ICCJ. Decizia nr. 4087/2012. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4087/2012

Dosar nr. 797/95/2009

Şedinţa publică din 11 decembrie 2012

Asupra recursurilor penale de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 251 din 23 noiembrie 2010, Tribunalul Gorj, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul C.C.I., la 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.

În baza art. 43 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 24 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) şi 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 3 luni închisoare.

În baza art. 27 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33-34 C. pen., s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnată inculpata D.F., la 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 46 alin. (1), (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnată inculpata la 6 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 24 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnată inculpata la 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnată inculpata la 5 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 27 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnată inculpata la 6 luni închisoare.

În baza art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnată inculpata la 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnată inculpata la 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33-34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul D.I., la 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 24 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 27 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen., şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 3 luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare.

În baza art. 33-34 C. pen., s-au contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul D.I.Ţ., la 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 26 raportat la art. 46 alin. (1), (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen., şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 3 luni închisoare.

În baza art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 273 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare şi la 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33-34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul M.R.N., la 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.

În baza art. 26 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 27 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

În baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33-34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pecieapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi la 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul B.R.A., la 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 3 luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul Ia 10 luni închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi b) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (1), (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) şi 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

În baza art. 33-34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi la 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul M.S.V., la 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.

În baza art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr-. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi b) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 24 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 3 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

În baza art. 33-34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi la 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, a fost condamnat inculpatul L.A.C., la 6 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare.

În baza art. 24 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 3 am închisoare.

S-au constatat concurente infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză privind pe inculpatul L.A.C. cu infracţiunile pentru care a fost condamnat la 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., prin sentinţa penală nr. 338 din 07 martie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 25802/3/2006, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 243A din 06 iulie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în Dosarul nr. 25802/3/2006.

S-a descontopit pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., în pedepsele componente respectiv: 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., aplicată pentru art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; 6 ani închisoare aplicată pentru art. 27 pct. 1 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

S-au contopit aceste pedepse cu pedepsele aplicate pentru infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe care o sporeşte cu 1 (un) an, inculpatul urmând să execute 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată, de la 13 martie 2005 la 24 noiembrie 2009, data punerii în libertate de sub puterea mandatului emis în baza sentinţei penale nr. 338 din 07 martie 2007 a Tribunalului Bucureşti.

S-a anulat mandatul de executare emis în baza sentinţei penale nr. 338 din 07 martie 2007 a Tribunalului Bucureşti şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale mai sus amintită, aşa cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 4742 din 15 octombrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

S-au interzis tuturor inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaţilor C.C.l., D.F., D.I., D.l.Ţ., M.R.N., B.R.A. şi M.S.V.

În baza art. 862 C. pen., s-a stabilit termen de încercare de 5 ani pentru fiecare inculpat compus din pedeapsa de 3 ani la care se adaugă câte 2 ani pentru fiecare inculpat.

Pe durata termenului de încercare condamnaţii mai sus precizaţi se vor supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 lit. a)-d) C. pen., cupă cum urmează:

a. să se prezinte la datele fixate, la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj pentru inculpaţii C.C.l., D.F. şi D.l.Ţ., la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt pentru D.I., la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vâlcea pentru M.R.N., la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Buzău pentru inculpatul B.R.A. şi M.S.V., aceste instanţe fiind desemnate cu supravegherea executării pedepselor aplicate celor şapte inculpaţi;

b. să anunţe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c. să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d. să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

S-au pus în vedere inculpaţilor dispoziţiile art. 864 şi 865 C. pen.

Conform dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor închisorii, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

S-a dedus reţinerea şi arestul preventiv al inculpaţilor, după cum urmează:

- de la 14 aprilie 2007 la 21 decembrie 2007 pentru C.C.l.;

- de la 14 aprilie 2007 la 21 decembrie 2007 pentru D.F.;

- de la 14 aprilie 2007 la 21 decembrie 2007 pentru D.I.;

- de la 14 aprilie 2007 la 21 decembrie 2007 pentru M.R.N.;

- de la 26 aprilie 2007 la 21 decembrie 2007 pentru B.R.A.

S-a luat act că părţile civile Banca C.R. SA, Banca R. şi Banca C. nu s-au constituit părţi civile.

S-a luat act că partea civilă AA Ambasada U. la Bucureşti (Department of Homeland Security), cu sediul în S.J., H. Avenue USA, nu s-a constituit parte civilă.

Au fost obligaţi inculpaţi în solidar la plata sumei de 163 dolari SUA către C.O. (Ambasada U. La Bucureşti (Departament of Homeland Security) cu sediul în U.S.A. R.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata D.F. a sumei de 8130 dolari SUA şi de la inculpatul C.C.I. a sumei de 5014 dolari SUA.

În baza art. 118 lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea monitoarelor, bunuri ridicate de organul de poliţie de la inculpaţi cu ocazia percheziţiei domiciliare: o cameră video miniaturală cu emiţător; un receptor AV (audio-video) în gama 2, 4, GHZ, inscripţionat pe capac cu literele „L" şi „Y", o cameră video prevăzută cu înregistrare având inscripţionat pe unele din feţe laterale „Made În T.", un dispozitiv electronic purtând inscripţia „A. TV D.P."; un dispozitiv electronic cu sursă de alimentare; un dispozitiv de culoare gri, ce se aseamănă cu o gură de bancomat; tastatură, asemănătoare cu cele de la bancomate; 2 stick-uri tip USB: 2 cabluri de data, un cablu de tip UTP de conectare la internet; un harddisck marca W.D. cu capacitatea de 200GB; un CD D.; un dispozitiv tip skimer (gură de bancomat); o casetă video; 5 minicasete video, 7 dischete şi 74 DVD-uri şi CD-uri; hard-discuri marca W.D. capacitate 200GB; hard-discuri marca W.D. capacitatea 80GP; hard discul marca M. capacitate 40 GB; hard discul marca S. capacitate 120 GB.

S-a menţinut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile (autoturism, bijuterii precum şi suma de 9200 euro) aparţinând inculpaţilor D.I.Ţ., C.C.I. şi D.F., dispus prin ordonanţele din data de 17 aprilie 2007 şi 27 aprilie 2007 ale D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tg.-Jiu, precum şi sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului M.S.V. dispus prin ordonanţa din data de 30 mai 2007 a D.I.IC.O.T. Biroul Teritorial Gorj pentru sumele de 1000 euro şi 35 RON.

S-a dispus confiscarea de la inculpatul M.R.N. a celorlalte bunuri ridicate de către organele de poliţie şi consemnate în procesul verbal din data de 13 aprilie 2007 şi de Ia inculpatul M.S.V. a celorlalte bunuri ridicate de organele de poliţie şi consemnate în procesul verbal din data de 26 aprilie 2007, precum şi a celorlalte bunuri şi înscrisuri ridicate de organele de poliţie de la domiciliul inculpaţilor D.I.Ţ. şi D.F. şi consemnate în procesul verbal din data de 14 aprilie 2007, de la domiciliul inculpatului D.l. şi consemnate în procesul verbal din data de 14 aprilie 2007.

Au fost obligaţi fiecare dintre inculpaţi la câte 2000 RON cheltuieli judiciare statului.

Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

În luna decembrie 2006 Biroul T.H.C. din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, s-a sesizat că numitul S.G., din Târgu Jiu, a primit un colet din USA, expediat de firma C.D., un inscriptor de carduri, un CD de instalare a soft-ului de utilizare a aparatului în cauză şi cablul d e conectare la computer, două carduri-blanc cu bandă magnetică şi sursa de alimentare a aparatului MSR 206.

Pornind de la aceste informaţii s-a declanşat o anchetă, cunoscut fiind faptul că un astfel de aparat se foloseşte la inscripţionarea cardurilor false.

S-a stabilit că persoana care a comandat aparatul este inculpatul C.C.l., care a fost ajutat în acest scop de mama sa - inculpata D.F. şi de către numitul D.l.Ţ. - tatăl vitreg, care şi-au atribuit identităţi false pentru ridicarea aparatului în cauză.

S-a considerat că această activitate care - după modul de operare - intră sub incidenţa art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, inculpaţii acţionând ca un grup infracţional organizat, fiecare având un anumit rol în săvârşirea elementului material al diferitelor infracţiuni ce fac obiectul cauzei, faptele fiind comise pe parcursul unei perioade mai mari de timp.

Astfel, s-a reţinut că inculpatul C.C.l. este din oraşul Rovinari, judeţul Gorj şi din verificările efectuate a rezultat că, cea mai mare parte a timpului o petrece la calculator. A început activitatea infracţională încă din anul 2004, în anul 2005 a intrat în legătură cu unele persoane care îi spuneau că pot face bani pe Internet, dacă el obţine numere de conturi de carduri şi PIN-urile acestora, fiind racolat în acest sens de inculpatul L.A.C. din judeţul Vâlcea, pe care l-a cunoscut pe Internet. L.A.C. s-a deplasat pe raza judeţului Gorj, cu un autoturism O.V. şi cu încă două persoane (un bărbat şi o femeie), a examinat cunoştinţele şi abilităţile acestuia privind operarea pe calculator, l-a luat în judeţul Vâlcea şi după ce a obţinut de la acesta un număr de conturi de carduri, i-a dat o parte din câştig, rămânând să coopereze pe viitor.

Potrivit celor declarate de inculpat, acesta a învăţat să obţină numere de conturi de carduri şi PIN-urile acestora, trimiţând mesaje SPAM - creând o pagină clonă a unor site-uri oficiale ale unor instituţii bancare sau pagini clonă ale unor magazine virtuale, respectiv BB şi AA. Deţinătorilor conturilor le spunea că trebuie completate unele date, întrucât, spre exemplu, a picat baza de date şi are nevoie de datele lor încă o dată pentru reînnoirea sistemului de securitate, asemenea metode diversificându-le cu timpul. Odată obţinute aceste date, găsea persoane pe Internet care se ofereau să le cumpere şi să scoată bani de pe aceste carduri şi conturi, dacă se putea, dând mesajul „I cash and Pins" -„ msd me" (daţi-mi un mesaj).

În acest scop, una din persoanele de încredere cu care a lucrat şi care, de altfel, l-a şi contactat, a fost L.A.C. - zis „B.", care dădea la rândul lui mesaje pe M., unde era trecut pe lista „oameni de încredere".

În acest fel, C.C.I. i-a pus la dispoziţie sute de conturi de card şi PIN-uri lui L., iar acesta le exploata împreună cu oamenii săi. La un moment dat, L. a fost arestat, fiind condamnat la 6 ani închisoare, tot pentru astfel de infracţiuni, însă cei doi au ţinut legătura telefonic, cât şi pe Internet, deşi L. se afla în închisoare. Din detenţie, L. i-a comunicat lui C.C.I. că el stă pe anumite canale de Internet, respectiv „CC, DD, EE, FF". Intrând pe aceste canale, C.C.I. a fost pus în legătură de către L. cu alţi inculpaţi, respectiv B.R.A. - poreclit pe Internet „M." şi „Life the Good" cât şi M.S.V. - zis „S." (pe Internet având ID-ul XXyahoo.com) Mr. S. sau S.V.

De menţionat că adresa de e-mail a lui C.C.I. era YYyahoo.com, iar a inculpatului L. - ZZyahoo.com.

Cu cei în cauză făcea schimb de conturi de carduri şi PIN-uri, obţinând sume de bani ce Ie erau trimise din străinătate sau ridicate cu carduri false de la ATM-uri din ţară.

Inculpatul L.A.C. la iniţiat pe C.C.I. într-o nouă metodă de a face rost de conturi de card şi PIN-uri, respectiv, Interactive V.S.

Toate activităţile infracţionale nu puteau fi executate decât în cooperare, fiecare dintre inculpaţi având un anumit rol.

Începând cu anul 2005 şi până în prezent, C.C.l. a intrat în relaţii şi cu alte persoane din străinătate, cărora le dădea conturi de carduri şi PIN-uri, acestea scoteau mulţi bani din care un mic procent trimitea şi inculpatului C.C.I., în România, prin serviciile W.U., fie pe numele său, al mamei sale D.F. sau al unor persoane interpuse. În acest fel, aşa cum rezultă din materialul cauzei, inculpatul C.C.I. şi mama sa au încasat zeci de mii de euro din străinătate.

Dintre persoanele din străinătate cu care inculpatul a intrat în contact, sunt mai mulţi cetăţeni americani şi mexicani. Printre cei care au ridicat cele mai mari sume şi i-au trimis inculpatului o parte din acestea, fiind R.R.J. din Nogales - Mexic, cât şi cei din anturajul său: T.T., J.R., D.T., V.M. etc.

În vederea stabilirii persoanelor vătămate şi a prejudiciilor create, s-a luat legătura cu United Stat Secret Service - Department Of Homeland Security Bucharest Rezident Office care, urmare a schimbului de informaţii a comunicat numele unor persoane vătămate, fizice şi juridice, sume de bani scoase ilegal din unităţi bancare etc.

Din comunicările unităţilor bancare se pot observa numeroasele sume de bani primite de inculpaţi din străinătate, prin serviciul W.U. Astfel, inculpatul C.C.l. a primit sume de bani, atât pe numele său, al mamei sale - inculpata D.F. şi al altor persoane (ex. P.A. ş.a.)

Inculpatul C.C.l. - prin activitatea infracţională - a produs bani, atât pentru propria familie şi rude, cât şi pentru persoane din afară care - urmare anturajelor pe care le avea au aflat despre preocupările inculpatului şi au început să-I şantajeze, aşa cum a precizat şi el în declaraţia dată, fie cerându-i sume de bani, fie transferuri de sume de bani (ex. din USA în Spania, unde banii erau ridicaţi de către oamenii celor care îl şantajau), aceste aspecte urmând a face obiectul unui alt dosar.

Din dorinţa de a nu mai depinde de altă persoană, C.C.l., pe lângă metoda vânzării conturilor de carduri şi PIN-uri pe care le obţinea pe internet, şi-a procurat şi aparatură de donare a cardurilor. În acest sens, a comandat în U.S.A., un MSR 206, iar la data de 01 martie 2007, a primit din Rusia, pe numele tatălui său D.l., un cablu PC cu două mufe şi un alimentator, expeditorul fiind numitul S.Y., domiciliat în Bushkin, str. M. - Federaţia Rusă. La aceeaşi dată, D.l. a trimis, la comanda fiului său - inculpatul C.l. - un colet către G.A. - Federaţia Rusă Sankt Petersburg ce conţinea o gură de bancomat şi un cablu PC cu trei mufe. Pentru folosirea acestora a efectuat studii pe Internet, cât şi cu oameni de legătură, asupra bancomatelor din Germania, Grecia şi Turcia, fiind ajutat de unchiul său - inculpatul D.I. şi de prietenul său - inculpatul M.S.V.

Aşa cum s-a precizat, inculpatul a fost monitorizat, fiindu-i interceptate convorbirile şi comunicările telefonice, efectuându-se filaje, etc. iar când s-a declanşat acţiunea de capturare a inculpaţilor, care intenţionau să plece în străinătate, i-au fost ridicate de la domiciliu calculatoare, hard-uri, soft-uri, CD-uri, DVD-uri, iar de la unchiul său MSR-ul, tastatură, skimere etc.

Cu ocazia percheziţiilor în sistemele informatice efectuate de specialişti din cadrul I.G.P.R. şi experţi din cadrul Institutului de Tehnologii Avansate al S.R.I., s-a constatat că acesta deţinea date de identificare a unor mijloace de plată electronice şi alte date:

- pagini de WEB, clonă a site-urilor unor instituţii bancare din străinătate, ale site-urilor AA.com; BB.com, împreună cu adrese de poştă electronică folosite la obţinerea, în mod neautorizat a unor date de identificare a mijloacelor de plată electronică şi conturi de acces;

- pachetul de instalare a aplicaţiei informatice MSR 206, cu ajutorul căreia se pot citi şi inscripţiona date pe banda magnetică a cardurilor;

- date de identificare a unor mijloace de plată electronică (cărţi de credit, mijloace de plată online, coduri PIN şi parole de acces);

- aplicaţia informatică WWBank folosită la prelucrarea şi inscripţionarea de date pe banda magnetică a cardurilor;

- capturi de ecran, imagini, scanere şi fotografii a unor documente financiare;

- fotografii bancomate şi componentele acestora;

- fişiere tip tabel cu datele de identificare ale unor persoane, adresele de poştă electronică şi parole de acces;

- fişiere rezultate în urma rulării aplicaţiei "Y.M." ce conţin mesaje privind contrafacerea cărţilor de credit, transmiterea de date ale mijloacelor de plată electronică, phishing, spamming, posturi telefonice.

În vederea stabilirii cuantumului sumelor încasate de inculpat, s-au formulat adrese la unităţi bancare, care au comunicat date cu privire la o parte din sumele încasate de inculpat şi ceilalţi coinculpaţi.

În cursul urmăririi penale inculpatul a avut, mai întâi, o atitudine de negare a faptelor săvârşite, însă, ulterior, a devenit cooperant, relatând în amănunt aspecte cu privire la activitatea infracţională săvârşită. Există, însă, în atitudinea sa şi tendinţa de a acoperi unele persoane, mai ales din familie, încercând să-şi asume întreaga responsabilitate, susţinând că, cei în cauză, respectiv D.F., D.l.Ţ., D.I., nu cunoşteau preocupările sale infracţionale, aspecte care sunt înlăturate prin probele administrate în cauză.

În cursul urmăririi penale, inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, acesta facilitând identificarea şi tragerea la răspundere penală a unor membri ai grupului infracţional (L., M., B.), urmând ca la stabilirea pedepsei - după administrarea probelor - instanţa să facă aplicarea acestui articol.

Cu referire la prejudiciul cauzat s-au cuantificat sumele primite în mod direct din străinătate pe numele inculpatului (5.177 dolari SUA şi sume în euro, acestea reprezentând o parte infimă a sumelor identificate), cât şi prejudiciul comunicat de bănci din străinătate prin intermediul Secret Service care a menţionat o anumită sumă pentru fiecare cont compromis, astfel de conturi fiind de ordinul miilor.

Inculpata D.F. este mama inculpatului C.C.l. şi soţia inculpatului D.l. Aceasta, profitând de cunoştinţele fiului său în domeniul informaticii, i-a creat condiţiile necesare desfăşurării activităţii infracţionale, în sensul că i-a cumpărat calculatoare performante, laptopuri şi aparatură electronică, a tolerat faptul că acesta nu a mai urmat cursurile şcolare şi a profitat de sumele obţinute de acestea din activitatea infracţională.

Inculpata şi-a deschis conturi de carduri în valută (euro şi dolari) la sucursalele din Gorj şi Vâlcea ale Băncii R.D., Băncii C.R., Băncii C. şi a efectuat operaţiuni extrageri şi depunere de sume de bani cu aceste carduri, atât în Târgu Jiu, cât şi în mun. Râmnicu Vâlcea.

De menţionat că la indicaţiile fiului său - inculpatul C.C.I. - a ridicat de la unităţi de curierat, atribuindu-şi nume false aparatură hardware şi software, pentru a fi utilizată de fiul său în activităţile infracţionale. De asemenea, s-a preocupat de ascunderea aparaturii electronice (MSR 206, CD-uri, DVD-uri, skimere), prin transportul acestora la domiciliul fratelui său - inculpatul D.I., din comuna M., jud. Olt. A cumpărat de la magazine specializate hard-uri pentru calculator, spre a fi folosite de fiul său în activitatea infracţională, l-a transportat pe acesta în municipiul Craiova, în vederea expedierii în străinătate a unor componente electronice (skimer - gură de bancomat), utilizate la copierea datelor de identificare de pe benzile magnetice ale cardurilor.

Din activitatea infracţională desfăşurată de fiul său, începând cu anul 2005, a primit din străinătate - pe numele său, cât şi pe numele altor persoane (ex. P.A.) prin serviciile W.U., M.G. etc, numeroase sume de bani. Exemplificăm în acest sens sume primite din U.S.A., Mexic, Panama, Canada, expediate de colaboratorii fiului său, respectiv, J.R.R., T.T. ş.a. Numeroase sume de bani expediate din străinătate au fost trimise pe numele altor persoane şi ridicate apoi de inculpata D.F., însă acestea nu au putut fi identificate în totalitate (ex: pe numele lui P.A., a primit suma de 3000 euro, ridicată de inculpată, prin cunoştinţele sale de la bancă, întrucât numele era greşit „P.").

Spre a crea o aparentă provenienţă legală a sumelor obţinute din infracţiuni, inculpata le investea în cumpărarea unor autoturisme pe care le revindea sau îşi achiziţiona bunuri pentru uz personal (autoturism B. -37.000 euro; 400 gr. bijuterii din aur, sume în valută etc.)

De menţionat faptul că pe parcursul audierilor inculpata nu a recunoscut că avea cunoştinţă de activităţile infracţionale ale fiului său, însă a recunoscut că la dispoziţia acestuia, a ridicat diferite colete, pe alte nume, a făcut plăţi în străinătate, a efectuat operaţiuni cu carduri în euro şi dolari, a primit bani prin serviciul W.U., spunând însă că toate aceste sume le-ar fi încredinţat fiului său, care le-a cheltuit pe distracţii sau atunci când a fost spitalizat.

Relevante în dovedirea activităţii infracţionale a inculpatei sunt interceptările şi înregistrările convorbirilor telefonice, cât şi de imagini în mediul ambiental, care demonstrează preocupările de natură infracţională ale acesteia.

De asemenea, tot spre a disimula provenienţa unor sume dobândite din activităţile infracţionale, a efectuat două împrumuturi bancare, pe care le-a rambursat însă în scurt timp.

Sumele estimative încasate din activităţi infracţionale şi primite din S. U.A şi Mexic numai pe numele său, însumează 8293 dolari SUA (T.T. din Beach California USA - suma de 2.403,5 euro, la data de 21 februarie 2006; R.R.J.L. din Mexic - suma de 1.066 dolari SUA, la data de 20 septembrie 2006; 2820 dolari SUA, la 29 septembrie 2006; J.R.M. din Mexic - suma de 690,25 dolari SUA, la data de 09 mai 2006; D.T. din Panama, suma de 590,55 dolari SUA, la data de 21 noiembrie 2006; V.M. din Nogales - Mexic - suma de 724,4 dolari SUA la data de 08 septembrie 2006, însă s-a apreciat că sumele primite şi voalat, respectiv, pe numele altor persoane, sunt mult mai mari, acestea rezultând cu uşurinţă din bunurile deţinute pe care nu le justifică din veniturile proprii.

De asemenea, din comunicările Băncii C.R. (extrasele de cont în euro şi dolari) rezultă că D.F. a ridicat de la ATM-urile acestei bănci, circa 10.000 dolari SUA - bani proveniţi de la bănci din străinătate.

În afară de aceste sume a mai primit câteva mii de euro prin serviciile M.G. şi W.U., de la diferite persoane, din Europa şi America, aşa cum rezultă din materialele comunicate de bănci.

Inculpatul D.I. este fratele inculpatei D.F. şi unchiul inculpatului C.C.l. Inculpatul a aderat la grupul infracţional din care făcea parte C.C.l., ajutându-l pe acesta, fie prin transport cu maşina în străinătate, fie prin oferirea de informaţii cu privire la ATM-urile din străinătate. Astfel în anul 2005, s-a deplasat cu autoturismul, împreună cu C.C.l., în municipiul Buzău la inculpatul B.R.A., care a efectuat operaţiuni cu carduri false obţinute în baza informaţiilor furnizate de C.C.l. Au rămas la un hotel, circa două zile, după care s-au reîntors în oraşul Rovinari.

De asemenea, în cursul anului 2006, inculpatul D.I. a transportat cu autoturismul, pe inculpaţii C.C.l. şi M.S.V., în Turcia, în vederea efectuării de operaţiuni de extragere a unor sume de bani de la bancomate din Istanbul. La una dintre ocazii a participat efectiv la amplasarea pe ATM-uri a unei camere de luat vederi şi skimer-ului, care serveau la copierea conturilor de card şi a codurilor PIN ale acestora.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate de organele de urmărire penală la domiciliul său a fost găsit un geamantan pe care i-l încredinţase C.C.l., prin intermediul inculpatul D.F. şi D.l., conţinând aparatură hardware şi software folosită la donarea cardurilor, cât şi programe informatice (MSR 206, skimere, CD şi DVD-uri conţinând programe informatice şi numere de conturi de carduri şi PIN-uri). În cursul urmăririi penale, inculpatul a mai predat un skimmer (gura de bancomat) pe care îl deţinea la domiciliu şi care spunea că îl are din Turcia, de la o ieşire cu nepotul său, aparatul nefiind găsit de organele de poliţie cu ocazia percheziţiei domiciliare.

De precizat faptul că acesta - în calitate de conducător auto - a scos, în mai multe rânduri, în străinătate, atât pe D.F., D.l. şi C.C.l., care au avut ca preocupări, printre altele, şi extragerea de sume de bani de la bancomate, cu carduri false, cât şi achiziţionarea de autoturisme străine.

Inculpatul i-a furnizat inc. C.C.l. informaţii privind ATM-urile din Grecia şi a conlucrat cu acesta, în vederea procurării din străinătate a unor tastaturi de bancomat utilizate pentru copierea frauduloase a PIN-urile cardurilor. De asemenea, inculpatul a adus în Craiova geamantanul cu aparatura electronică depozitată la domiciliul său, din care C.C.l., împreună cu mama sa - inculpata D.F. au luat anumite componente, aceste aspecte fiind filate de către echipa de filaj, materialul fiind depus la dosarul cauzei.

A primit de la sora şi cumnatul său din Grecia sume de câteva mii de euro, menţionând că acestea erau sume datorate de persoane pe care le transportase în străinătate (de ordinul zecilor).

În cursul urmăririi penale, inculpatul a avut, iniţial, o atitudine necorespunzătoare, ulterior revenind şi cooperând cu organele de urmărire penală, în vederea stabilirii activităţii infracţionale a membrilor grupului infracţional.

Inculpatul D.I.Ţ. este soţul inculpatei D.F. şi locuieşte în oraşul Rovinari, împreună cu aceasta, fiica lor minoră, precum şi inculpatul C.C.l. Acesta cunoştea activităţile de natură infracţională ale fiului său vitreg C.C.l., cât şi ale soţiei sale inculpata D.F.

Urmare acestui fapt, a acordat sprijin lui C.C.l., prin ridicarea unor colete conţinând aparatură hardware şi software, pe nume false (S.G.), cât şi prin inducerea în eroare a administratorului firmei SC V. SRL Tg.Jiu, în numele căruia a făcut o declaraţie falsă organelor vamale, precizând că bunurile importate nu cad sub incidenţa Legii nr. 387/2003. De asemenea, a preluat de la firma de curierat rapid SC D., în mai multe rânduri, componente electronice folosite de C.C.l. în activitatea infracţională (skimmere, cameră video etc.). Astfel, la data de 01 martie 2007, a primit un colet din federaţia Rusă, de la cetăţeanul rus S.Y. din localitatea Bushkin, conţinând un cablu PC cu două mufe şi un alimentator, coletul fiind în valoare de 90 dolari SUA, fiind trimis în România prin firma F.E.I. La aceeaşi dată, D.l.Ţ. a trimis în Rusia, cetăţeanului G.A. din Sankt Petersburg, prin firma D., un colet conţinând o gură de bancomat şi un cablu PC cu trei mufe. în sprijinul activităţii infracţionale, D.F. a deschis inculpatului D.l., conturi de carduri în valută (euro şi dolari), la Banca R.D. şi Banca C.R., conturi pe care sunt efectuate operaţiuni de încasări şi plăţi de sume în valută.

A procurat o valiză de la tatăl său şi împreună cu D.F., a transportat aparatura hardware şi software deţinută la domiciliu de inculpatul C.C.l., pe timp de noapte la D.l., în judeţul Olt. De asemenea, a încercat să inducă în eroare organele de urmărire penală, susţinând că aparatul MSR 206 urma să fie folosit de inculpatul C.C.l. pentru închiderea şi deschiderea uşilor cu cartelă electronică.

De asemenea, a ajutat pe soţia sa D.F., la procurarea unui autoturism B., cu suma de 37.000 euro provenită din fapte de natură infracţională.

Inculpatul M.R.N. este cumnatul inculpatului L.A.C. şi a aderat la grupul infracţional prin intermediul acestuia. Înainte de a fi arestat, cumnatul său îl folosea la extrageri de sume de bancomate, cu carduri false, din sumele obţinute beneficiind şi el, în mod repetat, de sume cuprinse între 3-5 milioane lei. Aceste activităţi se întâmplau în anul 2005, înainte de arestarea cumnatului său, el fiind folosit ca „săgeată" pe raza oraşelor Sibiu, Bacău, Braşov etc.

Inculpatul ţinea permanent legătura cu cumnatul său din Penitenciar, atât telefonic, cât şi pe internet, acesta dându-i dispoziţie să efectueze activităţi, în sensul de a se întâlni cu diverse legături ale lui L., de a prelua bani de la aceştia, cât şi de a distribui aparatură folosită la donarea cardurilor. Adresa sa de e-mail pe NET era JJ@yahoo.com.

Printre alte activităţi, inculpatul, a săvârşit şi infracţiunea de înşelăciune la comerţul electronic, efectuând vânzări virtuale de obiecte pe care nu le deţinea. De asemenea, urmare a unei dispoziţii a inculpatului L., a vândut un aparat MSR 206 (aparat de inscripţionat carduri), cu suma de 1100 euro, unor persoane care săvârşeau fraude informatice (numitului G.D.A. - zis „A.N." - faţă de care urmează să se efectueze cercetări separate), suma fiind împărţită la alte persoane, conform dispoziţiilor primite de la cumnatul său - inculpatul L.A.C.

Tot astfel, inculpatul a folosit cărţi de identitate false (un număr de patru xerocopii a cărţii de identitate, privind pe D.S.I.; o xerocopie a cărţii de identitate, privind pe P.A.; o xerocopie a cărţii de identitate, privind pe P.A.M.); un număr de 3 cărţi de identitate italiene – un original şi două copii (o carte de identitate a unui cetăţean italian pe numele de R.A., emisă de autorităţile din Bologna; o xerocopie color a unei cărţi de identitate pe numele de S.A., având aplicată aceeaşi fotografie ca în documentul original aparţinând lui R.A.; o xerocopie color a unei cărţi de identitate pe numele de A.M., pentru a scoate bani trimişi prin serviciul W.U., de persoane din străinătate, care au folosit conturile de carduri false, încasând în acest fel 723 euro.

S-a exemplificat ridicarea sumei de 737,73 euro, ridicată pe numele D.S.l. (act fals), la data de 07 aprilie 2007, de la Casa de schimb valutar "V.", care deţine şi serviciul W.U. - agent de serviciu V.E., care a fost audiată în cauză, ca martor, suma fiind expediată de J.M., din S.T.A. - Virginia S.U.A.

În acelaşi scop, a mai foleeit celelalte cărţi de identitate emise de autorităţile italiene şi un permis de conducere, obţinând circa 3000 euro, din care i-au revenit circa 600 euro, cu care şi-a achiziţionat un autoturism B., pe care l-a şi restituit ulterior vânzătorului.

De asemenea, inculpatul a efectuat operaţiuni pe Internet, accesând fără drept sisteme informatice şi cauzând prejudicii patrimoniale unor persoane prin folosirea în mod fraudulos de date informatice. O parte din aparatură a ascuns-o, după ce a fost informat de cumnatul său - inc. L.A.C., că s-a declanşat o anchetă şi este posibil să fie efectuate percheziţii domiciliare.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut, în parte, faptele comise şi după ce i-au fost puse în vedere prevăzute art. 9 din Legea nr. 39/2003, a formulat un denunţ privind o reţea de falsificatori de carduri pentru care se vor face verificări ulterioare, de către organele de urmărire penală.

Cu ocazia efectuării percheziţiei în sistemele informatice au fost identificate:

- aplicaţii informatice M. BANKS B.; T.J. MSR 206 V.

- date de identificare a mijloacelor de plată electronică şi codurile de acces;

- imagini reprezentând componente ATM (tastatură, faţă de bancomat;

- fişiere conţinând adrese de poştă electronică şi fişiere componente ale unor site-uri WEB;

- fişiere rezultate în urma rulării aplicaţiei „Y.M." privind înregistrări ale unor schimburi de mesaje purtate prin Internet, ce conţin mesaje privind contrafacerea cărţilor de credit, transmiterea de date ale mijloacelor de plată electronică, phishing, spamming, posturi telefonice.

Inculpatul B.R.A. este din municipiul Buzău şi a început să lucreze cu calculatorul în urmă cu patru ani.

În convorbirile de pe Internet, pe M., a cunoscut mai multe persoane, printre care şi pe inculpatul L.A.C. din municipiul Rm. Vâlcea. Acesta s-a deplasat cu autoturismul O.V. însoţit de o tânără, la Buzău, l-a luat pe inculpatul B. la Vâlcea şi l-a iniţiat în sistemul de operare „L.". Tot inculpatul L.A. l-a pus în legătură cu inculpatul C. care îi dădea servere şi mail-uri, îi punea pagini, iar el făcea SPAM-uri luând rezultatele şi dându-le altor persoane. Pentru aceste activităţi a primit de la inculpatul L.A., în mai multe rânduri, prin poştă, sume de ordinul milioanelor de lei (6-7 milioane RON/săptămânal).

Ulterior, inculpatul B. a început sa caute singur conturi de carduri şi coduri PIN pe care le vindea altor persoane.

După arestarea lui L.A., acesta l-a contactat din penitenciar, solicitând lui B. şi C., bani (10.000 dolari dolari SUA), pentru a putea sa­şi aranjeze scăparea de închisoare, însă cei doi i-au trimis circa 15 milioane ROL.

Adresa de e-mail a inculpatului B. era KKyahoo.com, pe care comunica cu inculpaţii L.A.C. - zis "B.", C.C.I. şi alţii. De asemenea, inculpatul îl cunoştea şi pe M.S.V. - zis „S.", cu care coopera în realizarea activităţii infracţionale, acesta din urmă fiind şi provider (furnizor) de servicii de Internet.

De menţionat faptul că după arestarea lui C.C.I. şi a celorlalţi inculpaţi din judeţele Olt şi Vâlcea, L.A.C. l-a informat telefonic pe inculpatul B., solicitându-i să „facă curăţenie", respectiv să mute de la domiciliu echipamentele informatice şi să-l anunţe şi pe M.S.V., lucru pe care inculpatul B. l-a şi făcut.

B. a fost vizitat la Buzău, în urmă cu un an, de inculpatul C.C.I., cu care făcea schimb de conturi de card şi PIN-uri.

De Sărbătorile pascale ale anului 2007, inculpatul B. împreună cu C.C.I. şi prietenele lor au mers într-un week-end la Predeal, B. ridicând suma de 400 euro de la o unitate bancară din acea localitate, sumă ce i-a fost expediată din Spania, de o persoană căruia îi furnizase conturi de carduri bancare.

De asemenea, inculpatul a luat legătura pe Internet cu persoane din Mexic, cărora le-a dat conturi de carduri, acestea expediindu-i la rândul lor diferite sume de bani. Astfel, din adresa Băncii C.C., din 18 mai 2007, rezultă că acesta a primit din străinătate, în patru rânduri, suma de 2.137 euro.

De menţionat faptul că îndată ce a fost anunţat telefonic de inculpatul L.A.C., că organele de urmărire penală au arestat o parte din reţea, inculpatul a dus calculatorul la domiciliul mamei sale, intenţionând să plece din ţară în Spania, la tatăl său, pentru a nu fi găsit de organele de urmărire penală.

Când se afla în libertate, inculpatul L. i-a împrumutat şi un MSR pentru clonat carduri, însă din relatările sale, spune că nu a reuşit să le doneze, deoarece nu a avut blancurile necesare.

Văzând că nu este căutat de poliţie, inculpatul B. a renunţat la plecarea în străinătate, a adus din nou calculatorul la domiciliul său unde locuia împreună cu fratele. La data de 26 aprilie 2007 s-a efectuat o percheziţie la domiciliul inculpatului B., care locuia într-un apartament prevăzut cu o uşă metalică şi a deschis organelor de poliţie, numai după ce a scos nardul de la calculator, l-a deteriorat prin lovire cu patentul şi l-a aruncat în afara blocului, nemaifiind găsit ulterior.

Cu ocazia efectuării percheziţiei în sistemele informatice au fost identificate:

- aplicaţii informatice A. Online; WWBank 1.3; MSR 2Q6; M. WEB 1.6b; folosite pentru conectarea la Internet, ascunderea identităţii reale şi adresei de IP, identificarea şi verificarea datelor inscripţionate pe banda magnetică a cărţilor de credit, citirea şi inscripţionarea informaţiilor pe banda magnetică a cărţilor de credit, extractor de email-uri, aplicaţie transfer fişiere prin Internet folosind protocolul F.T.P.;

- pagini de Internet false ce imită pe cele oficiale AA.com, BB.com.;

- fişiere tip arhivă ce conţin aplicaţii informatice, informaţii referitoare la instrumente de plată electronică, persoane şi bunuri;

- fişiere tip text cu date referitoare la instrumente de plată electronică şi coduri de acces;

Inculpatul M.S.V. a aderat la grupul infracţional, cunoscându-se pe C. cu inculpatul C.C.l. Acesta i-a furnizat conturi de carduri şi coduri PIN şi chiar s-au vizitat pentru acest lucru M. salvându-l dintr-o situaţie mai delicată atunci când se afla la mare cu prietena sa şi dându-i chiar, la solicitarea acestuia, suma de circa 10.000 RON pentru conturile de card şi PIN-urile primite.

De asemenea, inculpatul M. l-a vizitat pe C.C.I. şi la Rovinari, iar în anul 2006, au fost împreună în Germania, în Nurenberg, pentru a scoate bani în mod fraudulos de la bancomate, deşi nu recunoaşte această împrejurare. În acelaşi scop, s-a deplasat împreună cu inculpatul C.C.I. şi inculpatul D.I., în Turcia, spre sfârşitul anului 2006. Inculpatul a precizat că de pe Internet a aflat că se pot procura numere de conturi de card şi PIN-uri, respectiv, de pe reţeaua U., el folosind nikname-uri aleatorii pentru a face rost de bani ilegal.

Din relatările inculpatului C.C.I., rezultă că i-a dat lui M. conturi de card, că acesta le-a inscripţionat şi a utilizat cardurile, scoţând, în mod fraudulos, sume de bani dintre care o parte i-au revenit şi inculpatului C.C.I. Din adresa Băncii C. din 18 mai 2007, rezultă că a primit prin Sucursala Buzău a acestei bănci, în pateu rânduri, suma de 3.168 euro, pe care acesta încearcă să o justifice ca provenind de la o soră din Spania.

După arestarea lui C.C.I., inculpatul M. a fost informat de B. „să-şi facă curat în sistemele informatice", el recunoscând că a fost informat despre acest lucru.

La data de 26 aprilie 2007, s-au efectuat percheziţii domiciliare la locuinţele inculpaţilor din municipiul Buzău. Inculpatul M. - fiind informat - a părăsit domiciliul, motivând că ar fi fost plecat la Bucureşti, cu o zi înainte, deşi calculatoarele erau în funcţiune. Cu această ocazie, au fost ridicate harduri, laptop, stik-uri, CD-un/DVD-uri, efectuându-se şi percheziţia în sistemele informatice. De precizat faptul că urinare a unei lipse de informaţii, organele de urmărire penală nu au percheziţionat şi un garaj aparţinând inculpatului M., unde deţinea o mare cantitate de aparatură electronică, fiind şi P. de Internet.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare, pe lângă aparatura electronică ridicată, au fost ridicate şi înscrisuri din care rezultă faptul că inculpatul are legături infracţionale cu alte persoane (B.R.A. şi S.E.R. - a se vedea bilete de avion cu destinaţia Bucureşti-Madrid şi Madrid-Milano), cât şi aspectul că a primit sume de bani din străinătate, astfel: un document bancar emis de BC C. Buzău, prin care i s-a plătit lui M.S.V. suma de 2018 dolari; ordin de plată Banca C.R. – M.G. din 02 august 2005, în sumă de 3000 euro, către M.A.; un document redactat în limba spaniolă privind pe E.R.S., în care sunt menţionate sumele de 900 şi 1800 euro; un bon fiscal din 05 ianuarie 2006 privind cumpărarea a 500 euro, ele către S.A., iar din adresa Băncii R.D. din 14 mai 2007, rezultă că a primit 600 dolari SUA din U.S.A.

Din procesele-verbale de percheziţie informatică, a rezultat că inculpatul deţinea:

- fişiere tip document cu date referitoare la mijloace de plată electronică şi coduri de acces;

- fişiere tip text reprezentând date referitoare la mijloace de plată electronică şi coduri de acces;

- adrese de IP;

- fragmente de conversaţie reprezentând modalităţi de scanare a sistemelor informatice;

- adrese de IP ale unor bănci din U.S.A.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut că a avut legături cu inculpatul C.C.I. şi B.R.A., însă nu a recunoscut cu privire la activitatea infracţională, fiind atenţionat de către inculpatul B., care la rândul său a fost informat de inc. L.A.C.

S-a apreciat că probele administrate în cauză demonstrează, însă, vinovăţia inculpatului care a aderat la un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni informatice, a accesat fără drept sisteme informatice, a transferat neautorizat date din sisteme informatice, a pus la dispoziţie dispozitive şi programe informatice şi a deţinut astfel de dispozitive în scopul accesului fără drept la sisteme informatice, a introdus date informatice în scopul utilizării lor în vederea producerii de consecinţe juridice cauzând prejudicii patrimoniale unor persoane fizice sau juridice; a falsificat şi folosit instrumente de plată electronică, fără drept, a deţinut echipamente hardware şi software în scopul falsificării acestor astfel de instrumente.

Inculpatul L.A.C. este din judeţul Vâlcea şi este arestat de la data de 13 martie 2006, aflându-se în penitenciarul Jilava, fiind condamnat în prima instanţă la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru infracţiuni prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 24 alin. (1), (2) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 (rechizitoriul nr. 138D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. Structura Centrală).

Inculpatul este specializat în săvârşirea unor astfel de infracţiuni creând o grupare infracţională, atât înainte de condamnare şi chiar în timpul detenţiei. De menţionat că a cunoscut pe Internet, atât pe inculpatul C.C.l., cât şi pe inculpatul B.R.A. cu care a luat legătura personal, racolându-i şi cooptându-i la săvârşirea de activităţi infracţionale. Astfel, în anii 2004-2005, s-a deplasat în mun. Tg-Jiu, cu un autoturism O.V., împreună cu un bărbat şi o femeie, l-au luat la Vâlcea pe C.C.l., care le-apus la dispoziţie conturi de carduri şi PIN-uri, prietenii lui L. de la Vâlcea, inscripţionându-Ie, după care au trecut la extragerea unor sume de bani, o parte revenindu-i şi lui C.C.l.

De asemenea, le-a pus la dispoziţie şi alte date:

- aplicaţii informatice A. Online; WWBankL3; MSR 206; M. WEB 1.6b; folosite pentru conectarea la Internet, ascunderea identităţii reale şi adresei de IP, identificarea şi verificarea datelor inscripţionate pe banda magnetică a cărţilor de credit, citirea şi inscripţionarea informaţiilor pe banda magnetică a cărţilor de credit, extractor de email-uri, aplicaţie transfer fişiere prin Internet folosind protocolul F.T.P.;

- pagini de Internet false ce imită pe cele oficiale AA.com, BB.com.

Deplasarea lui C.C.I. la Vâlcea, la solicitarea lui L., s-a repetat, acesta trimiţându-l spre Târgu Jiu, chiar şi cu taxi-ul.

Potrivit relatărilor lui C.C.I., L. avea într-un apartament mai mulţi tineri care lucrau pe calculator, unii inscripţionau cardurile, iar alţii erau folosiţi la extragerea sumelor de bani din bancomate. L.A. i-a mai prezentat la Râmnicu Vâlcea şi alte persoane care aveau aceleaşi preocupări („A.L." ş.a.).

După arestare, L.A. a ţinut legătura telefonic şi pe Internet cu C.C.l., făcând schimb de informaţii, lui C.C.I. indicându-i chiar o metodă nouă de aflare a conturilor de carduri prin apelarea telefonică la un robot, cât şi alte metode.

Prin intermediul lui C.C.I., inculpatul L. făcea rost de conturi de carduri pe care le furniza altor persoane, solicitând inculpatului C.C.I. sume de bani pentru a-şi asigura eliberarea din penitenciar.

În acelaşi mod, a racolat şi pe inculpatul B.R.A. din municipiul Buzău, pe care l-a adus Ia Râmnicu Vâlcea, cu acelaşi autoturism O.V., l-a folosit la aflarea conturilor de carduri, după care ţinea legătura continuu cu acesta, plătindu-l săptămânal cu 6-7 milioane ROL. Inculpatul B. a precizat că L.A. avea o legătură în Italia, de unde făcea rost de aparatură de donare a cardurilor (MSR-uri, Skimere etc).

După arestarea lui L., acesta a continuat să comunice şi cu inculpatul B., indicându-i cu ce persoane să ia legătura pe Internet, pentru a putea face rost de bani din infracţiuni informatice. Odată cu arestarea celor de la Tg-Jiu, Lazăr l-a informat telefonic pe B. să şteargă urmele infracţiunilor, să vândă calculatoarele şi să plece din ţară.

B. şi C.C.I. - din dispoziţia lui L. - au dat soţiei acestuia suma de 15 milioane ROL - bani proveniţi tot din infracţiuni informatice.

Tot din penitenciar, inculpatul L. ţinea legătura cu cumnatul său – M.R.N., pe care îl dirija indicându-i cu ce persoane să ia legătura, în scopul săvârşirii unor infracţiuni informatice, cât şi al vânzării de aparatură folosită la donarea cardurilor. Astfel, din dispoziţia lui L., inculpatul M.R. a luat de la o persoană şi a vândut unui oarecare „A.N.", un MSR 206, cu suma de 1100 euro, bani pe care i-a împărţit cu familia inculpatului L. şi amanta acestuia.

Din relatările inculpatului M.R.N. a rezultat că L. îl folosea ca „săgeată", în sensul că i-a încredinţat carduri false, pentru a extrage sume de bani din ATM urile de pe raza oraşelor Sibiu, Braşov, Bacău etc.

Având în vedere că inculpatul L.A.C. era liderul grupului infracţional pe care îl coordona din Penitenciarul Jilava, s-a dispus interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de acesta, pe o perioadă de 120 zile, din material rezultând întreaga activitate infracţională a acestuia. De menţionat faptul că inculpatul L.A.C. este condamnat pentru fapte de acelaşi gen, dar nu a fost cercetat în legătură cu faptele săvârşite împreună cu inculpaţii B., C.C.I. şi M.R.

Din penitenciar, pe lângă faptul că dirija activitatea infracţională, inculpatul L.A. care era ţinut la curent cu ce se întâmplă în afara penitenciarului, i-a atenţionat pe coinculpati să distrugă probele, întrucât este posibil să fie cercetaţi. Acesta era şi liderul celorlalţi inculpaţi şi chiar îi ajuta chiar în anumite situaţii delicate, exemplificând în acest sens situaţia în care inculpatul C.C.I. i s-a plâns că este şantajat de un grup de interlopi din Tg-Jiu, iar L. - pentru a-l ajuta — a contactat telefonic pe unul dintre aceştia (M.N. - zis „F."), dându-se drept ofiţer de poliţie la I.G.P.R.

De asemenea, L.A.C. folosea adresa de email ZZyahoo.com, despre care s-a stabilit în urma colaborării cu United States Secret Service - Departament Of Homeland Security, că a fost folosită pentru crearea unui cont de AA cu date false. Acest lucru îl făcea cu un telefon mobil performant în reţeaua de telefonie mobilă „O.", care îi furniza şi servicii de Internet.

S-a dispus de către procuror efectuarea unei percheziţii corporale asupra inculpatului L. şi în camera de penitenciar unde se află, ocazie cu care asupra sa a fost găsit un aparat de comunicare la distanţă (bluetooth), o agendă telefonică cu numerele de telefon ale coinculpaţilor şi alte persoane din anturajul infracţional, cât şi două telefoane mobile care s-a dovedit însă că nu îi aparţin. Acesta deţinea telefoane mobile pe care le-a ascuns şi a utilizat, iniţial, telefonul cu nr. 0751XXXXXX şi ulterior telefoanele cu nr. 0752XXXXXX şi, pe care le-a ascuns cu sprijinul, posibil, al unor persoane de la penitenciar, nefiind găsite cu ocazia percheziţiei. Totodată, L.A.C., folosea reţeaua Internet prin providerul O. (nume utilizator wap; parolă utilizator - wap) şi care în data de 03 februarie 2007, orele 08:41:41, s-a conectat la adresa cu utilizatorul OO@orange.ro, de la celula situată în Bucureşti, Şos. G., Fabrica P., sector 4.

Din cercetări a rezultat că era în legătură şi cu alţi coinculpaţi, întrucât imediat după percheziţie a vorbit din nou la telefon, în afara penitenciarului şi a comunicat pe Internet, spunând ca a fost percheziţionat şi se aşteaptă să fie cercetat, luând informaţii cu privire la ce au declarat ceilalţi inculpaţi la parchet, în ce priveşte persoana sa.

Acesta a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, alături de alţi 6 inculpaţi şi într-o altă cauză, pentru infracţiuni de acelaşi gen, prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, dat în Dosarul nr. 138D/P/2006.

În cursul cercetării judecătoreşti efectuată în primul ciclu procesual a fost interogat inculpatul C.C.l., care a recunoscut o parte din săvârşirea infracţiunilor, în sensul că a cumpărat de pe internet un număr de 20-30 numere de card-uri în anii 2005-2006 şi a vândut aceste carduri cu suma de 2.000.000 ROL inculpatului L.A.C., precum şi un număr de 20 - 30 numere de carduri pe care le-a dat inculpatului B.R.A.

De asemenea, acelaşi inculpat a recunoscut că a achiziţionat un aparat MSR care avea mai multe destinaţii, printre care şi acela de inscripţionat carduri, în luna decembrie 2006 din SUA, cu suma de 300-400 dolari, precum şi o cameră video care putea fi folosită la bancomate, o tastatură de bancomat, o gură de bancomat şi un skiner, pe care însă nu le-a folosit, ulterior fiind descoperite cu ocazia percheziţiilor domiciliare de către organele de poliţie.

Cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătoreşti în primul ciclu procesual, inculpata D.F. a declarat că nu cunoştea ce aparatură electronică deţinea fiul său la domiciliu şi nici provenienţa acesteia, precum şi faptul că efectua operaţiuni de vânzări cumpărări virtuale pe internet.

Aceeaşi inculpată a recunoscut însă că a ridicat un colet de Ia un oficiu de curierat, folosind cartea acesteia de identitate fără a cunoaşte conţinutul coletului iar ulterior a transportat la domiciliul fratelui său, respectiv inculpatul D.l., mai multe bunuri printre care şi o valiză, dar nu avea cunoştinţa că aceasta conţine aparatură electronică.

Tribunalul a apreciat că este irelevantă şi subiectivă susţinerea inculpatei, în sensul că nu a cunoscut activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul C.C.l., fiul său, de vreme ce aceasta, locuind în acelaşi imobil cu inculpatul, avea reprezentare asupra activităţii fiului ei, avea acces Ia aparatura electronică deţinută de acesta, cu atât mai mult cu cât inculpata, Ia indicaţia fiului său, a ridicat un colet ce conţinea aparatură electronică.

Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat că în luna decembrie 2006 inculpata D.F., atribuindu-şi identitate falsă, a ridicat un colet de la o firmă de curierat, expediat de firma C.D., pe numele de S.G., ce conţinea un inscriptor de carduri MSR 206, un CD de instalare a soft-ului de utilizare a aparatului în cauză şi cablu de conectare Ia computer, 2 carduri blanc - cu bandă magnetică şi sursă de alimentare a aparatului MSR 206.

De asemenea, din probe a mai rezultat că inculpata D.F., împreună cu inculpatul D.l., fratele său, în cursul anului 2006, au transportat de Ia domiciliul inculpatului C.C.l. din Mărgăriteşti, judeţul Olt, un geamantan ce conţinea aparatură electronică, respectiv un aparat MSR 206, CD-uri, DVD-uri, skjmere.

În ceea ce priveşte pe inculpatul D.l., acesta în cursul cercetării judecătoreşti, nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, precizând că nu avea cunoştinţă de aparatura electronică pe care o deţinea inculpatul C.C.l., fiul său vitreg, deoarece locuiau în camere diferite în acelaşi imobil iar în majoritatea timpului se afla Ia serviciu.

A recunoscut însă, că Ia indicaţia inculpatului C.C.l., a ridicat un colet de Ia firma D., fără a cunoaşte conţinutul acestuia iar bunurile care au fost descoperite cu ocazia percheziţiilor domiciliare, respectiv valuta, diverse bijuterii, au fost achiziţionate în timp de către acesta şi soţia sa D.F., Ia fel ca şi autoturismele.

S-a apreciat că aspectele invocate sunt irelevante în cauză devreme ce, ca şi inculpata D.F., acesta locuia împreună cu inculpatul C.C.l. şi avea cunoştinţă de aparatura care era deţinută, cu atât mai mult cu cât avea cunoştinţă în ce scop putea fi folosit aparatul MSR 206 de către inculpatul C.C.l., inducând în eroare organele de urmărire penală, în sensul că poate fi folosit Ia închiderea şi deschiderea uşilor cu cartelă electronică.

În acelaşi timp, inculpatul D.l., Ia data de 01 martie 2007, a primit un colet din Federaţia Rusă de Ia cetăţeanul rus S.I., conţinând un cablu PC cu două mufe şi un alimentator şi a preluat de la firma de curierat rapid SC D. în mai multe rânduri, componente electronice (skimere -camere video etc), folosind o identitate falsă, respectiv pe numele lui S.G.

De asemenea, acelaşi inculpat a procurat o valiză de la tatăl său şi, împreună cu D.F., a transportat aparatura hardware şi software deţinută la domiciliu de inculpatul C.C.l., pe timp de noapte, la inculpatul D.l., în judeţul Olt.

În ceea ce priveşte pe inculpatul D.l., acesta nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor, însă a recunoscut că deţinea la domiciliu un skimer (gură de bancomat), pe care îl avea achiziţionat din Turcia din timpul deplasării cu nepotul său, inculpatul C.C.l., aparat pe care de altfel l-a şi predat organelor de urmărire penală.

Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul D.l., împreună cu inculpata D.F. şi D.l. au transportat la domiciliul său un geamantan, pe care i-l încredinţase inculpatul C.C.l., care conţinea aparatură hardware şi software folosită la donarea cardurilor, cât şi programe informatice (MSR 206, skimere, CD şi DVD -uri, conţinând programe informatice şi numere de conturi de carduri şi PIN-uri).

Cu privire la inculpatul M.R.N., nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, dar a precizat că fiind cumnat cu inculpatul L.A.C., la indicaţia acestuia din urmă, a vândut un aparat MSR 206 (aparat de inscripţionat carduri) cu suma de 1100 euro, unor persoane care săvârşeau fraude informatice, respectiv numitul G.D.A.

De asemenea, din probele administrate în cauză, a rezultat că inculpatul a ridicat suma de 737,73 euro, pe numele de D.S.I. (act fals) la data de 07 aprilie 2007 de la casa de schimb valutar V., care deţine şi serviciul W.U., sumă expediată de la J.M., din S.T. - Virginia - SUA.

În ceea ce priveşte pe inculpatul M.S.V. în cursul cercetării judecătoreşti nu a recunoscut infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată precizând că l-a cunoscut pe inculpatul C.C.l. de aproximativ doi ani de zile prin intermediul interneralui deoarece făceau schimb de fotografii.

A mai precizat că l-a cunoscut şi pe inculpatul D.l. împreună cu care a fost în Turcia în anul 2006, precum şi pe inculpatul B.R.A., fiind vecin cu acesta căruia îi asigura Internetul pentru care acesta din urmă îl plătea.

Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul M.S.V. a primit din partea inculpatului C.C.l. conturi de carduri şi coduri PIN şi de asemenea cu ocazia perchiziţiei domiciliare s-au găsit la domiciliul inculpatului şi ridicate de către organele de politie harduri, laptop, stik-uri, CD-uri etc.

În ceea ce priveşte pe inculpatul L.A.C. cu ocazia audierii nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată precizând că este cumnat cu inculpatul M.R.N., iar la sfârşitul anului 2005 deţinând la domiciliul său un aparat MSR 206 pe care îl ascunsese înainte de a fi arestat, a discutat telefonic cu acest inculpat din urmă care în urma indicaţiilor a vândut acest aparat unui cetăţean pe nume G.A. cu suma de 1100 euro.

Cu privire la inculpatul B.R.A., fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti nu a recunoscut în totalitate infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, precizând că-l cunoştea pe inculpatul C.C.I. de aproximativ 8 luni cu care comunica cu ajutorul internetului şi a cumpărat de la acesta un număr de 7-8 numere de carduri, după ce inculpatul C.C.I. s-a deplasat la Buzău unde a avut o întâlnire cu acesta. Din probele administrate a rezultat că inculpatul L.A.C. în timp ce se afla în libertate i-a împrumutat inculpatului B.R.A. un aparat MSR pentru clonat carduri pe care acesta l-a deţinut la domiciliu.

În cauză s-a dispus efectuarea unor expertize tehnice a dispozitivelor electronice descoperite şi ridicate de organele de poliţie de la inculpaţi, constatându-se că o parte din acestea pot fi utilizate la comiterea de infracţiuni în sistemele informatice.

Astfel, cu privire la bunurile următoare expertizate, respectiv: o cameră video miniaturală cu emiţător,; un receptor AV (audio-video) în gama 2,4, GHZ, inscripţionat pe capac cu literele „L" şi „Y", o cameră video prevăzută cu înregistrare având inscripţionat pe unele din feţe laterale „Made in T.", un dispozitiv electronic purtând inscripţia „A. TV D.P."; un dispozitiv electronic de tip MSR 206 cu sursă de alimentare; un dispozitiv de culoare gri, ce se aseamănă cu o gură de bancomat; tastatură, asemănătoare cu cele de la bancomate; 2 stick-uri tip USB: 2 cabluri de data, un cablu de tip UTP de conectare la internet; un harddisck marca W.D. cu capacitatea de 200GB; un CD D.; un dispozitiv tip skimer (gură de bancomat); o casetă video; 5 minicasete video, 7 dischete şi 74 DVD-uri şi CD-uri; hard-discuri marca W.D. capacitate 200GB; hard-discuri marca W.D. capacitatea 80GP; hard discul marca M. capacitate 40 GB; hard discul marca S. capacitate 120 GB, expertizele tehnice întocmite în cauză au concluzionat că sunt în stare de funcţionare, nu s-a putut stabili dacă au fost folosite (camera video, dispozitivul electronic TV D.P., dispozitivul MSR 206 etc), dar pot fi folosite în scopul realizării unor infracţiuni informatice.

De asemenea, cu ocazia efectuării perchiziţiei în sistemele informatice deţinute de către inculpaţi, s-a constatat că aceştia deţineau date de identificare a unor mijloace de plată electronice şi altă dată, respectiv pachetul de instalare a aplicaţiei informatice MSR 206 cu ajutorul căreia se pot citi şi inscripţiona date pe bandă magnetică a cardurilor, date de identificare a unor mijloace de plată electronică (cărţi de credit), mijloace de plată online, coduri PIN şi părţile de acces, fotografii bancomate şi componentele acestora, aplicaţii informatice M. BANKS B.; T. MSR 206 V., fişiere conţinând adrese de poştă electronică şi fişiere componente ale unor site-uri WEB, precum şi altă aparatură care era deţinută fără drept.

Tribunalul, analizând materialul probator administrat în timpul procesului penal, a constatat existenţa unora din faptele descrise în rechizitoriu, a autorilor acestora în persoana inculpaţilor C.C.l., D.F., D.I., M.R.N., B.R.A., D.l. şi L.A.C., respectiv vinovăţia acestora sub forma intenţiei directe.

S-a apreciat că:

- faptele săvârşite de inculpatul C.C.l. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 42 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 46 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41-42 C. pen. cu aplicarea art. 33-34 C. pen.;

- faptele săvârşite de inculpata D.F. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 26 raportat la art. 46 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 26 raportat la art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 26 raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41-42 C. pen. şi art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 33-34 C. pen.;

- faptele săvârşite de inculpatul D.I. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 25 din Legea nr. 365/2002, art. 46 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen. şi art. 33-34 C. pen.;

- faptele săvârşite de inculpatul M.R.N. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 46 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen. şi art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33-34 C. pen.;

- faptele săvârşite de inculpatul B.R.A. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 25 din Legea nr. 365/2002, art. 46 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen. şi art. 33-34 C. pen.;

- faptele săvârşite de inculpatul M.S.V. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 25 din Legea nr. 365/2002, art. 46 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen. şi 33-34 C. pen.;

- faptele săvârşite de inculpatul D.I. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 26 raportat la art. 46 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2002 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 26 raportat la art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41-42 C. pen. şi art. 293 cu aplicarea art. 33-34 C. pen.;

- faptele săvârşite de inculpatul L.A.C. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 46 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41-42 şi 33-34 C. pen.

Starea de fapt a fost dovedită cu procese-verbale de sesizare din oficiu; autorizaţii şi procese-verbale de percheziţie domiciliară, ocazie cu care a fost ridicată o mare cantitate de aparatură electronică folosită la comiterea infracţiunilor, planşe fotografice percheziţii domiciliare; ordonanţă de efectuare a percheziţiei corporale; ordonanţă de luare a măsurii asigurătorii; autorizaţii interceptări comunicări şi convorbiri telefonice; note redare convorbiri telefonice din care rezultă în mod clar săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, acestea fiind esenţiale pentru adoptarea de către organele de urmărire penală şi instanţă a unei soluţii temeinice şi legale în cauză; CD-uri şi DVD-uri conţinând înregistrări convorbiri telefonice ale inculpaţilor; procese verbale de filaj şi planşe fotografice care relevă activitatea infracţională a unor inculpaţi (D.F., C.C.I., D.I. etc; planşe fotografice corpuri delicte; documente firmă curierat privind primirea şi expedierea din S.U.A şi Rusia de colete cu dispozitive hardware de donare, inscripţionare şi copiere a mijloacelor electronice de plată; comunicări bănci privind sume de bani primite din străinătate prin W.U. şi M.G., de către inculpaţi, din care rezultă faptul că aceştia au primit sume de bani, atât de la bănci din Europa, cât şi de la bănci şi persoane fizice care au utilizat cardurile false din Mexic, SUA, Canada, Panama etc, autorizaţii de percheziţii informatice şi procese-verbale de percheziţie în sisteme informatice aparţinând inculpaţilor, din care rezultă modul de operare, mijloacele folosite, soft-urile, conturile bancare compromise şi conturile cu datele personale al clienţilor băncilor respective; extrase din documentele găsite la percheziţia în sisteme informatice; obiecte corp delict ridicate de la inculpaţi, declaraţiile martorilor Ş.G., P.M.G., N.V., P.D., B.M., P.A.G., B.D.M., M.O.I., P.A., V.E.H., care se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor C.C.l., D.F., D.l., M.R.N., B.R.A., D.l.Ţ., L.A.C.

Având în vedere împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunilor, pericolul social al acestora, faptul că inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale cu excepţia inculpatului L.A.C., tribunalul a apreciat că scopul educativ, preventiv al pedepselor poate fi atins prin aplicarea unor pedepse cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere. Au fost puse în vedere inculpaţilor disp. art. 863 lit. a) C. pen. şi art. 359 alin. (1) C. proc. pen.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din durata pedepsei închisorii, durata reţinerii şi arestării preventive şi s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor.

S-a constatat că inculpatul L.A.C. este arestat în altă cauză.

S-a constatat că părţile civile Banca C.R., Banca R. şi Banca C. nu se constituie părţi civile.

S-a respins acţiunea civilă formulată de părţile civile Corporaţia AA şi C.O. - USA Richmond.

În baza art. 118 lit. a) C. pen. s-a dispus confiscarea monitoarelor, bunuri ridicate de organele de poliţie de la inculpaţi cu ocazia percheziţiei domiciliare.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile aparţinând inculpaţilor D.l.Ţ., precum şi restituirea către inculpaţii M.R.N., M.S.V., D.l.Ţ. şi D.F. a celorlalte bunuri care nu au făcut obiectul confiscării.

Împotriva sentinţei penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpaţii B.R.A., D.F., D.l., M.R.N., M.S.V. şi C.C.l., fiecare criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Astfel, în apelul scris, parchetul a susţinut: greşita achitare a inculpaţilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; că inculpata D.F. a fost condamnată pentru o infracţiune în calitate de autor, deşi a participat la săvârşirea acesteia în calitate de complice; că inculpatul M.R.N. a fost condamnat pentru o infracţiune săvârşită în formă simplă, deşi trimiterea în judecată s-a făcut pentru forma continuată a infracţiunii respective; că inculpatul B.R.A. a fost achitat pentru o infracţiune, deşi prin actul de sesizare nu a fost trimis în judecată pentru fapta respectivă; că instanţa de fond nu a efectuat contopirea unor pedepse aplicată inculpatului L.A.C., pentru infracţiunile deduse judecăţii, cu cele aplicate aceluiaşi inculpat, printr-o sentinţă anterioară, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 36 alin. (1) C. pen.; că atât pedepsele aplicate inculpaţilor, cât şi modalităţile de individualizare a executării, sunt greşit individualizate în raport de criteriile înscrise în art. 72 raportat la art. 52 C. pen.

Inculpaţii, atât în motivele scrise, cât şi prin cele dezvoltate de apărătorii lor, au susţinut că probatoriul nu demonstrează existenţa unor fapte, împrejurare în raport de care au fost invocate soluţii corespunzătoare de achitare, pe de o parte, iar pe de altă parte, că în cauză nu s-a făcut o judicioasă individualizare a sancţiunilor.

În raport cu motivele invocate, atât reprezentantul parchetului, cât şi inculpaţii, prin apărători, au solicitat instanţei să adopte o soluţie de desfiinţare a sentinţei, cu trimitere pentru rejudecare Ia aceeaşi instanţă de fond, într-o primă teză, iar, într-o teză subsidiară, a fost invocată o soluţie de desfiinţare, cu consecinţa adoptării unei noi hotărâri de fond.

Prin decizia penală nr. 173 din 17 decembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 5295/95/2007, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, cât şi de inculpaţii B.R.A., D.F., D.l., M.R.N., M.S.V. şi C.C.l., împotriva sentinţei penale nr. 540 din 21 decembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. 5295/95/2007.

A fost desfiinţată sentinţa, şi trimisă cauza pentru rejudecare Ia aceiaşi instanţă de fond.

Într-un al doilea ciclu procesual, în rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. 797/95/2009, având prim termen de judecată Ia data de 19 februarie 2009.

La solicitarea inculpaţilor, instanţa a acordat termen pentru ca aceştia să-şi angajeze apărător.

În şedinţa publică din 02 aprilie 2009 a fost ascultat inculpatul N. (L.) A.C., care a recunoscut „în general" infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, depoziţia acestuia fiind ataşată la dosarul cauzei.

La solicitarea avocatului Ş.C., s-a acordat un nou termen de judecată, Ia data de 16 aprilie 2009, termen Ia care au fost ascultaţi inculpaţii C.C.l., D.l., D.F., care au recunoscut în parte faptele pentru care au fost trimişi în judecată, depoziţiile acestora fiind ataşate la dosarul cauzei.

În şedinţa publică din 30 aprilie 2009, au fost ascultaţi inculpaţii D.l.Ţ., M.R.N., B.R.A. şi M.S.V., care, de asemenea, au recunoscut în parte faptele comise, depoziţiile acestora fiind ataşate la dosarul cauzei.

S-a acordat un nou termen de judecată la data de 14 mai 2009, pentru ascultarea martorilor din rechizitoriu.

La această dată a fost ascultat martorul Ş.G., depoziţia acestuia fiind ataşată la dosarul cauzei.

S-a acordat un nou termen de judecată la data de 28 mai 2009, când au fost ascultaţi martorii P.D. şi B.D.M., depoziţiile acestora fiind, de asemenea, ataşate la dosarul cauzei.

Cauza a fost amânată la data de 11 iunie 2009, când au fost ascultaţi martorii P.M.G., N.V., B.M.M., P.A.G., M.O.I. şi P.A., depoziţiile acestora fiind ataşate la dosarul cauzei.

În cauză s-a acordat un nou termen de judecată pentru ascultarea martorilor lipsă şi a fost admisă cererea inculpaţilor de a propune martori în circumstanţiere.

În şedinţa publică din 09 iulie 2009, avocaţii inculpaţilor B.R., M.S. şi M.R.N. au solicitat efectuarea unei expertize de specialitatea informatică în cauză, depunând la dosar obiective la care trebuie să răspundă experţii, cererea acestora fiind admisă de către instanţă.

S-a acordat un nou termen pentru desemnarea expertului, cât şi pentru citarea martorului.

În şedinţa publică din 09 noiembrie 2009, au fost ascultaţi martorii C.M. şi T.N.C., depoziţiile acestora fiind ataşate la dosarul cauzei şi s-a revenit cu o nouă adresă către expertul desemnat, inginer D.A.

Prin adresa din 30 noiembrie 2009, expertul desemnat a comunicat instanţei că nu poate efectua expertiza dispusă, întrucât obiectivele stabilite de către instanţă nu se încadrează în specialitatea pentru care este autorizat.

Instanţa a dispus înlocuirea acestui expert cu expertul C.D.M., căruia i-au fost comunicate obiectivele în vederea efectuării expertizei. S-a acordat un nou termen, pentru când au fost citaţi martorii lipsă şi pentru efectuarea expertizei.

Tribunalul a dispus de mai multe ori amânarea, întrucât expertul desemnat a fost în imposibilitatea efectuării expertizei.

Din concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, au rezultat următoarele:

- aparatura electronică găsită asupra inculpaţilor, putea fi folosită pentru activităţi de carding sau activităţi asociate acestuia;

- în ceea ce priveşte întrebarea dacă aparatura era adaptată sau concepută în scopul accesului fără drept la un sistem informatic, răspunsul expertului a fost afirmativ în ceea ce priveşte gura de bancomat;

- referitor la întrebarea ce dispozitive electronice au produs inculpaţii şi dacă acestea au fost folosite fraudulos, răspunsul expertului a fost afirmativ, tot în ceea ce priveşte gura de bancomat;

- în ceea ce priveşte întrebarea privind producerea de către M.S.V. a parolei sau codului de acces care să permită accesul la un sistem informatic şi dacă prin aceasta a fost produs un prejudiciu, expertul nu a dat un răspuns la aceasta întrebare, acţiunea neputând fi documentată tehnic;

- referitor la întrebarea dacă s-a stabilit ce instrumente de plată au falsificat şi dacă acestea au fost folosite, expertul de asemenea, nu a putu da un răspuns tehnic la această întrebare;

- privitor la întrebarea dacă aparatura electronică descoperită cu ocazia percheziţiilor domiciliare era în stare de funcţionare, răspunsul expertului a fost afirmativ;

- referitor la întrebarea dacă M.S.V. a produs vre-un prejudiciu prin fapta sa, răspunsul expertului a fost afirmativ;

- în ceea ce priveşte întrebarea dacă prin telefonul mobil N. se poate face SSH la un alt server de internet şi dacă se poate crea un cont AA, răspunsul expertului a fost afirmativ;

- de asemenea, răspunsul expertului a fost afirmativ la întrebarea dacă se poate lucra în L. (scana, intra în alte servere).

În cauză s-a solicitat fişa de cazier a inculpatului L.A.C., precum şi copia sentinţei penale nr. 338 din 07 martie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 4742 din 15 octombrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, inculpatul L.A.C., a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, instanţa solicitând expertului să răspundă la aceste obiecţiuni.

S-a mai solicitat, de asemenea, părţilor civile Banca R., Banca C. şi Banca C.R., să comunice sumele cu care se constituie părţi civile în cauză.

Totodată, s-a solicitat Inspectoratului General al Poliţiei D.C.C.O - SCCI - să înainteze licenţele pentru programul EN CASE, folosit în anul 2007, precum şi atestările pentru ofiţerii specializaţi să folosească acest program în anul 2007.

Părţile civile mai sus menţionate, au înaintat tribunalului adrese din care rezultă că nu au suferit prejudiciu şi nu solicită despăgubiri.

Inspectoratul General al Poliţiei a înaintat răspunsul tribunalului prin adresa din 21 iunie 2010, ataşându-se la dosar copii ale atestatelor şi certificatelor obţinute de către cadrele aparţinând M.A.I.

Prin adresa din 09 iulie 2010, expertul a răspuns la obiecţiunile formulate, răspunsul fiind ataşat la dosarul cauzei.

În răspunsul său, expertul a arătat că se poate crea un cont pe AA de pe telefonul mobil marca N., existând multiple posibilităţi ce permit conexiunea acestui telefon la internet şi, implicit, la crearea unui cont pe AA.

La cea de-a doua întrebare, privind posibilitatea scanării de pe telefonul mobil marca N. în sisteme L., expertul a răspuns negativ, menţionând că nu există o aplicaţie capabilă să ruleze de pe telefonul N. şi care să scaneze porturi în sisteme L.

Către părţile civile AA şi C.O. - Ambasada S. la Bucureşti, s-au efectuat mai multe adrese, prin care s-a solicitat să se menţioneze dacă acestea se constituie părţi civile.

Prin adresa din 15 octombrie 2010, AA - Ambasada S. la Bucureşti, a comunicat instanţei că nu se constituie parte civilă.

C.O. a comunicat instanţei că a închis ancheta în acest caz, întrucât toate căile de investigare disponibile pe care le-a avut biroul s-au epuizat.

La dosar, apărătorii inculpaţilor au depus concluzii scrise, precum şi caracterizări pentru inculpaţi.

Tribunalul, analizând ansamblul probator administrat în cauză a stabilit că inculpaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, după cum urmează:

- inculpatul C.C.l. - pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003; art. 42 alin. (1), (2), art. 43 alin. (2), (3), art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2), art. 48 şi art. 49 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 24, 25 şi 27 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33-34 C. pen.;

- inculpata D.F. - pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 26 raportat la art. 46 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 raportat la art. 24, 25 şi 27 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 293 C. pen. şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33-34 C. pen.;

- inculpatul D.l. - pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 26 raportat la art. 24 şi 27 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002, art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33-34 C. pen.;

- inculpatul M.R.N. - pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42, 46, 48, 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25, 26, 27 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 288 alin. (1) C. pen., art. 215 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33-34 C. pen.;

- inculpatul B.R.A. - pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 42, 46, 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 24 alin. (1), (2), art. 25 şi 27 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33-34 C. pen.;

- inculpatul D.I.Ţ. - pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 raportat la art. 46 alin. (1) şi (2) dm Legea nr. 161/2003; art. 25 din Legea nr. 365/2002; art. 293 C. pen. şi art. 273 din Legea nr. 86/1996, toate cu aplicarea art. 33 C. pen.;

- inculpatul M.S.V. - pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 42, 44 alin. (2), art. 46 alin. (1), (2), art. 48 şi 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 24, 25 şi 27 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 C. pen., toate cu aplicarea art. 33-34 C. pen.;

- inculpatul L.A.C. - pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42, 46 lit. b), art. 48 şi 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 24, 25, 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2), toate cu aplicarea art. 33-34 C. pen.

Ca urmare, tribunalul a dispus condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată la pedeapsa închisorii.

La individualizarea pedepselor, s-au avut în vedere gradul de pericol social al faptelor comise, modalitatea de comitere a acestora, precum şi atitudinea inculpaţilor.

La aplicarea pedepsei inculpaţilor s-a ţinut cont şi de vârsta acestora, majoritatea având o vârstă fragedă.

Prin urmare, în favoarea inculpaţilor (mai puţin inculpatul L.A.C., care a mai comis anterior alte fapte penale, în concurs cu cele deduse judecăţii) au fost reţinute dispoziţiile art. 74-76 C. pen., ţinându-se cont şi de faptul că aceştia nu au mai fost condamnaţi.

În favoarea inculpatului C.C.I., au fost reţinute şi dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, întrucât acesta a colaborat cu organele de anchetă în timpul urmăririi penale, facilitând identificarea şi tragerea la răspundere penală a membrilor grupului infracţional.

Inculpaţilor li s-au aplicat pedepsele complementare şi pedepsele accesorii, iar pedepsele principale aplicate au fost contopite în pedeapsa cea mai grea.

În ceea ce priveşte pe inculpatul L.A.C., s-a constatat că infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente cu faptele pentru care acesta a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 338 din 07 martie 2007, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 25802/3/2006, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 243A din 06 iulie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr. 25802/3/2006.

S-a descontopit pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) în pedepsele componente.

Au fost contopite aceste pedepse cu pedepsele aplicate în prezenta cauză şi s-a aplicat inculpatului un spor de 1 an.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată de la 13 martie 2005 la 24 noiembrie 2009, data punerii în libertate de sub puterea mandatului emis în baza sentinţei penale nr. 338/2007.

S-a anulat mandatul de executare emis în baza acestei sentinţe, menţinându-se restul dispoziţiilor penale mai sus amintite.

Au fost interzise tuturor inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaţilor C.C.l., D.F., D.l., D.l.Ţ., M.R.N., B.R.A. şi M.S.V.

Au fost stabilite termenele de încercare, conform art. 862 C. pen., pe durata acestora inculpaţii urmând să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 lit. a)-d) C. pen., arătate mai jos.

Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor închisorii, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

S-a dedus reţinerea şi arestul preventiv al inculpaţilor.

S-a luat act că părţile civile Banca C.R. SA, Banca R., Banca C. şi AA nu se constituie părţi civile.

Rezolvând latura civilă a cauzei, inculpaţii au fost obligaţi în solidar la 163 dolari SUA către C.O. (Ambasada U. la Bucureşti).

S-a dispus confiscarea specială de la inculpata D.F. a sumei de 8130 dolari SUA şi de la inculpatul C.C.l. a sumei de 5014 dolari SUA.

S-a dispus confiscarea bunurilor folosite la comiterea infracţiunilor, precizate şi consemnate în procesele-verbale întocmite de către organele de poliţie.

S-a menţinut sechestrul asigurător asupra autoturismului, bijuteriilor, precum şi sumei de 9.200 euro, aparţinând inculpaţilor D.l.Ţ., C.C.l. şi D.F., precum şi sechestrul asigurător privind bunurile mobile aparţinând inculpatului M.S.V., pentru sumele de 1000 euro şi 35 RON.

Împotriva sentinţei Tribunalului Gorj au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpaţii B.R.A., C.C.l., D.F., D.I., M.R.N., M.S.V., D.l.Ţ. şi L.N.A.C.

Prin decizia penală nr. 271 din 13 decembrie 2011, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpatul L.A.C. (N.), împotriva sentinţei penale nr. 251 din 23 noiembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. 797/95/2009.

A desfiinţat parţial sentinţa, sub aspectul laturii penale şi, rejudecând;

A înlăturat dispoziţiile prevederile art. 861, 862, 863, C. pen., aplicate faţă de inculpaţii C.C.l., D.F., D.l., D.l.Ţ., M.R.N., B.R.A. şi M.S.V., dispunând ca aceşti inculpaţi să execute pedepsele rezultante principale aplicate în regim de detenţie, potrivit art. 57 C. pen., cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

A dedus din pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului L. (N.) A.C., perioada executată în arest preventiv, începând cu data de 13 martie 2006-24 noiembrie 2009.

În baza art. 348 C. proc. pen., art. 14 alin. (3) C. proc. pen., a dispus desfiinţarea totală a actelor false întocmite de inculpatul M.R.N. (un număr de patru xerocopii a cărţii de identitate privind pe S.l.; o xerocopie a cărţii de identitate privind pe P.A.M.; un număr de trei cărţi de identitate italiene - un original şi două copii (o carte de identitate a cetăţeanului italian R.A. emisă de autorităţile din Bologna); o xerocopie color a unei cărţi de identitate pe numele S.A., având aplicată aceeaşi fotografie ca în documentul original aparţinând lui R.A.; o xerocopie color a unei cărţi de identitate pe numele A.M., pentru a scoate banii trimişi prin W.U. de persoane din străinătate care au folosit conturile de carduri false.

În baza art. 25 din Legea nr. 656/2002, art. 118 lit. a) C. pen., a confiscat în folosul statului de la inculpaţii D.l.Ţ., C.C.l. şi D.F., bunurile mobile produse prin infracţiunea săvârşită şi asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător prin ordonanţele din 17 aprilie 2007 şi 27 iulie 2007 ale D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Târgu Jiu.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpatul M.S.V. a sumelor de bani fndisponibilizate prin ordonanţa din 30 mai 2007 a D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Gorj.

A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.

A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii D.l., D.F., D.l.Ţ., C.C.l., M.R.N., M.S.V. şi B.R.A.

A obligat pe apelanţii inculpaţi D.l. şi M.R.N. la câte 500 RON (din care câte 400 RON reprezintă onorariu apărător din oficiu, în apel), iar pe apelanţii inculpaţi D.F., D.l.Ţ., C.C.l., M.S.V. şi B.R.A., la câte 100 RON - cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Onorariul de avocat, în sumă de 400 RON, vizând apărarea din oficiu a inculpatului apelant L. (N.) A.C., în apel, urmează a se plăti din fondul Ministerului Justiţiei, către Baroul Avocaţi Dolj.

În motivare, s-a reţinut că, prima instanţă, în rejudecare, pe baza unui probatoriu concludent, ce a fost bine apreciat (respectiv, elementele de fapt desprinse la percheziţiile domiciliare, din interceptările comunicărilor şi convorbirilor telefonice autorizate, din rezultatul altor activităţi de investigaţie tehnico-ştiinţifică desfăşurate în faza urmăririi penale, acestea coroborate cu cele rezultate din înscrisurile băncilor prejudiciate, cu cele stabilite în urma percheziţiilor în mediu informatic, cu cele declarate de martorii Ş.G., P.M.G., N.V., P.D., D.M., P.A.G., B.A.M., cât şi cu cele declarate de coinculpaţi), a reţinut în cauză o situaţie de fapt exactă, a stabilit judicios participaţia şi vinovăţia fiecărui inculpat, încadrând legal activitatea infracţională a acestora, inculpaţii săvârşind infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată prin actul de sesizare.

Stabilind astfel, Curtea a apreciat că o soluţie de restituire a cauzei la procuror pentru refecarea urmăririi penale pentru cazul prev. de art. 322 alin. (2) C. proc. pen., cum astfel au solicitat inculpaţii D.F., D.l.Ţ. şi C.C.l., în apelurile lor, nu poate fi primită, în cauză nefiind incident niciun motiv de nulitate absolută prev. de art. 197 alin. (2) C. proc. pen.

Pedepsele principale ce s-au aplicat acestora, pentru inculpaţii C.C.l., D.F., D.l., M.R.N., B.R.A., D.l.Ţ., M.S.V., şi ca urmare a aplicării unor circumstanţe judiciare atenuante prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu efectul prev. de art. 76 C. pen., au fost apreciate ca just individualizate în raport de criteriile înscrise în art. 72 C. pen., instanţa de fond având în vedere la stabilirea întinderii fiecărei pedepse gradul de pericol social concret al faptei, decurs din urmările avute, cât şi din modul de operare adoptat, împrejurările în care acestea s-au consumat, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, dar şi unele împrejurări cărora le-a fost recunoscut un caracter atenuant, referitoare la vârsta făptuitorilor, la comportamentul avut pe parcursul procesului.

Însă, alegând ca modalitate de executare a pedepselor rezultante, suspendarea sub supraveghere a executării, prevăzută de art. 861 C. pen., cu privire la cei şapte inculpaţi, mai sus nominalizaţi, instanţa de fond a făcut în cauză o greşită individualizare judiciară.

Într-adevăr, atunci când pedeapsa aplicată este închisoarea de cei mult 3 ani (cazul concursului de infracţiuni), infractorul nu a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, şi s-a apreciat, ţinând seama de persoana acestuia, de comportamentul avut după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta, chiar şi fără executarea pedepsei, instanţa poate dispune, potrivit art. 861 alin. (1) C. pen., suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Or, în raport de amploarea activităţii infracţionale, desfăşurată într-o perioadă mare de timp, demonstrată de probatoriu şi atribuită inculpaţilor, de multitudinea faptelor fiecăruia, cu consecinţe şi prejudicii nerecuperate, Curtea a apreciat că suspendarea executării sub supraveghere, ca modalitate de executare pentru pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor, nu se justifică, apreciind, în consecinţă, că doar regimul de detenţie poate să asigure îndeplinirea scopurilor la care face trimitere art. 52 C. pen.

Prin urmare, faţă de inculpaţii respectivi, au fost înlăturate dispoziţiile prev. de art. 861, art. 862 şi art. 863 C. pen., urmând a fi aplicate dispoziţiile art. 57 C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen. rap. la art. 71 C. pen.

La verificare, Curtea a constatat că instanţa de fond, deşi l-a condamnat pe inculpatul M.R.N., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 288 alin. (1) C. pen., nu a dispus desfiinţarea actelor false întocmite de acesta.

De la dosar, rezultă că inculpatul a falsificat şi folosit un număr de 4 xerocopii a cărţii de identitate privind pe D.S.l., o xerocopie a cărţii de identitate privind pe P.A., o xerocopie a cărţii de identitate privind pe P.A.M., un număr de 3 cărţi de identitate italiene (un original şi două copii), o xerocopie color a unei cărţi de identitate pe numele S.A., o xerocopie color a unei cărţi de identitate pe numele A.M., pentru a scoate banii trimişi prin serviciul W.U., de persoane din străinătate care au folosit conturile de carduri false.

Ca urmare, în aplicarea dispoziţiilor art. 348 C. proc. pen., art. 14 alin. (3) C. proc. pen., în rejudecare, Curtea a dispus desfiinţarea totală a actelor false întocmite de respectivul inculpat, mai sus exemplificate.

De asemenea, întrucât a stabilit participaţia, cât şi vinovăţia inculpaţilor, D.I.Ţ., C.C.I. şi D.F. la săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, fapte prev. de art. 23 alin. (3) din Legea nr. 656/2002, respectiv art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, instanţa de fond trebuia să dispună confiscarea bunurilor mobile produse prin aceste infracţiuni, asupra cărora organul de urmărire penală a instituit sechestru asigurător, cum astfel rezultă din ordonanţele de la 17 aprilie 2007 şi 27 aprilie 2007, ale D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj.

Aşadar, pentru înlăturarea acestui aspect de nelegalitate, Curtea, în rejudecare, a dispus potrivit art. 25 din Legea nr. 656/2002, art. 118 lit. a) C. pen., confiscarea de la inculpaţii D.I.Ţ., C.C.I. şi D.F., a bunurilor mobile produse prin infracţiunile de spălare a banilor, indisponibilizate.

Totodată, de la dosar rezultă că prin ordonanţa din 30 mai 2007 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj, pentru sumele de 1.000 euro şi respectiv 35 RON, s-a instituit sechestru asigurător, măsură menţinută prin soluţia instanţei de fond.

De asemenea, aceeaşi instanţă a dispus obligarea inculpaţilor, în solidar, şi la plata sumei de 163 dolari SUA, către partea civilă C.O.

Potrivit art. 118 lit. e) C. pen., sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Prin urmare, în considerarea acestor temeiuri de lege, instanţa trebuia să se pronunţe asupra sumelor de bani indisponibilizate, şi să dispună, în consecinţă, confiscarea diferenţei, potrivit cu dispoziţiile art. 118 lit. e) C. pen.

Cât priveşte apelul declarat de inculpatul L. (N.) A.C., Curtea a apreciat că acesta este fondat pentru aspectul de nelegalitate invocat în apelul scris al parchetului, acela vizând deducerea greşită a perioadei executate, din durata pedepsei finale aplicată.

Aşa fiind, numai sub acest aspect, a fost admis şi apelul inculpatului respectiv, urmând ca din pedeapsa principală rezultantă aplicată acestuia, să fie dedusă perioada executată în arest preventiv, începând cu 13 martie 2006 - 24 noiembrie 2009.

Împotriva deciziei penale nr. 271 din 13 decembrie 2011 au declarat recurs inculpaţii B.R.A., C.C.l., D.F., D.l., M.R.N., M.S.V., D.l.Ţ. şi L.N.A.C., invocând cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 3859 pct. 9, 10, 12, 14, 18 C. proc. pen.

Recursurile declarate sunt fondate.

Hotărârea este supusă casării în temeiul dispoziţiilor art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen. când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia.

S-a reţinut în doctrina şi practica judiciară că motivarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreţionar în realizarea justiţiei, dând părţilor din proces posibilitatea să-şi formeze convingerea cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei adoptate, iar instanţelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc (în acest sens deciziile nr. 656 din 4 februarie 2004 şi nr. 1328 din 4 aprilie 2011, ambele pronunţate de instanţa supremă).

În conformitate cu dispoziţiile art. 383 alin. (1) C. proc. pen., decizia instanţei de apel trebuie să cuprindă în expunere, temeiurile de fapt şi de drept care au dus la adoptarea soluţiei. Ca atare, în decizie se impune analiza fiecărui motiv de apel invocat de părţi, indicându-se temeiurile de fapt şi de drept care au condus Ia admiterea sau la respingerea motivelor de apel ale părţilor.

În urma examinării deciziei atacate se constată că nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia; de asemenea nu au fost analizate motivele de apel invocate de inculpaţii D.I., D.F., D.I.Ţ., C.C.I., M.R.N., M.S.V. şi B.R.A., care au solicitat achitarea pentru unele dintre infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea lor.

Motivarea instanţei de apel cu privire la vinovăţia inculpaţilor s-a limitat la o frază generică, anume că „prima instanţă, în rejudecare, pe baza unui probatoriu concludent, ce a fost bine apreciat, a reţinut în cauză o situaţie de fapt exactă, a stabilit judicios participaţia şi vinovăţia fiecărui inculpat, încadrând legal activitatea infracţională a acestora, inculpaţii săvârşind infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată prin actul de sesizare".

O asemenea menţiune formală nu constituie o motivare a hotărârii în sensul dispoziţiilor art. 383 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 6 parag. 1 din Convenţie, întrucât nu au fost examinate real, efectiv susţinerile părţilor supuse judecăţii, cu atât mai mult cu cât nu există nicio motivare completă şi în detaliu a sentinţei Tribunalului Gorj care s-a limitat să releve cu privire la vinovăţia inculpaţilor ca „se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată" şi că „starea de fapt reţinută în rechizitoriu a fost confirmată în cursul cercetării judecătoreşti".

Se remarcă că hotărârea Tribunalului Gorj, de condamnare a inculpaţilor C.C.I., D.F., D.l., D.I.Ţ., M.R.N., B.R.A., M.S.V. şi L.A.C. pentru 61 de infracţiuni (în total), în formă continuată - art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 43 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 27 din Legea nr. 365/2002, etc, reproduce întocmai rechizitoriul şi reprezintă în fapt o copie a actului de sesizare, inclusiv cu semnele de punctuaţie şi ortografie, ceea ce reiese cu evidenţă şi de necontestat din compararea celor două acte procedurale (rechizitoriu şi sentinţa penală nr. 251 din 23 noiembrie 2010 a Tribunalului Gorj).

Apoi, în cuprinsul hotărârii se descrie parcursul procesual al cauzei (fond, apel, trimiterea cauzei spre rejudecare) cu indicarea activităţilor desfăşurate la fiecare termen de judecată (audierea inculpaţilor, martorilor, efectuarea de expertize) deşi dispoziţiile art. 356 C. proc. pen. nu prevăd asemenea menţiuni în conţinutul expunerii sentinţei.

În final, se concluzionează că inculpaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată şi că starea de fapt reţinută în rechizitoriu a fost confirmată.

Se constată aşadar că şi hotărârea instanţei de fond este nemotivată, nu există o analiză a probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei, iar descrierea faptelor inculpaţilor ce fac obiectul învinuirii, forma şi gradul de vinovăţie a acestora sunt copiate integral din rechizitoriu, prima instanţă limitându-se să confirme actul de sesizare.

Dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 parag. 1 din Convenţie înseamnă şi dreptul părţilor la proces de a prezenta observaţiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor. Acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt într-adevăr analizate temeinic de către instanţa sesizată.

Art. 6 din Convenţie implică în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor şi propunerilor de probă ale părţilor.

În plus, noţiunea de proces echitabil presupune ca o instanţă care nu şi-a motivat decât pe scurt hotărârea, prin preluarea motivării instanţei inferioare, să fi analizat în mod real chestiunile esenţiale care i-au fost supuse judecăţii şi să nu se fi mulţumit cu a aproba concluziile unei instanţe inferioare, după cum Curtea europeană constant a statuat în jurisprudenţa sa. Or, în speţă, instanţa de apel a realizat o analiză formală, globală a motivelor recurenţilor, contrar dispoziţiilor legale enunţate şi atrage incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen., invocat de recurenţii inculpaţi C.C.I., D.F. şi D.I.Ţ. atât în scris, cât şi oral în ziua judecaţii, şi a cărei analiză este prioritară în raport cu celelalte motive de recurs ale inculpaţilor.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. va admite recursurile declarate de inculpaţii B.R.A., C.C.I., D.F., D.l., M.R.N., M.S.V., D.I.Ţ. şi L.N.A.C. împotriva deciziei penale nr. 271 din 13 decembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va casa decizia penală atacată şi va trimite cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Craiova.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În majoritate:

Admite recursurile declarate de inculpaţii B.R.A., C.C.l., D.F., D.l., M.R.N., M.S.V., D.l.Ţ. şi L.N.A.C. împotriva deciziei penale nr. 271 din 13 decembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează decizia penală atacată şi trimite cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Craiova.

Onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu, până Ia prezentarea apărătorilor aleşi ai inculpaţilor B.R.A., C.C.l., D.F., D.l., M.S.V., D.l.Ţ., în sumă de câte 100 RON, precum şi onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu ai inculpaţilor M.R.N. şi L.N.A.C. se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11 decembrie 2012.

OPINIE SEPARATĂ

Conform opiniei separate nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. pentru următoarele motive:

I. Faptele care formează obiectul judecăţii se presupune a fi fost săvârşite în perioada 2005-2006, inculpaţii fiind trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 88D/P/2006 din 13 iunie 2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj.

Cauza penală a parcurs de două ori ciclul procesual fond şi apel:

- o primă judecată în fond - sentinţa penală nr. 540 din 21 decembrie 2007 a Tribunalului Gorj;

- o primă judecată în apel - decizia penală nr. 173 din 17 decembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, prin care a fost desfiinţată sentinţa şi s-a dispus rejudecarea cauzei de instanţa de fond;

- a doua judecată în fond - sentinţa penală nr. 251 din 23 noiembrie 2010 a Tribunalului Gorj;

- a doua judecată în apel - decizia penală nr. 271 din 13 decembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova.

În consecinţă, se constată că 4 instanţe de judecată au examinat cauza penală, în apel şi în fond, ambele jurisdicţii fiind competente să devolueze cauza în fapt şi în drept, atât apărarea, cât şi procurorul beneficiind de oportunităţile examinării legalităţii şi temeiniciei acuzaţiilor care formează obiectul judecăţii.

II. Din cei 7 inculpaţi care au atacat cu recurs ultima decizie, 4 inculpaţi - în recurs - au recunoscut toate faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi au solicitat soluţionarea cauzei prin aplicarea procedurii prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., ca urmare a publicării Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1470/2011 şi nr. 1483/2011 şi a O.U.G. nr. 121 din 22 decembrie 2011. Inculpaţii D.I., B.R.A., M.S.V. şi M.R.N. au declarat în recurs, sub semnătură, că recunosc faptele pentru care au fost trimişi în judecată (fapte menţionate în rechizitoriu).

II. Cu privire la ceilalţi 3 inculpaţi (C.C.I., D.F. şi D.I.Ţ.), care au invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen., se reţin următoarele:

Apărările formulate de cei 3 inculpaţi la instanţa de fond sunt menţionate în încheierea de dezbateri, în sinteză solicitându-se achitarea pentru toate faptele ce formează obiectul judecăţii, cu excepţia celor incriminate de art. 42 şi 46 din Legea nr. 161/2003 pentru care s-a solicitat reţinerea disp. art. 74, 76 C. pen., coborârea pedepselor sub minimul special şi aplicarea disp. art. 81 sau 861 C. pen.

În sentinţa penală nr. 251/2010 a Tribunalului Gorj, după expunerea situaţiei de fapt cu privire la fiecare inculpat, au fost menţionate atât faptele reţinute în sarcina fiecărui inculpat, cât şi probele care dovedesc - în opinia instanţei de fond - existenţa acestora şi vinovăţia.

Motivele de apel ale celor 3 inculpaţi sunt menţionate în încheierea de dezbateri, în sinteză fiind grupate în motive substanţiale (toate vizând achitarea inculpaţilor pentru toate infracţiunile menţionate în rechizitoriu) şi, respectiv, un motiv formal (vizând restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale).

În partea expozitivă a deciziei atacate, au fost menţionate - din nou -motivele de apel ale celor 3 inculpaţi şi, în final, examinate şi motivată netemeinicia celor 2 categorii de motive de apel.

Se mai reţine că, în esenţă, instanţa de apel a confirmat situaţia de fapt reţinută de instanţa de fonti, însuşindu-şi toate argumentele de fapt şi de drept expuse în sentinţa atacată, instanţa de apel înlăturând, printre altele, numai dispoziţiile art. 861 C. pen.

Din examinarea ambelor hotărâri atacate rezultă care au fost, în opinia celor două instanţe, faptele săvârşite de fiecare inculpat, precum şi probele care le dovedesc (procese-verbale de sesizare din oficiu; autorizaţii şi procese-verbale de percheziţie domiciliară, ocazie cu care a fost ridicată o mare cantitate de aparatură electronică folosită la comiterea infracţiunilor, planşe fotografice percheziţii domiciliare; ordonanţă de efectuare a percheziţiei corporale; ordonanţă de luare a măsurii asigurătorii; autorizaţii interceptări comunicări şi convorbiri telefonice; note redare convorbiri telefonice din care rezultă în mod clar săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, acestea fiind esenţiale pentru adoptarea de către organele de urmărire penală şi instanţă a unei soluţii temeinice şi legale în cauză; CD-uri şi DVD-uri conţinând înregistrări convorbiri telefonice ale inculpaţilor; procese-verbale de filaj şi planşe fotografice care relevă activitatea infracţională a unor inculpaţi (D.F., C.C.l., D.l. etc.; planşe fotografice corpuri delicte; documente firmă curierat privind primirea şi expedierea din S.U.A. şi Rusia de colete cu dispozitive hardware de donare, inscripţionare şi copiere a mijloacelor electronice de plată; comunicări bănci privind sume de bani primite din străinătate prin W.U. şi M.G., de către inculpaţi, din care rezultă faptul că aceştia au primit sume de bani, atât de la bănci din Europa, cât şi de la bănci şi persoane fizice care au utilizat cardurile false din Mexic, SUA, Canada, Panama etc, autorizaţii de percheziţii informatice şi procese-verbale de percheziţie în sisteme informatice aparţinând inculpaţilor, din care rezultă modul de operare, mijloacele folosite, soft - urile, conturile bancare compromise şi conturile cu datele personale al clienţilor băncilor respective; extrase din documentele găsite la percheziţia în sisteme informatice; obiecte corp delict ridicate de la inculpaţi, declaraţiile martorilor Ş.G., P.M.G., N.V., P.D., B.M., P.A.G., B.D.M., M.O.I., P.A., V.E.H., care se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor C.C.l., D.F., D.l., M.R.N., B.R.A., D.l.Ţ., L.A.C.).

IV. Potrivit art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. hotărârile sunt supuse casării, printre altele, atunci când „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu se înţelege".

În primul rând, se constată că „nemotivarea sentinţei" nu a constituit un motiv de apel al celor 3 inculpaţi.

În al doilea rând, ipoteza invocată şi examinată a fost cea referitoare la împrejurarea că „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia".

În sinteză, critica inculpaţilor a constat în aceea că decizia „este nemotivată sub aspectul respingerii apelurilor declarate de subsemnaţii" şi că singurele referiri la apelurile lor.

În doctrină, cu privire la decizia instanţei de apel prin care se respinge apelul declarat, s-a admis că este suficient pentru instanţa de apel să motiveze decizia de menţinere a hotărârii apelate prin folosirea unei formulări generale care să releve că aceasta îşi însuşeşte motivele care au stat la baza soluţiei adoptate de prima instanţă, dacă aceasta soluţie este complet şi corect motivată; s-a arătat că în cazul în care în apel s-au ridicat noi apărări, pe care prima instanţă nu le-a avut în vedere, înlăturarea lor trebuie să fie motivată de către instanţa de apel. în caz de admitere a apelului. Cu schimbarea sau modificarea soluţiei date de prima instanţă, motivarea deciziei trebuie să se refere la temeiurile pentru admiterea apelului şi apoi a soluţiei de fond adoptate.

Opinia exprimată în doctrină se bazează pe un argument rezultat din textele C. proc. pen.; astfel, amploarea motivării deciziei instanţei de apel este relevată de dispoziţiile art. 383 C. proc. pen. care se referă la „conţinutul deciziei", examinate comparativ cu dispoziţiile art. 356 C. proc. pen. privitoare la „conţinutul expunerii" sentinţei. Instanţa de apel, în cazul în care menţine sentinţa, îşi poate însuşi argumentele de fapt şi de drept ale instanţei de fond, fără reluarea acestora, eventual eompletându-le sau dezvoltându-le juridic, situaţie care nu echivalează cu „nemotivarea hotărârii"; spre deosebire de această ipoteză, în cazul în care instanţa de apel desfiinţează sentinţa şi rejudecă cauza în conformitate cu art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. este obligată să se conformeze dispoziţiilor art. 345 şi urm. C. proc. pen. privind judecata în fond ceea ce va avea drept consecinţă firească redactarea unei părţi expozitive specifice sentinţei.

De altfel, în Avizul nr. ll (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, se arată că obligaţia instanţelor de a-şi motiva hotărârile nu trebuie înţeleasă ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat în sprijinul unui mijloc de apărare ridicat. întinderea acestei obligaţii poate varia în funcţie de natura hotărârii. în conformitate cu jurisprutienţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanţă, precum şi de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale şi de practicile diferite privind prezentarea şi redactarea sentinţelor şi hotărârilor în diferite state. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea trebuie să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate (Curtea Europeană a Drepturilor Omului: cauza Boldea împotriva României din 15 februarie 2007; cauza Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994; cauza Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997).

Or, aşa cu rezultă din dezbaterile consemnate în încheierea curţii de apel, cei 3 inculpaţi, pe de o parte, nu au criticat „nemotivarea sentinţei", aspect care sugerează că au apreciat că hotărârea instanţei de fond este temeinic motivată, iar pe de altă parte, au reiterat apărările expuse la fond ca motive substanţiale de apel, la care au adăugat motivul formal de apel referitor la restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale. Instanţa de apel, însuşindu-şi argumentele de fapt şi de drept ale sentinţei cu privire la motivele substanţiale de apel (în temeiul cărora, ca şi la fond, s-a solicitat achitarea inculpaţilor) a motivat distinct netemeinicia motivului formalcu privire la restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale. În acest mod, Curtea de Apel, s-a conformat dispoziţiilor art. 378 alin. (3) C. proc. pen. pronunţându-se asupra tuturor motivelor de apel invocate.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în prezenta cauză penală, ar fi avut posibilitatea – relevată în doctrina juridică – să aprecieze că motivarea este împlinită, că decurge direct din alte constatări argumentate ale instanţelor anterioare, ceea ce permitea instanţei de recurs, ca una din soluţii – şi numai dacă aprecia corecte soluţiile anterioare ale instanţelor – să menţină hotărârea atacată şi să precizeze sau să completezeea motivarea, cu condiţia sa fi apreciat, pe fond, că soluţia atacată este legală şi întemeiată pe probele administrate în cauză, chiar dacă ar fi apreciat că nu s-a procedat la analiza lor amplă.

Nu în ultimul rând, se constată, pe de o parte, că 4 din cei 7 inculpaţi au recunoscut în recurs, fără rezerve, faptele pentru care au fost trimişi în judecată (solicitând aplicarea art. 3201 C. proc. pen.ca urmare a publicării Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1470/2011 şi nr. 1483/2011 şi a O.U.G. nr. 121/22.12.2011), împrejurare de natură să sugereze temeinicia situaţiei de fapt reţinută de instanţa de fond şi confirmată de instanţa de apel, iar pe de altă parte, că – cel puţin pentru aceştia – prin soluţia de trimitere a cauzei în rejudecare la apel se cauzează o prelungire a duratei rezonabile a procedurilor judiciare penale.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4087/2012. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs