ICCJ. Decizia nr. 3461/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3461/2012
Dosar nr. 2322/110/2012
Şedinţa publică din 25 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă
În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 176/D/2012 din data de 29 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Bacău, s-a dispus condamnarea inculpatului G.P., pentru comiterea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174-175 alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (2) C. pen. şi art. 320/1 C. proc. pen., la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare şi 6 (şase) ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive din 8 martie 2012 la zi.
Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 7, raportat la art. 4 lit. b) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat pentru depozitarea lor în sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Potrivit art. 14, art. 346 C. proc. pen., s-a luat act că partea vătămată S.I. nu se constituie parte civilă.
A fost obligat inculpatul să plătească o contribuţie lunara de întreţinere către curatorul B.P., în favoarea minorilor G.M., născută la 15 august 1994, şi G.B.C., născut la 14 ianuarie 2007, după cum urmează:
- suma de 90 lei către minora G.M., începând cu data de 7 martie 2012 şi până la majorat (15 august 2012),
- suma de 90 lei către minorul G.B.C., începând cu data de 7 martie 2012 şi până la majorat.
In baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 900 lei cheltuieli judiciare (700 lei în faza de urmărire penală).
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a reţinut următoarele:
În ziua de 07 martie 2012, inculpatul G.P. a mers la B.P. din satul Somuşca, comuna Cleja, jud. Bacău să-l ajute la treburile gospodăreşti, iar în jurul orelor 17,30, când a revenit acasă, a găsit-o pe soţia sa G.V., sub influenţa băuturilor alcoolice. Inculpatul i-a cerut soţiei sale să meargă cu el în curte pentru a da de mâncare la păsări şi la animale.
Inculpatul G.P. a mers la adăpostul animalelor iar soţia sa a rămas în curte pentru a se îngriji de păsări şi profitând de faptul că era singură, a mers în beciul casei, unde, cu ajutorul unui furtun, a început să consume vin din butoi, moment în care a fost surprinsă de inculpat, care i-a smuls furtunul din mână şi a lovit-o de mai multe ori în zona toracelui, până când furtunul s-a rupt. Inculpatul a scos-o pe soţia sa în curte, unde cu o bucată de lemn a continuat să o lovească până în momentul în care victima a căzut şi a rămas în stare de inconştienţă.
Ulterior, inculpatul a luat-o pe soţia sa şi a dus-o în casă, iar în timpul nopţii aceasta a decedat.
Din raportul de constatare nr. 505 din 19 aprilie 2012 întocmit de Serviciul de Medicină legală Bacău a rezultat că moartea numitei G.V. a fost violentă şi s-a datorat „insuficienţei cardio-respiratorii acute în cadrul unui traumatism toracic cu fracturi costale multiple dr. şi stg. cu formare de volet costal, rupturi pulmonare şi hemotorax bilateral. Leziunile traumatice s-au putut produce prin loviri cu corpuri dure şi comprimare. Moartea datează din 07 martie 2012.
La reţinerea situaţiei de fapt, instanţa a avut ca mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la locul faptei, planşele fotografice, raportul de constatare medico-legală nr. 505 din 19 aprilie 2012 întocmit de către SML Bacău, declaraţiile părţii vătămate S.I. depoziţiile martorilor R.L., B.G., B.P., G.G., M.D.M. toate coroborate cu declaraţiile de recunoaştere ale inc. G.P.
Prima instanţă a apreciat că, în drept, fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174-175 alin. (1) lit. c) C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea acestuia.
Instanţa de fond a motivat că la individualizarea judiciară a pedepsei a avut în vedere împrejurările comiterii faptei, gradul de pericol social concret al acesteia, valoarea socială supremă ocrotită de lege care a fost încălcată - viaţa omului - periculozitatea redusă a inculpatului care este infractor primar, o persoană muncitoare, harnică, a recunoscut săvârşirea faptei şi o regret sincer.
Instanţa a constatat direct şi nemijlocit că inculpatul chiar regretă comiterea infracţiunii, că a fost un accident în viaţa acestuia, care nu s-a mai putut stăpâni să nu o lovească pe soţia sa, săturându-se să se ocupe el atât de munci prin sat cu ziua pentru a realiza venituri necesare traiului zilnic (în pofida bolii renale de care suferă în prezent făcând dializă), cât şi de creşterea copiilor, îngrijirea acestora şi treburile clin propria gospodărie, soţia sa consumând în mod frecvent băuturi alcoolice şi neimplicându-se în viaţa familiei.
Faţă de aceste motive, precum şi că în interesul copiilor inculpatului (mai ales al minorului G.B.C.) care în prezent sunt lipsiţi de ocrotire părintească - mama decedată, iar tatăl în detenţie - este mai bine ca inculpatul să nu lipsească o perioadă foarte mare de timp, instanţa constatând direct că legăturile personale şi afective ale copiilor cu tatăl lor sunt profunde şi strânse, instanţa a apreciat că aplicarea unei pedepse privative de libertate orientată spre minimul special prevăzut de lege făcând aplicarea dispoziţiilor art. 320/1 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (2) C. pen., este necesară şi suficientă pentru reeducarea inculpatului.
Întrucât obligaţia la întreţinerea a minorilor de către tată continuă să existe, instanţa l-a obligat să plătească o contribuţie lunară de întreţinere în favoarea celor doi minori - G.M., născută la 15 august 1994 şi G.B.C., născut la 14 ianuarie 2007, către curatorul B.P.
În consecinţă, instanţa a stabilit ca inculpatul să plătească câte 90 lei lunar în favoarea fiecărui mior, începând cu data faptei - 7 martie 2012 şi până la majoratul fiecărui copil.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, care a criticat-o, pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul greşitei obligări a inculpatului la plata a câte 90 de lei lunar în favoarea copiilor săi minori reprezentând prestaţie periodică nelegală, precum şi pentru omisiunea aplicării dispoziţiilor art.109 C. proc. pen.
Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 98 din 23 august 2012 în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva sentinţei penale nr. 176/D/2012 din data de 29 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Bacău, numai cu privire la omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 109 C. proc. pen.
A desfiinţat sentinţa penală apelată doar sub acest aspect, şi reţinând cauza spre rejudecare în temeiul art. 109 C. proc. pen., a dispus păstrarea de Tribunalul Bacău, până la soluţionarea definitivă a cauzei, a mijloacelor materiale de probă ridicate de organele de urmărire penală, astfel cum sunt indicate în adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 1139/P/2012 din data de 23 aprilie 2012, bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate şi examinând-o şi din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea a constat că apelul Parchetului urmează a fi admis dar pentru considerentele care vor fi prezentate.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea a constat că instanţa de fond a reţinut o situaţie de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptei săvârşite de intimatul-inculpat o corectă încadrare juridică şi a dat dovadă de înţelegere prin aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită, desigur după reducerea acestora cu 1/3 potrivit art. 320/1 alin. (7) C. proc. pen., prin reţinerea în favoarea acestuia şi a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. Instanţa de control judiciar a reţinut că în cauză rezultă pe deplin vinovăţia intimatului-inculpat cu privire la infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi condamnarea acestuia.
De altfel, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, intimatul-inculpat a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii vinovăţiei, prevăzute de art. 320/1 C. proc. pen., recunoscând săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată.
In aceste condiţii, având în vedere şi motivele de apel ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Curtea a constat că nu se impune a se face aprecieri cu privire la situaţia de fapt.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului a rezultat că în cauză sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile a inculpatului ca urmare a săvârşii infracţiunii de omor în dauna soţiei sale. Ori, în aceste condiţii, deoarece prin săvârşirea infracţiunii comise de inculpat cei doi copii ai victimei sunt lipsiţi de aportul mamei lor ucise de inculpat, sunt îndreptăţi la plata unei prestaţii periodice lunare, cât şi un prejudiciu moral.
În cauză este vorba de răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie , prevăzută de art. 1349 şi art. 1357 din Noul Cod Civil, care constituie temeiul pentru stabilirea condiţiilor generale ale răspunderii civile, iar nu în temeiul art. 86 din fostul Cod al familiei, referitoare la obligaţiile legale de întreţinere, în cazul nostru al părintelui în favoarea copilului său minor.
Determinarea cuantumului prestaţiei periodice lunare în favoarea copiilor minori se face în raport de veniturile cu care victima contribuia la creşterea şi educaţia acestora, inclusiv prin munca în gospodărie, creşterea animalelor de curte şi munca terenului, munca remunerată la diferiţi concetăţeni şi eventual a salariului minim pe economie.
Având în vedere aspectele mai sus arătate, Curtea a apreciat că obligarea inculpatului la plata doar a unor sume de câte 90 lei lunar, cu titlul de prestaţiei periodică este şi aşa foarte mică, în raport de nevoile de creştere şi educaţie a celor doi copii.
Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău a criticat hotărârea apelată invocând şi faptul că, deşi cu ocazia cercetării la faţa locului au fost ridicate mijloace de probă, instanţa de fond a omis să facă aplicarea dispoziţiile art. 109 alin. (3) C. proc. pen.
Această critică a Parchetului a fost apreciată ca fiind pe deplin justificată.
Aşa cum rezultă procesul verbal aflat la fila 2-6 dosar urmărire penală, organele de cercetare penală, cu ocazia cercetării la faţa locului au ridicat mai multe mijloace materiale de probă, care au fost predate prin adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 1139/P/2012 din data de 23 aprilie 2012 Tribunalului Bacău, în prezent aflându-se la Camera de corpuri delicte a acestei instanţe.
In aceste condiţii, instanţa de fond avea obligaţia, în conformitate cu dispoziţiile art. 109 C. proc. pen., să dispună păstrarea acestora până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Împotriva deciziei penale sus arătate a declarat recurs inculpatul G.P. fără a depune motivele de recurs.
La termenul din 25 octombrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu a pus în discuţia părţilor excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de inculpatul G.P.
Concluziile apărătorului desemnat din oficiu, ale reprezentantului Ministerului Public, precum poziţia adoptată de inculpat au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.
Examinând cauza, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul inculpat G.P. împotriva deciziei penale nr. 98 din 23 august 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 385/1 alin. (3) C. proc. pen., „nu pot fi atacate cu recurs sentinţele în privinţa cărora persoanele prevăzute in art. 362 C. proc. pen. nu au folosit calea apelului, sau aceste persoane pot declara recurs chiar daca nu au folosit apelul, daca prin decizia pronunţata in apel a fost modificată soluţia din sentinţa si numai cu privire la aceasta modificare. In speţa de faţă inculpatul G.P. nu a declarat apel împotriva sentinţei penale nr. 176/D din 29 iunie 2012, iar prin apelul promovat de procuror a fost criticată decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul greşitei obligări a inculpatului la plata a câte 90 de lei lunar în favoarea copiilor săi minori reprezentând prestaţie periodică este nelegală, precum şi pentru omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 109 C. proc. pen. Curtea de Apel Bacău, admiţând apelul declarat de procuror, prin decizia penală nr. 98 din 23 august 2012 în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a modificat sentinţa apelată, numai cu privire la omisiunea aplicării de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 109 C. proc. pen., împrejurare care nu a schimbat soluţia de condamnare a inculpatului dispusă de prima instanţă.
Pentru considerentele anterior arătate recursul în cauză se va respinge ca inadmisibil în baza art. 3851S pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. cu consecinţa obligării recurentului inculpat G.P. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul G.P. împotriva deciziei penale nr. 98 din 23 august 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3460/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3468/2012. Penal → |
|---|
