, liberarea condiţionată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei când aceasta nu depăşeşte 10 ani.

Pentru argumentele expuse, urmează a se admite recursul declarat de inculpatul A.E. şi să fie extinse efectele acestuia şi asupra inculpatului S.D., casarea hotărârii atacate şi în parte, a hotărârii pronunţate în primă instanţă, iar în rejudecare, înlăturarea măsurii de siguranţă a expulzării luată faţă de ambii inculpaţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul E.A. împotriva deciziei penale nr. 219/A din 09 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi extinde efectele acestuia şi asupra inculpatului S.D.

Casează decizia penală atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 8 din 15 mai 2012 a Tribunalului Ilfov, secţia penală, şi în rejudecare, înlătură măsura de siguranţă a expulzării luată faţă de ambii inculpaţi.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului E.A. timpul reţinerii şi arestării preventive de la 31 martie 2012 la 11 septembrie 2012.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului inculpat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limbă bulgară se suportă din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 11 septembrie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 2724/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2786/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 2764/2012. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2764/2012. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs