ICCJ. Decizia nr. 3665/2012. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Traficul de minori (Legea 678/2001 art. 13), infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şi JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3665/2012
Dosar nr. 1248/110/2012
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2012
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 octombrie 2012 Curtea de Apei Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, pronunţată în Dosarul nr. 1248/110/2012, în temeiul art. 3002 C. proc. pen. coroborat cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen. a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului M.G.A.
Pentru a pronunţa această încheiere, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, a reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 235/D din 21 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Bacău, s-a dispus:
Condamnarea inculpatului M.G.A., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de:
1. art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată prin O.U.G. nr. 41/2011, art. 37 lit. a), b) C. pen., la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
2. art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 modificată prin O.U.G. nr. 41/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a), b) C. pen., la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
3. art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu art. 37 lit. a), lit. b) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat restul de pedeapsă de 958 zile rămas de executat din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr 231/D din 24 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău rămasă definitivă prin nerecurare la 6 mai 2008 pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute şi pedepsite de art. 12, 13 din Legea nr. 678/2001, rest pe care îl contopeşte cu pedepsele aplicate rezultând următoarele pedepse:
1. de 6 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
2. de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
3. de 4 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele rezultante în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
PEDEAPSĂ DE EXECUTAT: 10 ani închisoare şl 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 8 februarie 2012 la zi.
În ceea ce priveşte legalitateai şi temeiniciei arestării preventive, Curtea a reţinut că în conformitate cu prevederile art. 3002 C. proc. pen., cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen., „dacă instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere, revocarea arestării preventive şi punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impune în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa menţine, prin încheiere motivată, arestarea preventivă”.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa a reţinut că menţinerea măsurii arestării preventive apare cu atât mai necesară, cu cât ne raportăm totuşi la rezonanţa pe care aceasta a avut-o în rândul opiniei publice şi mai ales de faptul că faţă de natura infracţiunii de o asemenea gravitate, organele judiciare trebuie să acţioneze cu mult mai multă fermitate pentru a nu se crea impresia că în faţa unor asemenea infracţiuni nu se acţionează cu destulă eficientă.
Menţinerea măsurii preventive apare ca fiind în concordanţă şi cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în măsura în care, inculpatul a fost condamnat chiar şi nedefinitiv, de o instanţă independentă şi imparţială.
Împotriva acestei încheieri, recurentul-inculpate M.G.A., a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, întrucât probele au fost administrate în cauză, iar judecarea acestuia în stare de libertate nu va împiedica buna desfăşurare a procesului penal.
Examinând încheierea atacată atât prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., impun în continuare privare de libertate a acestuia.
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care recurentul-inculpat este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instaţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.
În raport cu stipulaţiile art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi ale art. 23 din Constituţia României, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a se bănui că acesta a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, asigurarea desfăşurării în bune condiţii a procesului penal.
Pericolul pentru ordinea publică îşi găseşte expresia şi în starea de nelinişte, în sentimentul de insecuritate în rândul societăţii, generat de faptul că persoane bănuite de săvârşirea unor infracţiuni grave sunt cercetate şi judecate în stare de libertate.
Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpatului, Înalta Curte apreciază că el rezultă din modul în care se presupune că au fost săvârşite infracţiunile, pentru care a şi fost condamnat de instanţa de fond.
În plus, simpla trecere a unei anume perioade de timp nu este de natură să diminueze rezonanţa asupra gradului de pericol public al faptelor deduse judecăţii, faptele imputate inculpatului fiind generatoare de puternice emoţii şi de o puternică stare de insecuritate în rândul societăţii.
Pe de altă parte, indiciile de repetabilitate a unor acte din sfera ilicitului penal permit concluzia că inculpatul, dacă ar fi lăsat în libertate, ar reveni în mediul din care a fost scos prin luarea măsurii preventive, reactivând astfel riscul de reiterare a acţiunilor ilicite eliminat prin privarea sa de libertate.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că protejarea ordinii publice şi asigurarea bunei desfăşurări a procesului pena! fac necasară menţinerea arestării preventive a inculpatului M.G.A.
Recursul declarat învederându-se, aşadar, nefondat, urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la piaţa cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.G.A. împotriva încheierii din 16 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, pronunţată în Dosarul nr. 1248/110/2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 345/2012. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2043/2012. Penal. Infracţiuni de evaziune... → |
|---|
