ICCJ. Decizia nr. 3180/2012. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3180/2012
Dosar nr. 3814/3/2009/a6
Şedinţa publică din 5 octombrie 2012
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Inculpaţii P.J.B. şi T.G. şi inculpata T.G.M. au exercitat apel împotriva sentinţei penale nr. 131 din 16 februarie 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 38147/3/2009.
Prin sentinţa respectivă, inculpaţii P.J.B. şi T.G. au fost condamnaţi la câte 15 ani închisoare pedeapsă principală, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc şi respectiv trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc. Inculpata T.G.M., de asemenea, a fost condamnată la 16 ani închisoare pedeapsă principală, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc şi respectiv trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc.
Instanţa de apel, în componenţa unui complet ce şi-a păstrat continuitatea pe tot parcursul derulării cauzei, în final a pronunţat decizia penală nr. 221 din 09 august 2012 prin care admiţând calea de atac a Parchetului, dar şi a inculpaţilor, a păstrat pentru P.J.B. condamnarea la 15 ani închisoare, faţă de T.G. a fost individualizată o condamnare la 8 ani închisoare pedeapsă principală, iar pentru T.G.M., de asemenea, a fost cuantificată condamnarea la 15 ani închisoare pedeapsă principală.
Pe întregul parcurs al judecării cauzei în apel, judecătorii învestiţi au pronunţat cu regularitate soluţii de menţinere a stării de arest funcţională faţă de inculpaţi, cu incidenţa unei decizii ce consfinţeşte pe fond cadrul grav infracţional derulat de aceştia.
În cadrul şedinţei publice din data de 19 iunie 2012, au avut loc dezbaterile judiciare ale apelurilor exercitate în cuprinsul încheierii respective, vaste în conţinut, consemnându-se inclusiv aspectele juridice ce vizează punerea în discuţie a stării de arest funcţională faţă de inculpaţii menţionaţi.
Cu aceeaşi ocazie a fost întocmită minuta corespunzătoare soluţiei de menţinere a stării de arest faţă de inculpaţi, sub semnătura judecătorilor competenţi, hotărârea în acest sens fiind comunicată fiecăruia dintre inculpaţi în parte.
Cu ocazia primirii comunicării respective, fiecare dintre inculpaţi a înţeles să promoveze recursuri în cauză, în termen legal.
Cauza cu aceste recursuri a fost înregistrată pe rolul instanţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu data de 03 octombrie 2012, primind termen de judecată de urgenţă.
În susţinerea recursurilor iniţiate, inculpaţii au susţinut aspectul necesităţii punerii lor în libertate considerând că judecarea cauzei în bune condiţii se poate realiza şi fără privarea lor de libertate.
Ca aspect preliminar, instanţa de recurs evidenţiază modul lacunar al derulării procedurii, în faza apelului la 19 iunie 2012, respectiv lipsa unei încheieri motivate de menţinere a arestării preventive faţă de inculpaţi, aspect ce nu va putea fi însă reformat de către instanţa respectivă atâta vreme cât acesta s-a desesizat între timp prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti pe fondul speţei, prin decizia penală nr. 221 din 09 august 2012.
În tratarea chestiunii subzistenţei motivelor ce reclamă menţinerea stării de arest pentru inculpaţi, instanţa de recurs redă următoarele:
Faţă de inculpaţii P.J.B. şi T.G., precum şi T.G.M., există presupunerea rezonabilă că în perioada iulie 2008-mai 2009, împreună cu alte persoane, au efectuat acte materiale referitoare la organizarea, introducerea în România, îndeplinind formalităţile vamale şi transportul pe teritoriul României, a cantităţii nete de 200 kg cocaină, drog de mare risc, prin disimularea acesteia printre pachetele cu sucuri „fructul pasiunii”, care făceau parte din conţinutul containerului expediat de o firmă din Peru şi care avea ca destinaţie o firmă din Arad.
Ansamblul probator administrat în cauză este însuşit şi de către prezenta instanţă de recurs în conturarea indiciilor temeinici în acest sens.
De altfel, pentru ansamblul infracţional presupus derulat inculpaţii au şi fost condamnaţi la pedepse mai mult decât substanţiale, evidenţiate anterior, aspect ce vine să susţină, odată în plus, necesitatea corectitudinii pronunţării unei soluţii de menţinere a stării de arest faţă de aceştia.
În acest context, promovarea ideii de către recurenţi a oportunităţii derulării cauzei în continuare fără privarea lor de libertate este o chestiune inadecvată, recursurile de faţă fiind de privit ca nefondate şi urmează a fi respinse în consecinţă pe considerentele art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.J.B., T.G. şi T.G.M. împotriva încheierii din 19 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. 38147/3/2009 (1140/2011).
Obligă recurenţii-inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 octombrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 3085/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3214/2012. Penal. Traficul de influenţă... → |
---|