ICCJ. Decizia nr. 4102/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4102/2012

Dosar nr. 7517/99/2007*

Şedinţa publică din data 12 decembrie 2012

Deliberând asupra recursurilor de faţă constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 643 din 10 decembrie 2010, Tribunalul Iaşi a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus sesizarea instanţei astfel:

A. Pentru inculpatul B.I.N. din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen., şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracţiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

B. Pentru inculpatul D.Ş.C. din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi din infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi reţinerea unei infracţiuni distincte prev. de art. 291 C. pen.

C. Pentru inculpatul P.V.D. din infracţiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

D. Pentru inculpatul P.R.V. din infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi 37 lit. b) C. pen.

E. Pentru inculpatul O.I. din infracţiunea reţinută prin rechizitoriu prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

F. Pentru inculpatul C.M.S. din infracţiunea de „complicitate la înşelăciune în convenţii” în forma calificată art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 C. pen. în infracţiunea de „instigare la înşelăciune în convenţii” în forma calificată prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

G. Pentru inculpatul C.M. din infracţiunea de înşelăciune în convenţii în forma calificată şi continuată prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b), lit. c) C. pen. două acte materiale prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi 37 lit. b), respectiv art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) - fapta de a preda filele cec în alb aparţinând SC F. SRL inculpatului B.N.

H. pentru toţi inculpaţii:

- din infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul S.V.

I. A fost condamnat inculpatul B.I.N., cunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. şi art. 76 lit. c) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăţi comerciale) pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăţi comerciale) pe durata de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de „înşelăciune în convenţii”, în forma agravată şi continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. şi art. 76 lit. a) C. pen.

c) 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „fals în înscrisuri sub semnătură privată” prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata de 5 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

În baza.art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei durata reţinerii şi arestării, de la 03 mai 2004 la 01 iunie 2004 inclusiv.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10. lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B.I.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. în dauna părţii vătămate SC K.R. SA Slobozia.

II. A fost condamnat inculpatul D.Ş.C., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii în forma calificată şi continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

c) 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata de 3 ani.

În final, inculpatul D.Ş.C. va executa pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata de 3 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D.Ş.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârşită de acesta.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D.Ş.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri siub semnătura privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

III. A fost condamnat inculpatul P.R.V., recidivist, la următoarele pedepse:

a) 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 80 alin. (2) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii în forma calificată şi continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 80 alin. (2) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza. a II-a, b), c) C. pen. pe o durată de 3 ani (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăţi comerciale).

c) 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) teza I C. pen. şi art. 80 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăţi comerciale) pe durata de 3 ani.

În final, inculpatul P.R.V. va executa pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata de 3 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

IV. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen. a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului O.I., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., respectiv „complicitate la înşelăciune în formă calificată” prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi „fals în înscrisuri sub semnătură privată” prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât a intervenit decesul făptuitorului.

V. A fost condamnat inculpatul C.M.S., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 5 ani închisoare şi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.;

b) 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la înşelăciune în formă calificată şi continuată, prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 4 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durata de 4 ani.

În final, inculpatul C.M.S. va executa pedeapsa de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durată de 4 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

VI. A fost condamnat inculpatul S.V., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „complicitate la înşelăciune” în formă calificată şi continuată prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

În final, inculpatul S.V. va executa pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durată de 3 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

VII. A fost condamnat inculpatul P.V.D., cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. alin. (1) cu aplic. art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 1 an, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii în formă calificată şi continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

În baza art. 85 C. pen. s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare, dispusă prin sentinţa penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză sunt concurente cu infracţiunea prevăzută de art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului P.V.D. prin sentinţa penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate prin sentinţă cu pedeapsa de 1 an închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În final inculpatul P.V.D. va executa pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

VIII. A fost condamnat inculpatul M.D.R., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii în formă calificată şi continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

În final, inculpatul M.D.R. va executa pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durată de 3 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

IX. A fost condamnat inculpatul D.N., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 1 an, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii în forma calificată şi continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durata de 2 ani.

În final, inculpatul D.N. va executa pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durată de 2 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

X. A fost condamnat inculpatul C.M. la următoarele pedepse:

a) 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăţi comerciale) pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii înşelăciune în formă calificată şi agravată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (interzicerea dreptului de a fi administrator şi asociat la o societate comercială) pe o durată de 5 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

S-au repus în individualitatea lor pedepsele componente ale pedepsei rezultante de 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în Dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, cu înlăturarea sporului aplicat de 1 an închisoare, astfel:

- pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, în baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în Dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009;

- pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient”, în baza art. 84 alin. (1) pct 2 din Legea nr. 59/1934, aplicată prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în Dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009;

- pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „emitere a unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale cerute de alin. (1), (2), (3) şi (5) ale art. 1 şi art. 11”, în baza art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în Dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009 (fapte reţinute a fi fost săvârşite în luna martie 2007).

- pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 559 din 03 iulie 2003, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 37 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (fapta din 23/24 septembrie 2001);

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (fapte reţinute a fi fost săvârşite în luna august 2002);

- pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 725 din data de 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaş, rămasă definitivă prin neapelare la 05 ianuarie 2004, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 39 alin. (4) C. pen. (fapte din cursul anului 2001);

- pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (1), (3) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în Dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiaşi instanţe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 264/12172006 al aceleiaşi instanţe, menţinută şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală (fapte din 28 iulie 2001 - 01 septembrie 2001);

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. aplicată prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi;

- pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 decembrie 2008 a Curţii .de Apel Iaşi;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. aplicată prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. aplicată prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi (faptele fiind reţinute a fi fost săvârşite în perioada august 2002 - noiembrie 2003).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracţiunile săvârşite de inculpatul C.M. pentru care s-a dispus condamnarea prin sentinţă sunt în concurs real (material) cu infracţiunile pentru care acelaşi inculpat a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 559 din 03 iulie 2003 a Curţii de Apel Iaşi, prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, prin sentinţa penală nr. 725 din data de 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaş, rămasă definitivă prin neapelare la 05 ianuarie 2004, prin sentinţa penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în Dosarul penal nr. 1837/P/2004, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, menţinută şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi şi prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în Dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit cele două pedepse aplicate prin sentinţă cu pedepsele evidenţiate în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1 an şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. (interzicerea dreptului de a fi administrator şi asociat la societăţi comerciale) pe o durată de 5 ani.

În final, inculpatul C.M. va executa pedeapsa de 8 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. (interzicerea dreptului de a fi administrator şi asociat la societăţi comerciale) pe o durată de 5 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis de Judecătoria Iaşi în baza sentinţei penale nr. 3069 din data de 08 octombrie 2009 a Judecătoriei Iaşi, pronunţată în Dosarul penal nr. 10855/245/2009 al Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin nerecurare Ia 26 octombrie 2009, precum şi emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, în baza sentinţei penale, la rămânerea definitivă a acesteia din urmă.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa unică rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului C.M., perioada deja executată de către acesta, respectiv perioada 16 noiembrie 2001 - 27 noiembrie 2001, perioada 11 decembrie 2003 - 01 august 2006, precum şi perioada de la 10 martie 2008 la 05 decembrie 2009.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC R.I. SRL Bucureşti, citată la punctul de lucru Sucursala Suceava, judeţul Suceava, şi au fost obligaţi inculpaţii B.I.N. şi C.M.S. să achite, în solidar, părţii civile suma de 23.500 RON cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA Iaşi, şi au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii D.N. şi B.I.N., către această parte civilă, la plata sumei de 8.585, 89 RON, reprezentând daune materiale, precum şi dobânda comercială legală la această sumă calculată de la data de 23 iulie 2003 până la achitarea integrală a debitului.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC G.D. SRL Iaşi, şi au fost obligaţi inculpaţii D.N., D.Ş.C., B.I.N. şi C.M.S., în solidar, la plata, în favoarea părţii civile, a sumei de 47.528 RON ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 21 iunie 2003 până la data plăţii efective cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC P. SRL Iaşi, şi au fost obligaţi inculpaţii D.S.C., B.I.N. şi C.M.S., în solidar, la plata sumei de 15.000 RON reprezentând daune materiale în favoarea acestei părţi civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC K.R. SA Slobozia, judeţul Ialomiţa, şi a fost obligat inculpatul C.M. la plata sumei de 66.780 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de SC H. SA Bucureşti, şi a fost obligat inculpatul B.I.N. la plata sumei de 11.823 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC S.G.C.P. România SRL Bucureşti (fostă SC R. România SRL Turda) şi a fost obligat inculpatul B.I.N. la plata sumei de 9.937, 93 RON reprezentând daune materiale în favoarea acestei părţi civile, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 20 iunie 2003 până la data plăţii efective.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ., s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de SC C.H. SA Bucureşti, succesoare prin absorbţie a SC M. SA Bicaz, cu sediul în Bucureşti, şi punct de lucru în Bicaz, judeţul Neamţ, şi au fost obligaţi inculpaţii B.I.N. şi C.M.S., în solidar, la plata sumei de 10.256 RON reprezentând daune materiale, n favoarea acestei părţi civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată.de partea civilă SC D.I.C. SRL Bârlad, şi au fost obligaţi inculpaţii B.I.N. şi C.M. să achite, în solidar, părţii civile suma de 8.476, 25 RON cu titlu de daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 20 iunie 2003 până la data plăţii efective.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC I.C. SRL, cu sediul în Bârlad, judeţul Vaslui, şi au fost obligaţi inculpaţii M.D.R. şi B.I.N., C.M. şi P.V.D., să achite, în solidar, părţii civile suma de 9.780 RON cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC H.X. SRL Iaşi, prin administrator M.C., şi au fost obligaţi inculpaţii P.R.V., B.I.N., C.M., D.Ş.C. şi S.V. să achite, în solidar, părţii civile suma de 27.300 RON cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA Bacău, şi au fost obligaţi inculpaţii M.D.R. B.I.N., P.R.V., C.M.S. şi P.V.D. să achite, în solidar, părţii civile suma de 11.758, 82 RON cu titlu de daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 20 iunie 2003 până la data plăţii efective.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de SC D.E. SRL Iaşi, prin reprezentant C.G., şi au fost obligaţi inculpaţii B.I.N., D.S.C., P.R.V., S.V. şi M.D.R., în solidar, la plata sumei de 29.582 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de SC D. SRL Vaslui, şi au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii B.I.N., P.R.V., S.V. şi M.D.R., la plata sumei de 4.879, 98 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acţiunea civilă formulată de SC E.M.T. SRL Iaşi, şi au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii B.I.N., P.R.V., S.V. şi M.D.R., la plata sumei de 23.211, 72 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

S-a luat act că partea vătămată SC V. SRL Mizil, judeţul Prahova, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 2.500 dolari S.U.A., în echivalent RON la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii, de la inculpatul P.V.D.

În baza art. 348 C. proc. pen. au fost desfiinţate integral următoarele înscrisuri:

- comanda către SC R.I. SRL din 23 iunie 2003;

- proces-verbal predare-primire din 24 iunie 2003;

- comanda către SC P. SRL din 09 iunie 2003;

- contract de comision din 01 iunie 2003;

- comanda către SC K.R. SRL Slobozia din 29 mai 2003;

- delegaţie pentru ridicarea de mărfuri din 23 octombrie 2003;

- comanda din 23 octombrie 2003;

- comanda din 28 ianuarie 2003;

- delegaţie ridicare mărfuri din 03 noiembrie 2003;

- fila cec X323 din 11 iunie 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC P. SA Iaşi;

- fila cec X311 din 24 iunie 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC M. SA Bicaz;

- fila cec X316 din 18 august 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC K.R. SA Slobozia;

- fila cec X325 din 04 august 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC K.R. SA Slobozia;

- fila cec X308 din 10 iulie 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC K.R. SA Slobozia;

- fila cec Y485 din 06 noiembrie 2003 emitent SC F.C. SRL, beneficiar SC D.I.C. SRL Bârlad;

- fila cec Y486 din 12 noiembrie 2003 emitent SC F.C. SRL, beneficiar SC D.I.C. SRL Bârlad;

- fila cec Y487 din 07 noiembrie 2003 emitent SC F.C. SRL, beneficiar SC I.C. SRL;

- fila cec X449 din 17 noiembrie 2003 în valoare de 139.846.000 ROL plătitor SG F.C. SRL şi beneficiar SC V. SRL;

- fila cec Y493 din 17 noiembrie 2003 plătitor SC F.C. SRL şi beneficiar SC H.X. SRL;

- fila cec Z598 din 30 septembrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL şi beneficiar SC C. SA Bacău;

- fila cec Z585 datată 22 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL şi beneficiar SC D.E. SRL;

- fila cec Z576 datată 16 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL şi beneficiar SC D.E. SRL;

- fila cec Z580 datată 08 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL şi beneficiar SC D. SRL;

- fila cec Z581 datată 20 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL şi beneficiar SC E.M.T. SRL Iaşi;

- fila cec Z583 datată 04 noiembrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL şi beneficiar SC E.M.T. SRL Iaşi;

- fila cec seria Z588 datată 24 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL şi beneficiar SC E.M.T. SRL Iaşi;

- fila cec seria Z584 datată 20 noiembrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL şi beneficiar SC E.M.T. SRL Iaşi.

Sentinţa s-a comunicat din oficiu Oficiului Registrului Comerţului Iaşi.

În baza art. 5 alin. (1) lit. c) din Protocolul nr. 113928 din 26 noiembrie 2008 încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România a stabilit onorariile avocaţilor din oficiu G.B., S.C., P.R., P.I., C.C., R.R. la suma de 400 RON fiecare.

În baza art. 189 C. proc. pen. onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpaţi vor fi avansate către Baroul de Avocaţi Iaşi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei, urmând a fi incluse în cuantumul cheltuielilor judiciare.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat fiecare dintre inculpaţii B.I.N., P.R.V., P.V.D., D.N., C.M. şi M.D.R. la plata sumei de 4.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în care se include şi onorariul apărător oficiu.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat fiecare dintre inculpaţii C.M.S., D.Ş.C., S.V. la plata sumei de 4.100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. celelalte cheltuieli judiciare privind acţiunea penală exercitată împotriva inculpatului O.I. au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt şi de drept:

Prin rechizitoriul nr. 14/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaşi, înregistrat pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. 7517/99/2007, s-au dispus următoarele:

A. punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:

1. B.I.N., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

2. D.Ş.C. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 213 alin. (2), (3) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003 toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. P.R.V. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 291 C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.

4. O.I., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. C.M.S. (fost S.) pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

6. S.V., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

7. P.V.D. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

B. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor Z.D. şi P.A. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât faptele nu au fost comise de către ei.

C. Scoaterea de sub urmărirea penală a inculpatului B.I.N., P.V.D., P.R.V., O.I., D.Ş.C., S.V. şi C.M.S., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., întrucât faptele reţinute în sarcina lor nu întrunesc elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

D. Disjungerea în vederea continuării cercetărilor a cauzei privind săvârşirea de către învinuiţii M.R.D., D.N. şi C.M. a infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen., dosarul urmând a se înregistra separat.

E. Disjungerea, în vederea continuării cercetărilor a cauzei privind comiterea de către inculpaţii D.M., D.C.S., A.R.C., B.I.N. şi învinuiţii C.D., Z.C., H.C.L., P.G., M.I., B.E., A.C., H.C.F., T.M.C., M.A., P.V., D.O.N., B.V. şi B.M. a infracţiunilor de constituire sau aderare la o grupare criminală organizată, înşelăciune, fals material în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi spălare de bani, fapte săvârşite în perioada noiembrie 2005 - martie 2006, dosarul urmând a se înregistra separat.

Pentru a dispune astfel instanţa de fond a reţinut următoarele:

II. Prin rechizitoriul nr. 9/D/P/2008 a D.I.I.C.O.T. - Serviciu Teritorial Iaşi s-au dispus următoarele:

A. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:

1. M.D.R. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. D.N. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. C.M. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 şi art. 37 lit. b) C. pen.

Pentru a se dispune astfel s-au reţinut următoarele, expuse rezumativ:

În cursul anului 2003, inculpatul B.I.N., împreuna sau ajutat de către învinuiţii D.Ş.C., M.D.R., D.N., C.M., C.M.S., P.V.D., O.I., S.V., P.R.V., P.A., Z.D. a iniţiat şi a constituit o grupare infracţională organizată ce avea drept scop identificarea şi inducerea în eroare a mai multor societăţi comerciale prin emitere de cecuri fără acoperire bancară.

Modalitatea obişnuită folosită de către inculpatul B.I.N. în atingerea scopului infracţional (producerea unor foloase materiale necuvenite prin inducerea în eroare a mai multor societăţi comerciale de la care era ridicată marfa prin plata unor cecuri ce nu aveau provizia necesară în bancă), pentru a nu fi identificat, era interpunerea de persoane pe care Ie convingea, prin promisiunea unor sume de bani modice să devină asociaţi unici şi administratori ai unor societăţi comerciale, viabile sau „fantomă”, în numele cărora să completeze cecuri fără acoperire bancară cu ajutorul cărora urmau să preia marfă de la diverse persoane vătămate.

Astfel, inculpatul B.I.N., împreună cu învinuiţii O.I., P.V.D. şi P.R.V. a reuşit, prin diverse metode, să preia controlul asupra a 3 societăţi comerciale (SC C. SRL laşi, SC F.C. SRL laşi şi SC R.G.I. SRL laşi).

SC C. SRL Iaşi:

Această societate a fost înfiinţată, conform datelor existente la Oficiul registrul comerţului Iaşi la data de 24 iunie 1993 de către numita G.C. (asociat şi unic administrator), având ca obiect de activitate, printre altele, comercializarea de bunuri de larg consum. Societatea a funcţionat legal până în data de 15 iunie 2002, dată la care G.C. a părăsit România, stabilindu-şi definitiv reşedinţa în Italia. Actele de înfiinţare şi de activitate ale societăţii, precum şi contabilitatea acesteia au rămas în posesia numitului C.Ş. care a devenit „de facto” administrator al societăţii şi unic asociat (conform actului notarial autentificat în 15 iunie 2002 la Biroul Notarial M.T.).

Numitul C.Ş., după preluarea „interpartes” a SC C. SRL Iaşi nu a efectuat, însă, demersurile legale şi necesare pentru înscrierea menţiunilor privind modificarea persoanei asociaţilor şi administratorului societăţii.

Numitul C.Ş., în declaraţia sa arată că, de fapt, el nu a îndeplinit niciodată calitatea de administrator al SC C. SRL Iaşi, întrucât, după preluarea de la numita G.C. a documentelor contabile, biletelor la ordin şi filelor cec, în alb, emise de către R. Bank - Sucursala Iaşi pe numele societăţii, el le-a pierdut sau i-au fost sustrase de către numita E.P. cu care a şi fost în litigiu judiciar. Conform sentinţei civile nr. 8116 din 30 iulie 2003 emisă de către Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. 4846/2003, cererea în chemare în judecată a numitei E.P., formulată de către C.Ş. având ca obiect obligarea acesteia de a restitui bunurile a fost respinsă ca nedovedită.

Din actele de cercetare penală efectuate în cauză a rezultat însă că documentele SC C. SRL Iaşi - inclusiv filele cec şi biletele la ordin, în alb, precum şi ştampila societăţii şi o ştampilă ce imita semnătura persoanei având specimen de semnătură în bancă (G.C.) au ajuns în posesia învinuitului O.I. (o cunoştinţă a numitului C.Ş.) care le-a folosit în scopuri infracţionale, inducând în eroare un număr de 8 persoane vătămate (societăţi comerciale) de la care au ridicat marfa plătită cu file cec aparent legale, ce nu aveau disponibil bănesc în cont.

Astfel, începând cu luna iunie 2003, învinuiţii O.I. şi B.I.N. au pus la punct un plan infracţional elaborat prin care au indus în eroare, în numele SC C. SRL laşi, următoarele părţi vătămate: SC R.I. SRL Bucureşti, Sucursala Suceava, SC C. SA Iaşi, SC G.D. SRL Iaşi, SC P. SA Iaşi, SC M. SA Bicaz, SC K.R. SA Slobozia, SC H. România SA Turda, SC R. România SRL, cauzând, prin emiterea de file cec sau bilete la ordin fără disponibil bănesc un prejudiciu total în valoare de 1.933.920.000 ROL. Gruparea infracţională iniţiată de către inculpatul B.I.N. şi învinuitul O.I. a fost lărgită prin participarea învinuiţilor C.M.S., Z.D., D.N. şi D.Ş.C.

1. În ceea ce priveşte activitatea infracţională desfăşurată în numele SC C. SRL Iaşi:

a) în luna iunie 2003, inculpatul B.I.N. a întocmit în fals o delegaţie pentru ridicare de mărfuri pe numele societăţii, precum şi o notă de comandă (din 23 iunie 2003, din partea SC C. SRL laşi), pe care O.I. aplicase ştampilele SC C. SRL Iaşi, precum şi ştampila ce imita semnătura numitei G.C. S-a prezentat, la data de 23 iunie 2003 la sediul părţii vătămate SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava depunându-le la registratura societăţii. Cu ajutorul acestor documente false inculpatul B.I.N. a ridicat cantitatea de 2.500 plăci azbociment conform facturii fiscale din 23 iunie 2003 în valoare totală de 236.403.704 ROL. Pentru plata acestei mărfi inculpatul a remis reprezentanţilor SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava o copie a unui ordin de plată, din 23 iunie 2003, ştampilat în prealabil de către învinuitul O.I. cu ştampila SC C. SRL Iaşi, precum şi cu ştampila ce imita semnătura administratorului G.C.

Această copie fusese falsificată în prealabil de către inculpatul B.I.N. prin imitarea ştampilei R. Bank SA - Sucursala Iaşi prin care se atesta vizarea mijlocului de plată. Întrucât inculpatul şi învinuitul O.I. nu dispuneau de sumele necesare acoperirii costurilor legate de logistica întregii operaţiuni, ei au discutat cu învinuitul C.M.S., căruia i-au comunicat intenţiile lor infracţionale, acesta oferindu-se să finanţeze această activitate, o parte importantă a profitului ce urma a se realiza urmând a-i parveni şi lui.

Pentru achitarea cheltuielilor legate de transport, cazare, masă etc. ale inculpatului B.I.N., învinuitul C.M.S. a avansat sumele necesare, această persoană, conform declaraţiei lui B.I.N. fiind cea care a fost principala beneficiară a mărfii ridicate de la partea vătămată SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava. Învinuitul C.M.S. a comercializat ulterior cele 2.500 plăci azbociment către un beneficiar ce nu a putut fi identificat, sumele obţinute din vânzare însuşindu-şi-le.

Chiar dacă, în speţă, inculpatul B.I.N. a achitat contravaloarea mărfii ridicate cu ajutorul unui bilet la ordin (promisiune ulterioară de plată conform dreptului comercial general ce se supune normelor acestei ramuri de drept) intenţia infracţională de inducere în eroare a părţii vătămate SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava este evidentă, câtă vreme el nu avea nici o calitate în cadrul SC C. SRL, marfa a fost vândută ulterior fără documente de provenienţă, mult sub valoarea ei comercială către o altă persoană, prin aceste manopere societatea prejudiciată fiind pusă în mod evident, chiar din momentul perfectării tranzacţiei, în imposibilitate de a-şi realiza creanţa cu privire la preţ. Dacă ar fi cunoscut adevărata situaţie de fapt, reprezentanţii SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava nu ar fi încheiat în nici un fel contractul de vânzare-cumpărare respectiv, astfel încât fapta comisă de către inculpatul B.I.N. şi învinuitul O.I., prin complicitatea învinuitului C.M.S. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în convenţii prev. de art. 215 alin. (3) C. pen., cu referire la art. 215 alin. (2) C. pen. şi art. 290 C. pen. Pentru a se pierde definitiv urma mărfii şi pentru a încerca să scape de o eventuală răspundere penală, inculpatul B.I.N. a întocmit, în fals un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava către administratorul societăţii, G.C.

Acest proces-verbal a fost ştampilat cu ştampila societăţii şi cu ştampila ce imită semnătura administratorului acesteia, de către învinuitul O.I.

La data de 27 iunie 2003, reprezentanţii SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava au verificat la sediul Băncii R.D. - Sucursala Suceava ordinul de plata din 23 iunie 2003, emis de către SC C. SRL laşi, constatând că acesta este un fals grosolan.

Partea vătămată SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 236.403.704 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava;

- comanda din 23 iunie 2003, falsificată de către inculpat şi ştampilată de către învinuitul O.I.;

- factura fiscală din 23 iunie 2003, emisă de către partea vătămată;

- avizele de însoţire a mărfii;

- ordinul de plată din 23 iunie 2003 emis de către SC C. SRL Iaşi;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC C. SRL Iaşi;

- xerocopii ale sentinţei civile nr. 8116 din 30 iulie 2003 emisă de Judecătoria Iaşi în Dosarul civil nr. 4846/2003;

- procesul-verbal plăsmuit de către inculpatul B.I.N., prin care se atesta, în fals, că P.F. B.I.N. a predat marfa ridicată de la partea vătămată, către SC C. SRL Iaşi, administrată de către G.C.;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului O.I.;

- declaraţiile învinuitului C.M.S.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V..

b) În luna iulie 2003 învinuitul Z.D., care aderase la gruparea criminală organizată concepută de către inculpatul B.I.N. şi învinuitul O.I., l-a racolat pe învinuitul D.N., pe numele căruia inculpatul B.I.N. a întocmit în fals o delegaţie ce atesta nereal calitatea de reprezentant al SC C. SRL Iaşi. Învinuitul Z.D. a remis învinuitului D.N. o copie a unui ordin de plată (din 23 iulie 2003) avizată de R. Bank - Sucursala Iaşi, ştampilată cu ştampila societăţii şi cu ştampila ce imită semnătura administratorului acesteia, de către învinuitul O.I. Avizul aplicat de către R. Bank - Sucursala Iaşi reprezenta o plăsmuire realizată de către B.I.N., banca neavând cunoştinţă despre aceste aspecte. Cu ajutorul acestor documente false şi cu nota de comandă întocmită de către inculpatul B.I.N., la data de 23 iulie 2003, învinuitul D.N. s-a prezentat la sediul SC C. SA Iaşi, ridicând cantitatea de 30 tone ciment conform facturii proforma din 23 iulie 2003, în valoare de 85.584.920 ROL, pentru plata acestuia remiţând reprezentanţilor părţii vătămate copia ordinului de plată din 23 iulie 2003.

Marfa a fost preluată de către inculpatul B.I.N., care închiriase personal şi mijloacele de transport corespunzătoare, acesta vânzând-o, fără documente contabile legale, unei persoane ce nu a putut fi identificată, sumele obţinute fiind împărţite între el, Z.D. şi probabil, învinuitul O.I. Pentru serviciul prestat, învinuitul D.N. a primit de la inculpatul B.I.N. suma de 3.500.000 ROL. Grupul de infractori s-au folosit în comiterea acestei înşelăciuni şi de neglijenţa reprezentanţilor SC C. SA Iaşi care nu au verificat la banca emitentă realitatea avizului existent pe copia ordinului de plată. Pentru a se pierde definitiv urma mărfii şi pentru a încerca să scape de o eventuală răspundere penală inculpatul B.I.N. a întocmit un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC C. SA Iaşi prin care atesta, în fals, predarea mărfii către administratorul societăţii, G.C. Acest proces-verbal a fost ştampilat cu ştampila societăţii şi cu ştampila ce imita semnătura administratorului acesteia, de către învinuitul O.I. O parte a mărfii (ipsos şi ciment) a fost vândută „la negru”, de către B.I.N., numitului C.R., administratorul SC E.M. SRL Iaşi.

Ulterior, reprezentanţii SC C. SA Iaşi au verificat la sediul R. Bank - Sucursala Iaşi biletul la ordin din 23 iulie 2003, emis de către SC C. SRL laşi, constatând că acesta, precum şi avizul băncii, sunt falsificate.

Partea vătămată SC C. SA Iaşi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 85.584.920 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC C. SA Iaşi;

- comanda din 22 iulie 2003, falsificată de către inculpat şi ştampilată de către învinuitul O.I.;

- delegaţia de ridicare mărfuri din 23 iulie 2003 falsificată în acelaşi mod, pe numele învinuitului D.N.;

- factura proforma din 23 iulie 2003, emisă de către partea vătămată;

- ordinul de plată falsificat din 23 iulie 2003 emis de către SC C. SRL Iaşi, ce conţine în fals avizul băncii;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC C. SRL Iaşi;

- declaraţia martorilor A.E. şi C.V., şoferii mijloacelor de transport cu care a fost ridicată marfa;

- declaraţia martorului C.R., administratorul SC E.M. SRL laşi;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului O.I.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.;

- declaraţiile de recunoaştere ale învinuitului D.N.

În mod evident, dacă ar fi cunoscut realitatea, reprezentanţii SC C. SA Iaşi nu ar fi încheiat, în condiţiile date, tranzacţia comercială cu SC C. SRL Iaşi, inculpatul şi învinuiţii săvârşind fapta în modalitatea prev. de art. 215 alin. (3) C. pen., cu referire la art. 215 alin. (2) C. pen. şi art. 290 C. pen.

c) În luna iunie 2003, învinuitul D.N., la instigarea numitului D.Ş.C. a luat legătura telefonic cu reprezentanţii părţii vătămate SC G.D. SRL Iaşi, prezentându-se ca fiind „Domnul T.”, reprezentant al SC C. SRL Iaşi, efectuând o comandă privind achiziţionarea unei cantităţi de gresie şi faianţă, spunând că a doua zi urma a veni la magazinul părţii vătămate un delegat al societăţii pentru a ridica marfa. În ziua de 21 iunie 2003, la magazinul părţii vătămate SC G.D. SRL Iaşi s-a prezentat învinuitul D.Ş.C. recomandându-se ca fiind delegatul „Domnului T.”.

Învinuitul D.Ş.C. a predat o nota de comandă şi o filă cec în alb (semnată cu ştampila ce imită semnătura administratorului G.C. şi ştampilată) din partea SC C. SRL Iaşi pe care, conform propriei declaraţii le primise de la învinuitul Z.D., marfa urmând a fi preluată ulterior. La data de 21 iunie 2003 la magazinul părţii vătămate s-a prezentat învinuitul D.Ş.C. (susţinând ca este delegatul SC C. SRL Iaşi), ridicând gresie, faianţă şi adezivi în valoare de 475.380.094 ROL, conform facturii fiscale din 24 iunie 2003 şi avizelor de însoţire a mărfii din 21 iunie 2003. Învinuitul D.N., la data de 21 iunie 2003, a discutat telefonic cu reprezentantul părţii vătămate, numitul V.R.O., spunându-i că va veni ulterior pentru a prelua factura şi că va proceda la înlocuirea mijlocului de plată iniţial predat (fila cec emisă pe numele SC C. SRL laşi) cu un bilet la ordin emis de către o altă societate, respectiv SC L.I. SRL Ciurea, întrucât „SC C. SRL Iaşi are nişte probleme”.

La data de 24 iunie 2003, la magazinul părţii vătămate s-a prezentat învinuitul D.N. ce a predat numitului V.R.O. biletul la ordin emis de către SC L.I. SRL Ciurea, preluând factura.

Conform declaraţiei inculpatului B.I.N. (singura persoană care a acceptat să colaboreze necondiţionat), grupul de infractori coordonat de către învinuitul C.M.S. şi O.I. a procedat în felul mai sus menţionat în scopul împiedicării introducerii în Centrala Incidentelor de Plăţi a SC C. SRL Iaşi, eveniment care s-ar fi produs în momentul în care fila cec ar fi fost introdusă în bancă spre decontare de către beneficiar). Învinuitul C.M.S. ar fi fost persoana care a obţinut de la SC L.I. SRL Ciurea (societate fantomă, controlată de persoane de etnie rromă din localitatea Ciurea, judeţul Iaşi, implicată, la nivel naţional, în săvârşirea mai multor înşelăciuni, de către alte grupări infracţionale). biletul la ordin respectiv, care i-a parvenit, prin intermediul numitului Z.D. învinuitului D.N.

În continuare, marfa ridicată de la partea vătămată SC G.D. SRL Iaşi a fost dusă de către învinuitul D.Ş.C., cu ajutorul camionului condus de către martorul S.A. în localitatea Ciurea, fiind preluată de mai multe persoane de etnie rromă (neidentificate), cu care, probabil, discutase în prealabil învinuitul C.M.S.

O parte din marfă a fost dusă de către cetăţenii de etnie rromă la SC E.M. SRL Iaşi căreia i-a fost remisă o factură emisă de către SC F.C. SRL Iaşi (societate implicată în comiterea unor alte înşelăciuni ce fac obiectul prezentului dosar). Administratorul SC E.M. SRL Iaşi, numitul C.R., audiat fiind, arată că îi recunoaşte după fotografie pe învinuiţii D.Ş.C. şi D.N., aceştia „lucrând” în mod obişnuit, în calitate de delegaţi ai unor societăţi comerciale controlate de cetăţeni de origine rromă.

Pentru a se pierde definitiv urma mărfii şi pentru a încerca să scape de o eventuală răspundere penală, inculpatul B.I.N. a întocmit un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC G.D. SRL Iaşi prin care atesta, în fals, predarea mărfii către administratorul societăţii, G.C. Acest proces-verbal a fost ştampilat cu ştampila societăţii şi poartă o semnătură ce imită semnătura administratorului acesteia, de către învinuitul O.I.

Ulterior, reprezentanţii SC G.D. SRL Iaşi au depus la Banca C.R. - Sucursala Iaşi biletul la ordin predat de către D.N., decontarea acestuia fiind parţial refuzată (a fost plătită doar suma de 100.000 ROL ce s-a găsit în conturile SC L.I. SRL Ciurea).

Partea vătămată SC G.D. SRL Iaşi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 475.380.094 ROL.

În mod evident, şi în această situaţie, dacă ar fi cunoscut realitatea, reprezentanţii SC G.D. SRL Iaşi nu ar fi încheiat, în condiţiile date, tranzacţia comercială cu SC C. SRL Iaşi, respectiv SC L.I. SRL Ciurea, învinuiţii săvârşind fapta în modalitatea prev. de art. 215 alin. (3) C. pen., cu referire la art. 215 alin. (2) C. pen. şi art. 290 C. pen. Reprezentantul părţii vătămate a fost pus în situaţia de a primi orice mijloc de plată la data de 24 iunie 2003, întrucât marfa fusese predată anterior, la data de 21 iunie 2003.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC G.D. SRL Iaşi;

- delegaţia pentru ridicare mărfuri emisă de către SC C. SA prin falsificarea de semnăturii administratorului şi prin completarea de către inculpat pe numele învinuitului D.Ş.C.;

- factura fiscala din 24 iunie 2003, emisă de către partea vătămată;

- avizele de însoţire a mărfii;

- biletul la ordin din data de 24 iunie 2003 emis de către SC L.I. SRL Iaşi;

- borderoul de încasare şi justificarea refuzului decontării de către Banca C.R. laşi a biletului la ordin;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC C. SRL Iaşi;

- procesul-verbal plăsmuit de către inculpatul B.I.N., prin care se atesta, în fals, că învinuitul D.Ş.C. a predat marfa ridicată de la partea vătămată, către SC C. SRL Iaşi, administrată de către G.C.;

- factura fiscală emisă de către SC F.C. SRL, interpusă de către grupul de infractori pentru a se pierde urma mărfii, din 05 iulie 2003, şi chitanţa din 08 iulie 2003, prin care o parte a mărfii ridicată de la partea vătămată a fost vândută SC E.M. SRL laşi;

- declaraţia martorului C.R.;

- declaraţia martorilor V.R.O., F.I.C. şi V.C.E. - angajaţi ai SC G.D. SRL Iaşi;

- procesul-verbal de recunoaştere din grup a învinuitului D.Ş.C. de către martorul V.R.O.;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului O.I.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.;

- procesul-verbal de confruntare între B.I.N. şi D.Ş.C.;

- declaraţiile învinuitului D.Ş.C.

d) În luna iunie 2003, de la sediul A.F. B. Iaşi, învinuiţii D.Ş.C. şi Z.D. au discutat telefonic cu reprezentanţii părţii vătămate SC P. SRL Iaşi despre posibilitatea achiziţionării unei cantităţi de cărămizi. Inculpatul B.I.N. s-a deplasat la punctul de lucru al SC P. SA Iaşi din localitatea Ciurea, judeţul Iaşi, discutând cu reprezentanţii societăţii, cu care s-a înţeles să cumpere marfa, pe care să o achite cu o filă cec. În continuare, inculpatul B.I.N. a completat în numele SC C. SRL Iaşi, comanda din 09 iunie 2003 şi delegarea de ridicare mărfuri din 11 iunie 2003 pe numele învinuitului D.Ş.C. ştampilate cu ştampila societăţii şi cu specimenul de semnătură al administratorului G.C., care se aflau în posesia învinuitului O.I.

La data de 11 iunie 2003, învinuitul D.Ş.C. s-a prezentat la punctul de lucru al părţii vătămate SC P. SRL Iaşi din localitatea Ciurea, predând reprezentanţilor acesteia documentele mai sus menţionate, precum şi o filă cec în alb, semnată şi ştampilată în modalitatea mai sus arătată (pe care o primise de la inculpatul B.I.N.). Împreună cu martorul M.C., învinuitul D.Ş.C. a ridicat, în 3 camioane, un număr total de 25.000 cărămizi, în valoare de 150.000.000 ROL pe care inculpatul B.I.N. şi învinuitul C.M.S. le-au comercializat, fără documente legale, unor persoane ce nu au putut fi identificate, sumele obţinute fiind distribuite de către inculpat învinuiţilor, în funcţie de contribuţia considerată de el că ar fi fost adusă de către fiecare dintre ei.

La data de 14 iulie 2003, reprezentanţii părţii vătămate SC P. SRL Iaşi au introdus, spre decontare fila cec X23 la W. Bank - Sucursala Iaşi, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă disponibil, cec retras din circulaţie.

Pentru a se pierde definitiv urma mărfii şi pentru a încerca să scape de o eventuală răspundere penală, învinuitul D.Ş.C. a întocmit un proces-verbal de predare a mărfii ridicată prin care atesta, în fals, predarea mărfii către administratorul societăţii G.C.

Acest proces-verbal a fost ştampilat cu ştampila societăţii şi cu ştampila ce imita semnătura administratorului acesteia, de către învinuitul O.I.

Partea vătămată SC P. SRL laşi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 150.000.000 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC P. SA laşi;

- comanda din 09 iunie 2003, plăsmuită de către inculpatul B.I.N. în numele SC C. SRL Iaşi, ştampilată şi semnată în fals cu specimenul de semnătură al administratorului societăţii, G.C;

- delegaţia pentru ridicare mărfuri emisă de către SC C. SA prin falsificarea semnăturii administratorului, completat de către inculpat pe numele învinuitului D.Ş.C.;

- delegaţia din 11 iunie 2003;

- factura fiscală din 11 iunie 2003, emisă de către partea vătămată;

- cecul barat X323 din data de 11 iunie 2003 emis de către SC C. SRL Iaşi; de remarcat este că, în această situaţie, cecul a fost completat la data perfectării şi efectuării tranzacţiei, fiind remis, chiar şi în accepţiunea părţilor ca un mijloc efectiv şi imediat de plată.

- borderoul de încasare şi justificarea refuzului decontării de către W. Bank - Sucursala laşi a cecului respectiv;

- contractul de comisionare plăsmuit de către învinuitul D.Ş.C. prin care se atesta calitatea de comisionar al acestuia cu SC C. SRL Iaşi, ştampilat cu ştampila societăţii şi cu specimenul de semnătură al administratorului G.C., aflat în posesia învinuitului O.I.

În mod evident acest înscris sub semnătură privată (completat cu scrisul unei persoane ce nu a putut fi identificată) este un fals, caracterul mincinos al acestuia fiind cunoscut de către învinuitul D.Ş.C. întrucât, prin semnarea lui de către sine a avut pe deplin cunoştinţă de faptul că nu contractează serviciul respectiv cu administratorul G.C. (a cărei semnătură falsificată apare în conţinutul acestui act), pentru simplul motiv că această persoană (administratorul) nu se afla în ţară la data respectivă, iar învinuitul a cunoscut că semnătura nu îi aparţine, iar calitatea de comisionar şi-a arogat-o pentru a putea participa la activitatea infracţională şi, eventual, de a încerca să scape de răspunderea penală;

- documente de înregistrare ale SC C. SRL Iaşi;

- declaraţia martorului M.C.;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului O.I.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.;

- procesul-verbal de confruntare între B.I.N. şi D.Ş.C.;

- declaraţiile învinuitului D.Ş.C.

e) În luna mai 2003 inculpatul B.I.N. a racolat în gruparea infracţională pe învinuitul C.M., căruia i-a spus că o cunoştinţă a sa, pe nume O.R. (pe numele său adevărat O.I.) lucrează pentru o societate comercială SC C. SRL, care are nevoie de delegaţi pentru a contacta diferite societăţi comerciale de la care urma să ridice mărfuri, contra unor file cec, acestea urmând a fi ulterior comercializate în vederea obţinerii de lichidităţi. În urma acordului dintre cei doi, învinuitul C.M. s-a întâlnit, la un restaurant din Iaşi, cu învinuitul O.I., înţelegându-se în modul mai sus arătat şi cu acesta, C.M. fiind de acord să primească un comision de circa 5-7 procente din preţul cu care va fi vândută marfa obţinută de la potenţialii furnizori. În contextul acestei înţelegeri, învinuitul C.M. a depus diligenţele necesare, identificând SC K.R. SA Slobozia, cu reprezentanţii căreia s-a înţeles telefonic să achiziţioneze fibre textile, contra unor file cec ce urmau a fi decontate ulterior, la 40 de zile. În continuare el a primit de la învinuitul O.I. o copie după certificatul de înregistrare al SC C. SRL Iaşi, o delegaţie de ridicare mărfuri în numele SC C. SRL Iaşi, dar semnată în fals şi ştampilată cu ştampila unei alte societăţi, pe care el însuşi a completat-o cu datele sale, precum şi o filă cec semnată cu semnătura plăsmuită a administratorului SC C. SRL Iaşi şi ştampilata. Învinuitul C.M. în perioada 30 mai - 08 iulie 2003 s-a prezentat la sediul SC K.R. SA Slobozia şi cu ajutorul acestor documente, a ridicat, în 3 rânduri fibre textile de bumbac în valoare totală de 667.800.056 ROL, lăsând un număr de 3 file cec, semnate şi stampilate anterior de către O.I., ce urmau a fi decontate conform înţelegerii iniţiale, după 40 de zile.

Marfa.a fost ulterior vândută de către învinuitul C.M. către SC M.P. SRL Iaşi şi SC I.T. SRL Iaşi, folosindu-se de 4 facturi şi chitanţe aferente emise de către SC C. SRL Iaşi (acestea fiindu-i remise învinuitului C.M. de către învinuitul O.I.), la preţul de achiziţie, mai puţin valoarea transportului, sumele obţinute fiind predate învinuitului O.I.; învinuitul C.M. arată că el a primit 7% din valoarea mărfii.

La datele de 14 iulie 2003, 06 august 2003 şi 20 august 2003, reprezentanţii părţii vătămate au depus filele cec la Banca C.R. - Sucursala Slobozia, acestea fiind refuzate, din lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară, cecuri retrase din circulaţie.

Partea vătămată SC K.R. SA Slobozia se constituie parte civilă în cauză cu suma de 667.800, 056 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC K.R. SA Slobozia;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 29 mai 2003 emisă de către SC C. SRL laşi, semnată în fals şi ştampilată cu ştampila unei alte societăţi, de către învinuitul C.M.;

- facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC C. SRL laşi;

- filele cec emise de către SC C. SRL Iaşi, semnate în fals cu specimenul de semnătură al administratorului societăţii pe care sunt menţionate datele ulterioare momentului perfectării tranzacţiei, respectiv 10 iulie 2003, 04 august 2003 şi 18 august 2003;

- borderoul de încasare şi justificarea refuzului decontării de către Banca C.R. - Sucursala Ialomiţa a filelor cec mai sus menţionate;

- documentele de înregistrare ale SC C. SRL Iaşi;

- adresa R. Bank - Sucursala Iaşi din 30 septembrie 2003 prin care se arată că filele cec emise către SC K.R. SRL au fost respinse pentru lipsă disponibil de cont;

- somaţiile de înştiinţare a reprezentanţilor SC C. SRL Iaşi asupra împrejurării intrării în interdicţie bancară şi în Centrala Incidentelor de Plăţi a Băncii Naţionale a României;

- declaraţiile martorilor P.G., E.C.M., A.A. şi B.L. - şoferii mijloacelor de transport care au adus marfa în laşi;

- declaraţia numitului M.V.I., administrator la SC M.P. SRL, societate care a achiziţionat o parte a mărfii ridicată de la partea vătămată de către SC C. SRL laşi;

- declaraţia numitului D.V., administrator la SC I.T. SRL Iaşi, societate care a achiziţionat o parte a mărfii ridicată de la partea vătămată de către SC C. SRL laşi;

- raportul de constatare tehnico-ştiinţifică privind testarea cu tehnica poligraf a numitului C.M., concluzia acestuia fiind că la întrebările esenţiale adresate subiectului s-au identificat modificări psiho-fiziologice semnificative caracteristice reactivităţii emoţionale, care conduc la concluzia detecţiei comportamentului simulat al subiectului. Pe parcursul anchetei, însă, inculpatul a revenit asupra acestei poziţii procesuale relatând adevărul;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului O.I.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.;

- procesul-verbal de confruntare între B.I.N. şi C.M.;

- procesul-verbal de confruntare între O.I. şi C.M.;

- declaraţiile de recunoaştere ale învinuitului C.M.

f) La data de 20 iunie 2003, inculpatul B.I.N. s-a prezentat la sediul SC H. SA Bucureşti - Punctul de lucru Turda, judeţul Cluj, cu reprezentanţii cărora el discutase anterior telefonic, în vederea achiziţionării unei cantităţi de ciment şi ipsos.

A prezentat o notă de comandă (din 19 iunie 2003) şi o delegaţie (din 19 iunie 2003) din partea SC C. SRL Iaşi, semnate şi stampilate de către O.I. ce fuseseră completate anterior de către sine, precum şi o copie a unui ordin de plată (din 20 iunie 2003) ce purta în fals viza R. Bank SA ştampilat în fals cu ştampila acestei unităţi. Aceste plăsmuiri fuseseră anterior realizate de către inculpat. Cu ajutorul acestor documente, inculpatul B.I.N. a ridicat cantitatea de 23 tone ciment în valoare de 118.238.400 ROL.

Conform declaraţiei inculpatului B.I.N., întreaga marfă a fost preluată de către învinuitul Z.D. (persoana care suportase costurile legate de transport, cazare etc.) acesta vânzând-o unor persoane ce nu au putut fi identificate. Conform aceleiaşi declaraţii, inculpatul B.I.N. nu ar fi primit decât suma de 4.000.000 ROL.

Reprezentanţii SC H. SA Bucureşti - Filiala Turda, au efectuat, ulterior, verificări la sediul R. Bank - Sucursala Iaşi, constatând că viza băncii şi ştampila acesteia sunt aplicate în fals.

Partea vătămată SC H. SA Bucureşti s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 118.238.400 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- plângerea şi declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC H. SA Turda;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 19 iunie 2003 emisă de către SC C. SRL. Iaşi, semnată în fals şi ştampilată cu ştampila unei alte societăţi, de către inculpatul B.I.N.;

- delegaţia de ridicare mărfuri completată de către inculpatul B.I.N., semnată şi ştampilată în fals cu specimenul de semnătură al administratorului SC C. SRL Iaşi;

- adresa părţii vătămate din 30 aprilie 2004, prin care se aduce la cunoştinţa organelor de cercetare penală faptul că xerocopia ordinului de plată, plăsmuită de către inculpată nu se mai află în posesia unităţii întrucât s-a pierdut;

- factura fiscală din 20 iunie 2003 emisă de către partea vătămată către SC C. SRL Iaşi;

- copia buletinului de identitate lăsat de către inculpat şi documentele de înregistrare ale SC C. SRL Iaşi;

- declaraţiile martorului T.M., angajată a SC H. SA Turda;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.

g) La aceeaşi dată, 20 iunie 2003, inculpatul B.I.N. s-a prezentat la sediul SC R. România SRL Turda, judeţul Cluj, cu reprezentanţii cărora el discutase anterior telefonic, în vederea achiziţionării unei cantităţi de ipsos.

El a prezentat o notă de comandă (din 19 iunie 2003) şi o delegaţie (din 19 iunie 2003) din partea SC C. SRL Iaşi, semnate şi ştampilate de către O.I. ce fuseseră completate anterior de către sine, precum şi o copie a unui ordin de plată (din 20 iunie 2003) ce purta în fals viza R. Bank SA ştampilat în fals cu ştampila acestei unităţi. Aceste plăsmuiri fuseseră anterior realizate de către inculpat. Cu ajutorul acestor documente, inculpatul B.I.N. a ridicat cantitatea de 22 tone ipsos modelaj şi 22 tone ipsos construcţii în valoare de 99.379.280 ROL. Conform declaraţiei inculpatului B.I.N., întreaga marfă a fost preluată tot de către învinuitul Z.D., acesta vânzând-o unor persoane ce nu au putut fi identificate.

Conform aceleiaşi declaraţii, inculpatul B.I.N. nu ar fi primit decât suma de 4.000.000.ROL.

Reprezentanţii SC R. România SRL Turda au efectuat, la rândul lor, ulterior, verificări la sediul R. Bank - Sucursala Iaşi, constatând că viza băncii şi stampila acesteia sunt aplicate în fals.

Partea vătămată SC R. România SRL Turda s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 99.379.280 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- plângerea şi declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC R. România SRL Bucureşti - Punctul de lucru Turda, judeţul Cluj;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 19 iunie 2003 emisă de către SC C. SRL Iaşi, semnată în fals şi ştampilată cu ştampila ce imita semnătura administratorului societăţii, de către inculpatul B.I.N.;

- delegaţia pentru ridicare de mărfuri din 19 iunie 2003, falsificată de către inculpat;

- dispoziţiile de livrare a mărfii de către partea vătămată către SC C. SRL laşi;

- facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC C. SRL laşi;

- xerocopia falsificată a ordinului de plată din 20 iunie 2003 plăsmuită în numele SC C. SRL laşi de către inculpaţi, ce conţine viza falsă a R. Bank - Sucursala Iaşi;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC C. SRL Iaşi;

- declaraţiile martorilor R.R.O., L.V.A., N.V., N.G., T.S., F.L.R.;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N. ;

- declaraţiile învinuitului O.I.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.

h) Pe data de 24 iunie 2003, inculpatul B.I.N. a luat legătura telefonic cu reprezentanţii SC M. SA Bicaz, înţelegându-se să ridice o cantitate de ciment, plata urmând a fi făcută cu filă cec. Inculpatul a întocmit în numele SC C. SRL Iaşi nota de comandă din 23 iunie 2003 prin care solicită de la SC M. SA Bicaz cantitatea de 40 tone ciment, precum şi comanda din 24 iunie 2003 prin care solicită de la aceeaşi societate cantitatea de 50 tone ciment. În continuare, inculpatul a închiriat de la SC I. SA Iaşi 4 camioane şi a întocmit 6 delegaţii pentru ridicare de mărfuri (din 24 iunie 2003, pe numele T.A., A.C., M.C., P.C., B.P. şi C.D., şoferii camioanelor (angajaţi ai SC I. SA laşi). Conform declaraţiei inculpatului B.I.N., persoana care a plătit costurile legate de transport a fost învinuitul C.M.S.

Inculpatul B.I.N. a înmânat numitului P.C. fila cec X311, ştampilată şi semnată cu specimenul de semnătură al administratorului de drept al SC C. SRL Iaşi, G.C. pe care acesta din urmă a înmânat-o reprezentanţilor SC M. SA Bicaz, în momentul ridicării mărfii. Conform înţelegerii telefonice dintre inculpat şi reprezentanţii părţii vătămate SC M. SA Bicaz, fila cec urma a fi decontată imediat.

Conform declaraţiei inculpatului B.I.N., marfa ridicată de la partea vătămată a ajuns în posesia învinuitului C.M.S., care a vândut-o ulterior unor persoane ce nu au putut fi identificate.

Partea vătămată SC M. SA Bicaz s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 102.560.994 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declaraţiile învinuitului O.I.;

- plângerea şi declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC M. SA Bicaz;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 23 iunie 2003 şi comanda din 24 iunie 2003 emise de către SC C. SRL laşi, semnate în fals şi stampilate cu ştampila ce imită semnătura administratorului societăţii, de către inculpatul B.I.N.;

- delegaţiile pentru ridicare de mărfuri din 24 iunie 2003, falsificate de către inculpat;

- facturile fiscale şi avizele de însoţire a mărfii, emise de către partea vătămată către SC C. SRL laşi;

- fila cec X311 datată 24 iunie 2003;

- refuzul decontării sumei înscrisă pe fila cec pe motivul lipsei totale de dispoziţie, de către Banca C.R. Iaşi;

- cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C.;

- declaraţiile martorilor P.C.;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.

În modalitatea expusă mai sus, inculpatul B.I.N. a mai înşelat şi persoana vătămată SC R. SRL Marginea, judeţul Suceava, fapta pentru care i s-a întocmit de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava un dosar penal, ce a fost înaintat instanţei competente teritorial, inculpatul fiind condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen.

În legătură cu activitatea infracţională desfăşurată de către sus-numitele persoane folosindu-se de SC C. SRL Iaşi, trebuie făcute următoarele precizări. Grupul de infractori a identificat potenţialele părţi vătămate telefonic, delegaţii fiind aproape întotdeauna alţii decit cei care făceau comenzile; modalitatea de plată a fost aleasă de către ei prin ordin de plată, în general, tocmai pentru a împiedica intrarea grabnică a SC C. SRL Iaşi în incidenţa de plată, iar activitatea infracţională să se desfăşoare pe o perioadă cât mai mare de timp.

La data de 23 iunie 2003 urmare a încercării decontării de către partea vătămată SC R. SRL Marginea a filei cec X312, pentru suma de 174.033.222 ROL şi a refuzului acesteia, pe motivul lipsei disponibilului bănesc în cont, SC C. SRL Iaşi a fost introdusă, prin sesizarea R. Bank - Sucursala Iaşi, de către Banca Naţională a României, în Centrala Incidentelor de Plată.

Din acel moment, practic, gruparea infracţională a încetat a se mai folosi de către această societate în comiterea infracţiunilor de înşelăciune întrucât remiterea către o altă potenţială persoană vătămată a unui mijloc de plată (ce urma, bineînţeles, a fi refuzat la decontare) ar fi dus la deconspirarea lor.

În ceea ce priveşte activitatea infracţională desfăşurata în numele SC F.C. SRL Iaşi:

Această societate, în anul 2002, a fost înfiinţată de către numitul B.C., asociat unic şi administrator. Această persoană, însă, nu a desfăşurat nici o activitate comercială. O parte a documentelor contabile ale SC F.C. SRL Iaşi (facturi, chitanţe şi copii ale actelor de înregistrare ale societăţii) au ajuns în posesia unor cetăţeni de etnie rromă, iar de aici au ajuns în posesia inculpatului B.I.N. şi a învinuitului P.V.D. Din probele administrate în cauză a rezultat că învinuitul O.I. a remis cetăţenilor de etnie rromă (ce nu au putut fi identificaţi), în prezenţa învinuiţilor C.M.S. şi P.R.V. suma de 20.000.000 ROL, pentru aceste documente, cu toţii urmând a beneficia ulterior de banii obţinuţi prin înşelăciunile ulterioare.

Într-o zi din luna septembrie 2003, în prezenţa învinuitului P.R.V., învinuitul C.M. a remis inculpatului B.I.N. şi învinuitului P.V.D. un număr de 8 file cec, emise de către Banca R.D. - Sucursala Iaşi societăţii administrate de către C.M., SC F. SRL Iaşi, ştampilate şi semnate pentru ca aceştia din urmă să comită înşelăciuni folosindu-se de numele SC F.C. SRL sau al altor societăţi. Conform înţelegerii dintre B.I.N., P.V.D. şi C.M., ultimul dintre aceştia urma a primi un comision consistent din contravaloarea mărfurilor ridicate de către ceilalţi doi de la potenţialele părţi vătămate, pe care să le inducă în eroare prin remiterea respectivelor file cec care urmau a fi lipsite, în mod evident, în momentul decontării lor, de provizia bănească suficientă.

Folosind „reţeta” infracţională anterior folosită, gruparea infracţională formată din inculpatul B.I.N. şi învinuiţii P.V.D., P.R.V., M.R.D., C.M., D.Ş.C., finanţată de către C.M.S., P.A. şi S.V., au indus în eroare în numele SC F.C. SRL Iaşi un număr de 4 societăţi comerciale, pe care le-au prejudiciat cu suma totală de 478.400.000 ROL. Inculpatul şi învinuiţii au falsificat, totodată, şi o ştampilă ce imita originalul celei care aparţinea SC F.C. SRL Iaşi.

În data de 23 octombrie 2003, inculpatul B.I.N. a luat legătura cu reprezentanţii părţii vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad cu care s-au înţeles să ridice în numele SC F.C. SRL marfa (pulpe de pui) pe care să o plătească cu filă cec. Inculpatul a întocmit o delegaţie (din 23 octombrie 2003) de ridicare mărfuri pe numele său pe care a aplicat ştampila falsă a SC F.C. SRL Iaşi şi comanda din 23 octombrie 2003, documente pe care le-a remis reprezentanţilor părţii vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad. Cu ajutorul acestor documente, inculpatul a ridicat mărfuri în valoare totală de 84.762.579 ROL pentru care a lăsat filele Y485 şi Y486, ştampilate în fals cu ştampila SC F.C. SRL şi semnate în fals de către inculpate. În fapt, aceste file cec făceau parte dintre cele emise de către Banca R.D. Iaşi pe numele SC F.C. SRL Iaşi. Marfa ridicată de la partea vătămată SC D.I.C. SRL Bârlad a fost vândută de către inculpatul B.I.N. către SC B. SRL Bârlad, emiţând în fals o factură fiscală din 23 octombrie 2003, respectiv a completat chitanţele din 23 octombrie 2003, în numele SC M.C. SRL Galaţi. Conform notei de constatare din 08 decembrie 2003, întocmită de către Garda Financiară Galaţi, aceasta este o societate „fantomă”, documentele contabile folosite de către inculpat fiind, probabil, procurate de către acesta din bazar. Suma obţinută de către inculpat (78.974.737 ROL) a fost însuşită de către el.

La datele de 04 noiembrie 2003 şi 07 noiembrie 2003, reprezentanţii părţii vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad au introdus spre decontare la Banca C.R. - Sucursala Bârlad cele 2 file cec lăsate de către inculpat, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, plătitor aflat în interdicţie bancară, cecurile aparţin unui set de instrumente de plată retrase din circulaţie, vicii de completare - nu corespunde semnătura cu specimenul de semnătură al administratorului SC F.C. SRL.

Partea vătămată SC D.I.C. SRL Bârlad s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 84.762.579 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 23 octombrie 2003 emisă de către SC F.C. SRL laşi, semnată în fals şi ştampilată cu ştampila ce imită ştampila originală, de către inculpatul B.I.N.;

- delegaţia pentru ridicare de mărfuri din 23 octombrie 2003, falsificată de către inculpat;

- factura fiscală din 23 octombrie 2003 şi chitanţa de primire a avansului, emisă de către partea vătămată către SC F.C. SRL Iaşi;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC F.C. SRL laşi;

- filele cec Y485 şi Y486 datate 06 noiembrie 2003, respectiv 12 noiembrie 2003, împreună cu borderourile de încasare şi refuzurile bancare de decontare;

- factura fiscală din 23 octombrie 2003 şi chitanţele aferente prin care se atestă, prin plăsmuirea inculpatului B.I.N. faptul că SC M.C. SRL Galaţi (firmă fantomă) ar fi vândut, către SC B. SRL Bârlad marfa ridicată de la partea vătămată. În fapt, această tranzacţie a fost reală, din punctul de vedere al cumpărătorului, însă menţiunile cu privire la vizator sunt false, acesta neavând această calitate, în realitate. Operaţiunea contabilă s-a efectuat datorită faptului că SC B. SRL Bârlad cumpărător de bună-credinţă, avea nevoie de înregistrare în contabilitate a acestui raport comercial, iar grupul de infractori încerca să piardă urma mărfii;

- rezultatele controlului financiar efectuat de Garda Financiară laşi la SC F.C. SRL Iaşi, în urma sesizării părţii vătămate;

- adresele Băncii R.D. - Sucursala Iaşi din 06 octombrie 2003 şi din 21 noiembrie 2003 din care rezultă că filele cec folosite de către SC F.C. SRL laşi cu ocazia raportului comercial încheiat cu SC D.I.C. SRL Bârlad aparţin, de fapt, SC F. SRL Iaşi, administrată de învinuitul C.M.; aceste cecuri fuseseră anulate la data de 03 septembrie 2002, cu ocazia intrării în incidenţa de plata a acestei societăţi;

- declaraţiile martorilor T.D., M.D., P.A.;

- declaraţia numitului B.C., administratorul SC F.C. SRL, care arată că el însuşi nu a derulat operaţiuni comerciale pe această firmă, iar filele cec emise pe numele SC F.C. SRL nu îi aparţin;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.;

- declaraţiile învinuitului P.V.D.

În luna octombrie 2003, învinuitul P.V.D. i-a spus inculpatului B.I.N. că a identificat, în municipiul Bârlad, judeţul Vaslui, o firmă care livrează anvelope auto, agreând, ca mijloc de plată, fila cec. Învinuitul P.V.D. s-a deplasat în municipiul Bârlad unde a discutat cu reprezentanţii părţii vătămate SC I.C. SRL Bârlad posibilitatea achiziţionării unor anvelope auto de tractor şi camion, înţelegându-se ca plata sa fie făcută cu file cec. După câteva zile, învinuitul P.V.D. a fost sunat de către reprezentanţii părţii vătămate care i-au comunicat acceptul privind livrarea anvelopelor solicitate. În continuare, inculpatul B.I.N. a întocmit în fals, pe numele învinuitului M.R.D. o delegaţie de ridicare.de mărfuri în numele SC F.C. SRL semnată şi ştampilată în fals, precum şi comanda din 28 octombrie 2003; cu ajutorul acestor documente şi a unor copii după actele de înregistrare ale SC F.C. SRL laşi, învinuitul M.R.D. s-a prezentat la sediul părţii vătămate SC I.C. SRL Bârlad ridicând marfă în valoare de 107.800.003 ROL, dând avans suma de 10.000.000 ROL şi lăsând fila cec X487, ştampilată şi semnată în prealabil. Fila cec făcea parte din setul de instrumente de plată provenite de la învinuitul C.M., cu ajutorul unei sume de bani primită de la inculpatul B.I.N., învinuitul M.R.D. închiriase, dintr-o piaţă din municipiul Bârlad, un autocamion, condus de către numitul T.G., cu ajutorul căruia a transportat anvelopele ridicate de la partea vătămată SC I.C. SRL Bârlad, către laşi.

Ajuns în localitatea Poieni, învinuitul M.R.D. s-a întâlnit cu inculpatul B.I.N., care venise cu un alt mijloc de transport (care nu a mai fost identificat), în care au fost încărcate anvelopele părţii vătămate SC I.C. SRL Bârlad.

Pentru a ascunde urmele infracţiunii, inculpatul B.I.N. a întocmit un proces-verbal prin care atesta în fals faptul că M.R.D. a predat mărfurile în cauză administratorului de drept al SC F.C. SRL.

Respectivul proces-verbal a fost ştampilat în fals şi semnat, atât de către B.I.N. în numele lui B.C., cât şi de către învinuitul M.R.D. în numele său personal.

În cele din urmă, marfa ridicată de la partea vătămată a fost comercializata „la negru” de către inculpatul B.I.N., iar banii obţinuţi au fost împărţiţi, conform declaraţiei acestuia, între sine şi învinuiţii P.V.D., P.A. şi M.R.D. De precizat este că banii necesari acoperirii costurilor logistice ale întregii operaţiuni (plata mijloacelor de transport, avansul de 10.000.000 ROL şi altele) au fost asiguraţi de către învinuitul P.A. La data de 01 noiembrie 2003, reprezentanţii părţii vătămate SC I.C. SRL Bârlad au introdus spre decontare la Banca C.R. - Sucursala Bârlad fila cec lăsată de către învinuitul M.R.D. (care completase personal rubricile acestuia, cu excepţia ştampilei şi semnăturii) aceasta fiind refuzată la plată pe motiv că aparţine unui set de instrumente de plată retrase din circulaţie.

Partea vătămată SC I.C. SRL Bârlad s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 97.800.003 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC I.C. SRL Bârlad;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 28 octombrie 2003 emisă de către SC F.C. SRL laşi, semnată în fals şi ştampilată cu ştampila ce imită ştampila originală, de către inculpatul B.I.N.;

- delegaţia pentru ridicare de mărfuri din 28 octombrie 2003, falsificată de către inculpaţi, pe numele învinuitului M.R.D.;

- factura fiscaladin 28 octombrie 2003, emisă de către partea vătămată către SC F.C. SRL Iaşi;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC F.C. SRL Iaşi;

- fila cec Y487 datată 07 noiembrie 2003 împreună cu borderourile de încasare şi refuzurile bancare de decontare;

- procesul-verbal de predare-primire a mărfii, falsificat de către învinuitul M.R.D., prin care se atestă, nereal, faptul că acesta, în calitate de „delegat” al societăţii, a predat marfa administratorului B.C.;

- declaraţiile martorului T.G., conducător auto;

- declaraţia numitului B.C., administratorul SC F.C. SRL care arată că el însuşi nu a derulat operaţiuni comerciale pe această firmă, iar filele cec emise pe numele SC F.C. SRL nu îi aparţin;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.

- declaraţiile învinuitului P.V.D.;

- declaraţiile învinuitului M.R.D.;

- declaraţiile învinuitului P.A.;

- procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. şi P.A.;

- procesele-verbale de confruntare dintre B.I.N. şi M.R.D.;

- procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. şi B.C.

La începutul lunii noiembrie 2003, învinuitul P.V.D. a discutat telefonic cu reprezentanţii părţii vătămate SC V. SRL Mizil, cu care s-au înţeles să achiziţioneze, în numele SC F.C. SRL Iaşi un motostivuitor. Aceştia din urmă au fost de acord şi în ziua de 15 noiembrie 2003 au adus în Iaşi bunul solicitat, în valoare de 139.846.000 ROL primind de la învinuitul P.V.D. suma de 10.000.000 ROL avans (sumă pe care probabil acesta o primise la rândul lui de la învinuitul P.A.) şi fila cec seria X495 ce purta o dată ulterioară - 17 noiembrie 2003, cu menţiunile referitoare la sumă, ştampilă şi semnătura falsă.

La data de 20 noiembrie 2003, reprezentanţii părţii vătămate SC V. SRL Mizil au introdus spre decontare la R.F. Bank - Sucursala Iaşi fila cec remisă de către învinuitul P.V.D., aceasta fiind refuzată la plată pe motiv că aparţine unui set de instrumente de plată retrase din circulaţie.

Motostivuitorul în cauză a ajuns în posesia numitului V.D., din municipiul Bârlad, care l-a preluat de la învinuitul P.V.D., fără documente legale, pentru suma de 2.500 dolari S.U.A.

În urma plângerii reprezentanţilor părţii vătămate şi a demersurilor efectuate de către organelle de cercetare penală, motostivuitorul a fost recuperat şi predat părţii vătămate SC V. SRL Mizil, care nu se mai constituie parte civilă în cauză.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- plângerea şi declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC V. SRL Mizil;

- factura fiscală din 15 noiembrie 2003, emisă de către partea vătămată către SC F.C. SRL laşi;

- fila cec Y495 datată 17 noiembrie 2003 împreună cu borderourile de încasare şi refuzurile bancare de decontare;

- procesul-verbal din data de 17 decembrie 2003, încheiat de către organele de poliţie prin care motostivuitorul, obiect material al infracţiunii, a fost ridicat de la numitul D.V. şi predat părţii vătămate SC V. SRL Mizil;

- declaraţiile martorului D.V. din care rezultă că a cumpărat motostivuitorul respectiv de la o persoană (care are semnalmentele învinuitului P.V.D.) din complexul comercial S. din Iaşi, fără documente legale;

- declaraţia martorului E.G.L., delegatul părţii vătămate SC V. SRL Mizil, din care rezultă ca a transportat la laşi motostivuitorul, predându-l unei persoane care are semnalmentele învinuitului P.V.D. - „înalt, atletic, blond, cu părul lung”;

- declaraţiile învinuitului P.V.D.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V., prin care arată că a auzit mai multe discuţii între inculpatul B.I.N. şi învinuitul P.V.D. despre motostivuitorul ridicat de la partea vătămată.

La începutul lunii noiembrie 2003, inculpatul B.I.N. şi învinuitul D.Ş.C. au identificat partea vătămată SC H.X. SRL Iaşi care comercializa piese auto. Învinuitul D.Ş.C. a discutat telefonic cu reprezentanţii părţii vătămate, susţinând că se numeşte „domnul L.” şi că doreşte să achiziţioneze în numele SC F.C. SRL Iaşi planetare auto. El aflase despre existenţa acestei mărfi de la numitul D.P.L., o cunoştinţă a sa, care lucra pentru partea vătămată.

Aceştia din urmă au fost de acord punând condiţia plăţii cu fila cec doar în condiţiile remiterii unui avans iniţial de 30.000.000 ROL. Având nevoie de aceşti bani, inculpatul B.I.N. l-a contactat pe învinuitul S.V., solicitându-i suma de 40.000.000 ROL, pentru avans, plata delegaţilor şi transport, comunicându-i totodată planul infracţional şi promiţându-i restituirea unei sume mai mari de bani din vânzarea ulterioară a bunurilor ce urmau a fi cumpărate. În ziua de 03 noiembrie 2003 inculpatul B.I.N. a completat, ştampilat şi semnat în fals delegaţia de ridicare mărfuri din 03 noiembrie 2003, pe numele învinuitului P.R.V., i-a dat acestuia certificatul de înmatriculare al SC F.C. SRL în xerocopie şi fila cec Y493, semnată în fals (care aparţinea în realitate SC F. SRL). În continuare, învinuiţii P.R.V. şi D.Ş.C. au închiriat o dubiţă şi s-au deplasat, împreună cu învinuitul S.V. şi cu inculpatul B.I.N. în zona Piaţa D. În timp ce inculpatul şi învinuiţii D.Ş.C. şi S.V. aşteptau în autoturismului celui din urmă, învinuitul P.R.V. a luat suma de 30.000.000 ROL de la învinuitul S.V., a intrat în magazinul părţii vătămate SC H.X. SRL laşi, predând suma de bani reprezentantului acesteia, M.C., căruia i-a remis şi documentele sus-menţionate. În acest fel a ridicat şi încărcat în mijlocul de transport anterior închiriat un număr de 200 planetare auto, în valoare de 273.700.000 ROL, învinuitul a lăsat fila cec Y493 în valoare de 273.700, 000 ROL (cu toate ca aceasta era valoarea mărfii, în care nu trebuia inclus avansul) fila cec, conform înţelegerii, a fost completată de către reprezentanţii părţii vătămate, care au menţionat ca dată a emiterii 17 noiembrie 2003.

La data de 21 noiembrie 2003 reprezentanţii părţii vătămate SC H.X. SRL Iaşi au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Iaşi fila cec remisă de către învinuitul P.R.V., aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară, cec anulat, vicii de completare.

Marfa a fost transportată la domiciliul învinuitului S.V. din Iaşi, şi a fost vândută, în cele din urmă de către învinuiţii P.A. şi O.I. în zona municipiului Piteşti, în obor, banii obţinuţi fiind împărţiţi între inculpaţi şi toţi învinuiţii ce au contribuit la comiterea înşelăciunii.

Partea vătămată se constituie parte civilă în cauză cu suma de 273.000.000 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC H.X. SRL Iaşi;

- delegaţia pentru ridicare de mărfuri din 03 noiembrie 2003, falsificată de către inculpat, pe numele învinuitului P.R.V.;

- factura fiscală din 03 noiembrie 2003, emisă de către partea vătămată către SC F. SRL Iaşi;

- fila cec Y493 datată 17 noiembrie 2003 împreună cu borderourile de încasare şi refuzurile bancare de decontare;

- declaraţiile martorului D.P.L.;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.;

- declaraţiile învinuitului P.V.D.;

- declaraţiile învinuitului S.V.;

- declaraţiile învinuitului O.I.;

- declaraţiile învinuitului D.Ş.C.;

- procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. şi O.I.;

- procesele-verbale de confruntare dintre B.I.N. şi D.Ş.C.;

- procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. şi P.R.V.;

- procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. şi P.A.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată prin folosirea SC R.G.I. SRL Iaşi.

Până la data de 28 august 2003, această societate a fost administrată de către numitul M.C., asociat fiind numita M.T. La propunerea învinuitului P.V.D. şi a inculpatului B.I.N., învinuitul P.R.V. a acceptat sa preia SC R.G.I. SRL Iaşi, cu scopul de a înşela societăţi comerciale, prin ridicarea de mărfuri, plata urmând să o facă cu file cec, fără disponibil în cont, iar banii rezultaţi din vânzarea mărfurilor să fie împărţiţi între membrii grupării.

Pentru a face menţiunile necesare la Oficiul Registrului Comerţului (schimbarea numelui administratorului), inculpatul B.I.N. i-a făcut cunoştinţă învinuitului P.R.V. cu numitul C.Ş., arhivar la Oficiul Registrului Comerţului Iaşi, acesta ajutându-l să facă menţiunile necesare în Registru. În aceste condiţii, la data de 28 august 2003, învinuitul P.R.V. a devenit asociat unic şi administrator al SC R.G.I. SRL Iaşi, sediul social al firmei fiind stabilit în laşi, adresa unde domiciliază mama inculpatului B.I.N.

Folosindu-se de documentele de înregistrare, precum şi alte documente ce aparţineau SC R.G.I. SRL laşi, membrii grupării infracţionale (C.M.S., B.I.N., P.R.V., M.R.D., D.Ş.C. şi P.V.D.) au înşelat un număr de 4 societăţi comerciale, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 502.740.113 ROL.

În luna septembrie 2003, învinuitul P.V.D., la solicitarea învinuitului C.M.S., s-a deplasat la SC C. SA Bacău, unde a discutat cu reprezentanţii acestei societăţi, convenind să achiziţioneze, în numele SC R.G.I. SRL Iaşi, marfă - contactori electrici, plata urmând să se facă cu file cec. În urma acestor discuţii, la data de 23 septembrie 2003, inculpatul B.I.N. i-a remis învinuitului M.R.D. delegaţia pentru ridicare de mărfuri, ordin de deplasare şi comanda de ridicare mărfuri, toate datate 23 septembrie 2003, completate de către inculpaţi şi ştampilate cu ştampila societăţii, care se afla în posesia sa. El i-a mai înmânat învinuitului M.R.D. şi fila cec Z598, ştampilată şi semnată de către învinuitul P.R.V. Cu aceste documente, învinuitul M.R.D. s-a prezentat la sediul părţii vătămate SC C. SA Bacău de unde a ridicat contactori electrici în valoare totală de 120.490.125 ROL, plata făcând-o cu fila cec respectivă, care a fost completată de către reprezentanţii părţii vătămate, conform înţelegerii cu învinuitul M.R.D. cu data de 30 septembrie 2003. Marfa a fost adusă la Iaşi şi preluată efectiv de inculpatul B.I.N., care a vândut-o unor persoane ce nu au putut fi identificate. Sumele obţinute au fost împărţite între învinuitul C.M.S. (care suportase costurile legate de transport, masă etc.), inculpatul B.I.N. şi învinuiţii P.V.D., M.R.D. şi P.R.V. Inculpatul B.I.N. a plăsmuit un proces-verbal semnat de către M.R.D. şi P.R.V. prin care atesta că marfa a fost predată către administratorul SC R.G.I. SRL laşi.

La data de 30 septembrie 2003 reprezentanţii părţii vătămate, SC C. SA Bacău, au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala laşi, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă parţială de disponibil (nu există decât suma de 2.832.000 ROL). La data de 01 octombrie 2003, SC R.G.I. SRL Iaşi a fost introdusă în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, fiind declarată în interdicţie bancară, învinuitul P.R.V. a fost înştiinţat de către bancă cu privire la faptul că la 01 octombrie 2003 SC R.G.I. SRL a intrat în interdicţie bancară. El a comunicat imediat acest aspect inculpatului B.I.N., solicitându-i să îi înapoieze mai multe file cec pe care el deja le semnase, acesta din urmă spunându-i că le-a pierdut.

Partea vătămată SC C. SA Bacău s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 117.588.195 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- plângerea şi declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC C. SA Bacău;

- delegaţia pentru ridicare de mărfuri şi ordinul de deplasare din 23 septembrie 2003, falsificate de către inculpat pe numele învinuitului M.R.D.;

- documentele de înregistrare fiscală, în xerocopie, ale SC R.G.I. SRL Iaşi şi copiile de pe cărţile de identitate ale administratorului societăţii şi delegatului acesteia, lăsate de către învinuitului M.R.D. reprezentanţilor părţii vătămate;

- facturile fiscale, emise de către partea vătămată către SC R.G.I. SRL laşi;

- fila cec Z598 datată 30 septembrie 2003;

- refuzul decontării sumei înscrisă pe fila cec pe motivul lipsei totale de disponibil bănesc în cont, de către Banca R.D. Iaşi;

- cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C. din data de 01 octombrie 2003;

- adresa Băncii R.D. - Sucursala Iaşi prin care se aduce la cunoştinţa „organelor de cercetare penală faptul că fila cec din data de 30 septembrie 2003 a fost refuzată pe motiv lipsă parţială de disponibil, titularul dreptului de semnătură în bancă este administratorul SC R.G.I. SRL Iaşi, P.R.V., iar fila cec a fost semnată de către acesta; societatea a intrat în Centrala Incidentelor de Plăţi la data de 01 octombrie 2003;

- raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică din 18 martie 2004, efectuat de către Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Bacău din care rezultă că semnătura de pe fila cec în cauză aparţine, la rubrica „trăgător”, numitului P.R.V.;

- procesele-verbale de recunoaştere după fotografie a învinuitului M.R.D. de către martorele N.M. şi S.D., angajatele SC C. SA Bacău;

- declaraţiile martorilor S.D., V.T., C.C.C., C.M., N.M.;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.;

- declaraţiile învinuitului M.R.D.;

- declaraţiile învinuitului P.V.D.;

În luna septembrie 2003, învinuitul M.D. a fost contactat, pe rând, de inculpatul B.I.N. şi de învinuitul D.Ş.C., care i-au propus sa meargă la SC D.E. SRL Iaşi, pentru a discuta posibilitatea ridicării unor scule, plata urmând a se face cu file cec.

Învinuitul a fost de acord, s-a deplasat la sediul respectivei societăţi comerciale, de aici luând un catalog de prezentare publicitară a mărfurilor acesteia. La data de 22 septembrie 2003, învinuitul D.Ş.C. s-a prezentat la sediul SC D.E. SRL cu comanda din 22 septembrie 2003, cu delegaţia de ridicare mărfuri din 22 septembrie 2003 şi ordinul de deplasare din data de 22 septembrie 2003, aceste documente fiind completate pe numele său de către inculpatul B.I.N. Învinuitul a ridicat împreună cu învinuitul O.I. cu maşina proprietate a acestuia din urmă, în 2 rânduri, pe 22 septembrie 2003 şi 01 octombrie 2003 marfa în valoare totală de 313.121.021 ROL. Pentru plata acesteia, învinuitul D.Ş.C. a remis reprezentanţilor părţii vătămate 2 file cec, respectiv Z585 în valoare de 194.778.261 ROL şi Z576, în valoare de 101.042.760 ROL, pe care le primise de la inculpatul B.I.N. Aceste file au fost completate de către angajaţii părţii vătămate, conform înţelegerii cu învinuitul D.Ş.C., cu date ulterioare, respectiv 16 octombrie 2003 şi 22 octombrie 2003.

La datele respective, reprezentanţii părţii vătămate, SC D.E. SRL Iaşi, au introdus spre decontare la F. Bank România SA - Sucursala Iaşi filele cec, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară, cecul aparţinând unui set de instrumente retras din.circulaţie.

La discuţia iniţială, legată de această înşelăciune, au participat învinuiţii D.Ş.C. (care obţinuse şi informaţia), C.M.S. (care a suportat costurile logistice), P.R.V. şi M.R.D. O.I. a fost ulterior contactat de către învinuitul C.M.S., care l-a trimis să ridice marfa şi să îl controleze pe învinuitul D.Ş.C. Marfa ridicată de la partea vătămată a fost transportată de către învinuitul O.I. la domiciliul învinuitului S.V. (beneficiarul probabil al mărfii), iar apoi a fost vândută de către acesta şi de către învinuitul P.V.D. către diferite persoane, care nu au putut fi identificate.

Inculpatul a plăsmuit un proces-verbal de predare-primire a mărfii, între învinuiţii D.Ş.C. şi P.R.V., prin care se atestă, în fals, remiterea mărfii şi a certificatului de garanţie aferent produselor către administratorul SC R.G.I. SRL.

Partea vătămată SC D.E. SRL Iaşi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 313.121.021 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC D.E. SRL laşi;

- delegaţia pentru ridicare de mărfuri şi ordinul de deplasare din 22 septembrie 2003, falsificate de către inculpat pe numele învinuitului D.Ş.C.;

- comanda de ridicare mărfuri din 22 septembrie 2003;

- facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC R.G.I. SRL laşi;

- filele cec Z585 datată 22 octombrie 2003 şi Z576 datată 16 octombrie 2003, împreună cu borderourile de depunere în bancă şi justificările refuzurilor la plată pe motivul lipsei totale de disponibil bănesc în cont, cecuri emise de un trăgător aflat în interdicţie bancară, cecurile aparţin unor instrumente de plată retrase din circulaţie;

- contractul de comisionare dintre SC R.G.I. SRL laşi şi D.Ş.C., plăsmuit de către acesta din urmă şi de către învinuitul P.R.V., prin care se atesta, calitatea de delegat a primului dintre aceştia;

- cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C. din data de 01 octombrie 2003;

- procesul-verbal de predare-primire a mărfii, nedatat, prin care se atesta nereal primirea de către P.R.V., în calitate de administrator al societăţii, a mărfii ridicate de la partea vătămată de către învinuitul D.Ş.C. Prin această plăsmuire, cei doi învinuiţi au încercat, prin fals, să acrediteze ideea că marfa ar fi intrat în custodia cumpărătorului pe 04 septembrie;

- procesul-verbal de recunoaştere după fotografie a învinuitului M.R.D. şi a inculpatului B.I.N., de către învinuitul D.Ş.C.;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.;

- declaraţiile învinuitului D.Ş.C.;

- declaraţiile învinuitului M.R.D.;

- declaraţiile învinuitului C.M.S.;

- declaraţiile învinuitului O.I.;

- declaraţiile învinuitului S.V.;

În luna septembrie 2003, învinuitul M.R.D. a aflat că partea vătămată SC D. SRL Vaslui comercializează microcentrale termice, acceptând ca mijloace de plată file cec, despre aceste aspecte povestindu-i inculpatului B.I.N. Acesta din urmă a discutat cu învinuitul S.V. să cumpere microcentrale în cauză, pe care i le va aduce ulterior, acesta fiind de acord.

La data de 08 septembrie 2003 învinuitul M.R.D. şi inculpatul B.I.N. s-au deplasat în municipiul Vaslui, la sediul părţii vătămate unde au văzut marfa, inculpatul hotărând să le procure. După ce a plecat inculpatul, învinuitul M.R.D. a prezentat reprezentanţilor părţii vătămate comanda de ridicare mărfuri din 08 septembrie 2003 pe care o primise de la inculpaţi, după plăsmuirea ei a ridicat marfa (2 microcentrale şi 200 metri tub pexal) în valoare totală de 48.799.898 ROL, pentru care a dat fila cec Z580 semnată de către învinuitul P.R.V. şi ştampilată cu ştampila SC R.G.I. SRL Iaşi de către inculpatul B.I.N.

Data cecului a fost trecută de către reprezentanţii părţii vătămate, conform înţelegerii cu învinuitul M.R.D., 08 octombrie 2003, la 30 zile după ridicarea mărfii, el asigurându-i că cecul va avea acoperire bancară suficientă.

La data respectivă, reprezentanţii părţii vătămate, SC D. SRL Vaslui, au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Vaslui fila cec, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară.

Marfa ridicată de către învinuitul M.R.D. a fost transportată de inculpatul B.I.N. la domiciliul învinuitului S.V. şi vândută acestuia, contra unei sume modice - 5.000.000 ROL.

Inculpatul a plăsmuit un proces-verbal de predare-primire a mărfii din 08 septembrie 2003, între învinuiţii M.R.D. şi P.R.V., prin care se atesta, în fals, remiterea mărfii către administratorul SC R.G.I. SRL.

Partea vătămată SC D. SRL Vaslui s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 48.799.898 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC D. SRL Vaslui;

- delegaţia pentru ridicare de mărfuri şi ordinul de deplasare din 08 septembrie 2003, falsificate de către inculpat pe numele învinuitului M.R.D.;

- comanda de ridicare mărfuri din 08 septembrie 2003;

- facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC R.G.I. SRL laşi;

- fila cec Z580 datată 08 octombrie 2003, împreună cu borderourile de depunere în bancă şi justificările refuzului la plată pe motivul lipsei totale de disponibil bănesc în cont, cec emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară;

- contractul de comisionare dintre SC R.G.I. SRL laşi şi D.Ş.C., plăsmuit de către acesta din urmă şi de către învinuitul P.R.V., prin care se atesta calitatea de delegat a primului dintre aceştia;

- cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C. din data de 01 octombrie 2003;

- procesul-verbal de predare-primire a mărfii din data de 08 septembrie 2003, prin care se atesta nereal primirea de către P.R.V., în calitate de administrator al societăţii, a mărfii ridicate de la partea vătămată de către învinuitul M.R.D. Prin aceasta plăsmuire, cei doi învinuiţi au încercat, prin fals, să acrediteze ideea că marfa ar fi intrat în custodia cumpărătorului de drept, SC R.G.I. SRL şi au încercat să confere o tentă de legalitate tranzacţiei;

- declaraţiile martorului C.D.;

- procesul-verbal de recunoaştere după fotografie a învinuitului M.R.D. şi a inculpatului B.I.N., de către martorul C.D.;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.;

- declaraţiile învinuitului D.Ş.C.;

- declaraţiile învinuitului M.R.D.;

- declaraţiile învinuitului S.V.;

- procesele-verbale de confruntare dintre inculpatul B.I.N. şi învinuitul M.R.D.;

- procesul-verbal de confruntare dintre inculpatul B.I.N. şi învinuitul P.R.V.

În luna septembrie 2003, în urma unei informaţii primite de către inculpatul B.I.N. învinuitul M.R.D., la data de 19 septembrie 2003 s-a deplasat la sediul părţii vătămate SC E.M.T. SRL laşi, discutând posibilitatea achiziţionării unor scule, plata urmând a se face cu file cec. În aceeaşi zi învinuitul M.R.D. şi inculpatul B.I.N. s-au deplasat la sediul părţii vătămate unde au văzut marfa, inculpatul hotărând să o procure. Pentru a capta atenţia reprezentanţilor părţii vătămate, învinuitul M.R.D. le-a comunicat acestora că SC R.G.I. SRL Iaşi este o firmă serioasă care are în derulare mai multe contracte de subantrepriză în domeniul construcţiilor cu diferite societăţi comerciale.

Pentru a fi mai convingător, învinuitul M.R.D. a prezentat 2 contracte de subantrepriză, plăsmuite de către inculpatul B.I.N. şi semnate de către învinuitul P.R.V. El a mai prezentat, de asemenea, şi un certificat de bonitate plăsmuit de către inculpat în numele Băncii R.D. - Sucursala Iaşi, o balanţă de verificare fiscală a SC R.G.I. SRL laşi din luna iulie 2003, falsificată, de asemenea, de inculpat. Învinuitul M.R.D. a ridicat în 3 rânduri scule electrice marca B., în valoare totală de 2.721.172.630 ROL. Învinuitul M.R.D. a achitat, în numerar, suma de 40.000.000 ROL, primită de la inculpatul B.I.N. şi care îi fusese dată acestuia, la rândul său, de către învinuitul S.V. şi a lăsat 4 file cec, semnate şi stampilate, Z581, Z588, Z584 şi Z583, având trecute ca date ale emiterii, conform înţelegerii verbale, 20 octombrie 2003, 24 octombrie 2003, 20 noiembrie 2003 şi 04 noiembrie 2003 el asigurând angajaţii părţii vătămate că cecurile vor avea acoperire bancară suficientă.

La data de 02 octombrie 2003, respectiv la 10 noiembrie 2003, reprezentanţii părţii vătămate, SC E.M.T. SRL Iaşi, au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Iaşi, filele cec, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară, cecul anulat.

Marfa ridicată de către învinuitul M.R.D. a fost transportată de inculpatul B.I.N. la domiciliul învinuitului S.V. şi vândută acestuia, contra unei sume modice - 40.000.000 ROL.

Inculpatul a plăsmuit un proces-verbal de predare-primire a mărfii din 26 septembrie 2003, între învinuiţii M.R.D. şi P.R.V., prin care se atesta, în fals, remiterea mărfii către administratorul SC R.G.I. SRL laşi.

Partea vătămată SC E.M.T. SRL Iaşi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 232.117.260 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate SC E.M.T. SRL laşi;

- delegaţia pentru ridicare de mărfuri şi ordinul de deplasare din 08 septembrie 2003, falsificate de către inculpat pe numele învinuitului M.R.D.;

- facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC R.G.I. SRL Iaşi;

- filele cec Z581 datată 20 octombrie 2003, Z588 datată 24 octombrie 2003, Z584 datată 20 noiembrie 2003 şi Z583 datată 04 noiembrie 2003 împreună cu borderourile de depunere în bancă şi justificările refuzului la plată pe motivul lipsei totale de disponibil bănesc în cont, cecuri emise de un trăgător aflat în interdicţie bancară, cecuri anulate;

- cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C. din data de 01 octombrie 2003;

- procesul-verbal de predare-primire a mărfii în data de 26 septembrie 2003, prin care se atesta nereal primirea de către P.R.V., în calitate de administrator al societăţii, a mărfii ridicate de la partea vătămată de către învinuitul M.R.D. Prin această plăsmuire, cei doi învinuiţi au încercat, prin fals, să acrediteze ideea că marfa ar fi intrat în custodia cumpărătorului de drept, SC R.G.I. SRL şi au încercat să confere o tentă de legalitate tranzacţiei;

- declaraţiile martorilor A.R., M.G.C.;

- procesul-verbal de recunoaştere după fotografie a învinuitului M.R.D., de către martorii C.M., M.C.G.;

- declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului B.I.N.;

- declaraţiile învinuitului P.R.V.;

- declaraţiile învinuitului M.R.D.;

- declaraţiile învinuitului S.V.;

- procesele-verbale de confruntare dintre inculpatul B.I.N. şi C.M.;

- procesul-verbal de confruntare dintre inculpatul B.I.N. şi învinuitul M.R.D.;

- procesul-verbal de confruntare dintre inculpatul B.I.N. şi învinuitul P.R.V.

În drept,

Fapta inculpatului B.I.N. şi a învinuiţilor O.I., D.Ş.C., C.M.S., P.V.D., S.V., P.R.V., care în perioada iunie 2003 - decembrie 2003 a înfiinţat o grupare criminală organizată, cu structuri determinate, care a acţionat în mod concertat în scopul obţinerii de foloase materiale injuste prin inducerea în eroare a mai multor părţi vătămate de la care au ridicat, prin folosirea interpusă a SC C. SRL laşi, SC F.C. SRL laşi şi SC R.G.I. SRL Iaşi marfa prin folosire de calităţi mincinoase, de mijloace de plată false sau prin emitere de cecuri fără acoperire bancară cauzând un prejudiciu total în valoare totală de 3.032.092.436 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înfiinţare a unui grup organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpatului B.I.N., care, în perioada iunie-decembrie 2003 a plăsmuit, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în numele SC C. SRL Iaşi, SC F.C. SRL Iaşi şi SC R.G.I. SRL laşi, pe numele său şi pe numele învinuiţilor D.Ş.C., M.R.D., D.N. şi P.R.V. mai multe înscrisuri sub semnătură privată (delegaţii ce atestau în mod mincinos calitatea de reprezentant al celor 3 societăţi mai sus menţionate, procese-verbale de predare-primire a mărfurilor, facturi prin care disimula provenienţa malurilor, note de comandă, ordine de deplasare, precum şi ordine de plată ce purtau în mod fals viza băncii R. Bank - Sucursala Iaşi) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N., care, în perioada mai sus arătată, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a acţionat personal în sensul inducerii în eroare a părţilor vătămate SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava, Iaşi, SC H. SA Bucureşti - Punctul de lucru Turda, SC R. România SRL Turda de la care a ridicat marfa, în numele SC C. SRL Iaşi pe care a plătit-o cu ordine de plată ce purtau în mod fals viza băncii R. Bank - Sucursala Iaşi, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 454.011.384 ROL întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N., care, la data de 23 iulie 2003, l-a instigat pe învinuitul D.N. să inducă în eroare partea vătămată SC C. SA Iaşi de la care a ridicat marfa, în numele SC C. SRL laşi pe care a plătit-o cu ordin de plată ce purta în mod fals viza băncii R. Bank - Sucursala laşi, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 85.584.920 ROL întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la înşelăciune, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N., care, la data de 24 iunie 2003 l-a instigat pe învinuitul D.Ş.C., în calitate de fals delegat al SC C. SRL Iaşi să remită reprezentanţilor legali ai părţii vătămate SC G.D. SRL Iaşi o filă cec emisă de către SC L.I. SRL Ciurea (firmă fantomă), ce avea semnătura şi ştampila falsificate, ridicând în numele SC C. SRL laşi marfă în valoare de 475.380.094 ROL, inducând în eroare partea vătămată prin prezentarea ca valabilă a acestui instrument de plată, prin această manevră prejudiciind partea vătămată cu suma mai sus menţionată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiuni de instigare la înşelăciune - art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N., care la data de 24 iunie 2005 a remis reprezentanţilor legali ai părţii vătămate SC M. SA Bicaz o filă cec semnată în fals cu un specimen de semnătură ce imita semnătura administratorului SC C. SRL Iaşi, cunoscând că aceasta nu are disponibil bănesc în cont, trăgătorul fiind în interdicţie bancară, ridicând marfă în valoare de 102.560.924 ROL, cu care partea vătămată a fost prejudiciată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N. care la data de 23 octombrie 2003 a indus în eroare reprezentanţii SC D.I.C. SRL Bârlad de la care a ridicat marfă în valoare de 84.762.579 ROL lăsând 2 file cec emise în numele SC F.C. SRL laşi care aparţineau, în fapt, SC F. SRL laşi, creând aparenţa valabilităţii acestor instrumente de plată (care erau în fapt retrase din circulaţie), prejudiciind partea vătămată cu suma respectivă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin (2), (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N. care în perioada octombrie - noiembrie 2003 i-a instigat pe învinuiţii M.R.D. şi P.R.V. să inducă în eroare pe reprezentanţii SC I.C. SRL Bârlad şi SC H.X. SRL laşi de la care au ridicat marfă în valoare de 97.800.003 ROL, respectiv 273.000.000 ROL, lăsând 2 file cec emise în numele SC F.C. SRL laşi care aparţineau în fapt SC F. SRL laşi, creând aparenţa valabilităţii acestor instrumente de plată (care erau în fapt retrase din circulaţie), prejudiciind părţile vătămate cu sumele respective, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N. care în perioada septembrie 2003 i-a instigat pe învinuiţii M.R.D., D.Ş.C. să inducă în eroare reprezentanţii SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iaşi, SC D. SRL Vaslui şi SC E.M.T. SRL Iaşi de la care au ridicat marfă în valoare de 117.588.195 ROL, 313.121.021 ROL, 48.799.898 ROL şi 232.117.260 ROL, lăsând file cec emise în numele SC R.G.I. SRL laşi, cunoscând că trăgătorii se află în interdicţie bancară, iar societatea nu are disponibil bănesc în conturi, prejudiciind părţile vătămate cu sumele respective, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

De remarcat este că, prin activitatea sa infracţională, în calitate de autor sau instigator, inculpatul B.I.N. a acţionat în mod concertat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, contribuind în mod nemijlocit la crearea unui prejudiciu total în valoare de 3 032.092.436 ROL (toate actele materiale de inducere în eroare a părţilor vătămate, în numele SC C. SRL Iaşi, SC F.C. SRL Iaşi şi SC R.G.I. SRL Iaşi) acest prejudiciu global atrăgând incidenţa disp. art. 146¹ C. pen. (consecinţe deosebit de grave) şi implicit a disp. art. 215 alin. (5) C. pen., încadrare juridică ce a fost reţinută în sarcina inculpatului.

Fapta învinuitului D.Ş.C., care, la data de 21 iunie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iaşi, delegat al „domnului T.” (D.N.) a ridicat de la partea vătămată SC G.D. SRL Iaşi faianţă, gresie şi adezivi, în valoare de 475.380.094 ROL, lăsând ca instrument de plată, iniţial o fila cec emisă de SC C. SRL Iaşi (ce nu avea disponibil în cont), iar ulterior, pentru ca societatea să nu intre în interdicţie bancară, a schimbat cecul cu un bilet la ordin emis de către SC L.I. SRL Ciurea (societate fantomă), inducând în eroare reprezentanţii părţii vătămate prin crearea aparenţei valabilităţii acestui mijloc de plată, prin această operaţiune cauzând un prejudiciu părţii vătămate, echivalentul contravalorii mărfii ridicate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului D.Ş.C., care, la data de 11 iunie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL laşi, a ridicat, de la partea vătămată SC P. SRL Iaşi cantitatea de 25.000 cărămizi, în valoare de 150.000.000 ROL lăsând ca instrument de plată o filă cec emisă de SC C. SRL laşi (ce nu avea disponibil în cont, cecul fiind retras din circulaţie), inducând în eroare reprezentanţii părţii vătămate prin crearea aparenţei valabilităţii acestui mijloc de plată, prin această operaţiune cauzând un prejudiciu părţii vătămate, echivalent contravalorii mărfii ridicate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului D.Ş.C., care, în luna noiembrie 2003 a identificat şi a purtat discuţii telefonice cu reprezentanţii SC H.X. SRL laşi, cu care s-a înţeles să ridice în numele SC F.C. SRL planetare auto, plata urmând a se face cu fila cec emisă de către SC F.C. SRL (deşi aceasta aparţinea SC F. SRL) şi l-a însoţit pe învinuitul P.R.V. la sediul părţii vătămate de unde au ridicat marfă în valoare de 273.700.000 ROL, cunoscând nevalabilitatea instrumentului de plată şi inducând în eroare partea vătămată, prin aceasta cauzând un prejudiciu echivalent contravalorii mărfii ridicate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului D.Ş.C., care, la data de 22 septembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC F.C. SRL, a ridicat de la partea vătămată SC D.E. SRL laşi scule pentru construcţii în valoare de 313.121.021 ROL, lăsând ca instrument de plată 2 file cec emise de SC F.C. SRL Iaşi (care, în realitate aparţineau SC F. SRL. Iaşi) inducând în eroare reprezentanţii părţii vătămate cu privire la valabilitatea acestui instrument de plată, prin aceasta cauzând un prejudiciu părţii vătămate, echivalent contravalorii mărfii ridicate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului D.Ş.C., care în perioada iunie - noiembrie 2003 a plăsmuit un număr de 4 procese-verbale (pe care le-a semnat în calitate de comisionar) prin care atesta în mod fals ca predate marfa ridicată de la SC G.D. SRL Iaşi, SC P. SA Iaşi, SC H.X. SRL Iaşi şi SC D.E. SRL Iaşi administratorilor SC C. SRL Iaşi, respectiv SC F.C. SRL şi SC R.G.I. SRL laşi prin aceste operaţiuni urmărind să creeze aparenţa legalităţii raporturilor sale juridice cu respectivele societăţi şi împiedicarea identificării destinaţiei mărfurilor întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuitului D.Ş.C. care în perioada iunie - noiembrie 2003 a folosit mai multe comenzi de ridicare mărfuri, delegaţii şi ordine de deplasare, plăsmuite de către inculpatul B.I.N., cunoscând caracterul fals al acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuitului P.R.V., care, în calitate de administrator al SC R.G.I. SRL a ştampilat un număr 8 file cec (cunoscând că societatea este în interdicţie bancară) şi a remis respectivele instrumente de plată inculpatului B.I.N. şi învinuiţilor P.V.D., D.Ş.C. şi M.R.D., aceştia inducând în eroare, prin crearea aparenţei valabilităţii instrumentelor de plată (cecurile fiind, în toate cazurile, postdatate), părţile vătămate SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iaşi, SC D.V. SRL Vaslui şi SC E.M.T. SRL Iaşi, de la care au ridicat marfa în valoare totală de 711.626.374 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuitului P.R.V., care, în ziua de 03 noiembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC F.C. SRL laşi a ridicat de la partea vătămată SC H.X. SRL Iaşi mărfuri în valoare de 273.700.000 ROL, pe care a plătit-o cu o fila cec ce făcea parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulaţie care aparţineau SC F. SRL, prin aceasta cauzând un prejudiciu, echivalent contravalorii mărfii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului P.R.V. care la data de 03 noiembrie 2003 a folosit delegaţia de ridicare mărfuri care atesta în fals calitatea sa de delegat al SC F.C. SRL Iaşi, cu ajutorul căreia a indus în eroare partea vătămată SC H.X. SRL Iaşi de la care a ridicat marfă în valoare de 273.700.000 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen.

Faptele învinuitului O.I., care, în perioada iunie 2003, aflându-se în posesia documentelor de înregistrare ale SC C. SRL laşi a aplicat pe un număr de 8 delegaţiile de ridicare marfă, pe contrafacerile ordinelor de plată prin care s-au ridicat mărfuri de la SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava şi SC C. SA laşi, precum şi pe filele cec cu ajutorul cărora inculpatul B.I.N. şi învinuiţii C.M. D.Ş.C. şi D.N. au ridicat marfa de la părţile vătămate SC P. SA laşi, SC K.R. SA Slobozia, SC H. SA Bucureşti - Sucursala Turda, SC R. România SRL Turda şi SC M. SA Bicaz, ştampila plăsmuită care imita semnătura administratorului SC C. SRL Iaşi, numita G.C., ajutându-i pe inculpat şi pe învinuiţii mai sus menţionaţi să inducă în eroare toate părţile vătămate precizate, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.933.943.744 ROL, o parte din banii rezultaţi din comiterea faptelor revenindu-i, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la înşelăciune, respectiv fals material în înscrisuri sub semnătură privată, fiecare dintre ele în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Fapta învinuitului P.V.D., care, în calitatea sa de membru al grupării infracţionale ce face obiectul cauzei i-a ajutat pe inculpatul B.I.N. şi pe ceilalţi învinuiţi să prejudicieze în mod nemijlocit părţile vătămate SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, pe care le-a identificat ca potenţiale victime, a discutat personal cu reprezentanţii acestora şi şi-a însuşit o parte din banii rezultaţi din comiterea înşelăciunilor, precum şi de a-i racola, în grupul infracţional pe învinuiţii P.R.V. şi M.R.D., totodată având iniţiativa preluării de către învinuitul P.R.V. a SC R.G.I. SRL laşi, intermediind preluarea SC C. SRL Iaşi de către inculpatul B.I.N., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuitului P.V.D. care, folosind fără drept calitatea de delegat al SC F. SRL Iaşi a ridicat de la partea vătămată SC V. SRL Mizil un motostivuitor, în valoare de 139.846.000 ROL, pentru plata căruia a lăsat o filă cec nevalabilă, (ce făcea parte dintre cele aparţinând SC F. SRL), bunul vânzându-l fără documente de provenienţă numitului D.V., contra sumei de 2.500 dolari S.U.A., pe care şi i-a însuşit, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului C.M.S., care, în perioada iunie - noiembrie 2003, în calitatea sa de membru al grupării infracţionale ce face obiectul prezentei cauze a susţinut material cheltuielile logistice, de transport, avans marfă şi plată a delegaţilor, în vederea săvârşirii de înşelăciuni de către B.I.N., M.R.D., D.Ş.C., D.N., P.R.V. şi P.V.D., de cele mai multe ori având iniţiativa comiterii actelor infracţionale, preluând marfa rezultată pe care o vindea fără documente legale, în mod nemijlocit şi dovedit, participând în maniera mai sus descrisă la comiterea infracţiunilor împotriva părţilor vătămate SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava, SC G.D. SRL laşi, SC P. SRL laşi, SC C. SA Bacău şi SC M. SA Bicaz întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuitului S.V., care, în calitatea sa de membru al grupării infracţionale ce face obiectul prezentei cauze a susţinut logistic cheltuielile de avans marfă, transport şi plată a delegaţilor la comiterea, de către învinuiţii P.R.V., D.Ş.C. şi inculpatul B.I.N., a înşelăciunilor comise în dauna părţilor vătămate SC H.X. SRL Iaşi, SC D.E. SRL Iaşi, SC D.V. SRL Vaslui şi SC E.M.T. SRL Iaşi din care a rezultat un prejudiciu total în valoare de 867.038.179 ROL, marfa preluând-o personal, cea mai mare parte a sumelor rezultate revenindu-i sieşi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuiţilor M.D.R., D.N. şi C.M., care în perioada iunie - decembrie 2003, racolaţi fiind de B.I.N., au aderat la o grupare criminală organizată, cu structuri determinate, care a acţionat, în mod concertat în scopul obţinerii de foloase materiale injuste prin inducerea în eroare a mai multor părţi vătămate de la care au ridicat, prin folosirea interpusă a SC C. SRL laşi, SC F.C. SRL Iaşi şi SC R.G.I. SRL Iaşi marfa prin folosire de calităţi mincinoase, de mijloace de plată false sau prin emitere de cecuri fără acoperire bancară, contribuind la cauzarea unui prejudiciu în valoare totală de 2.395.954.026 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Faptele inculpatului M.D.R., care, în perioada septembrie - decembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC R.G.I. SRL Iaşi şi SC F.C. SRL Iaşi a ridicat de la părţile vătămate SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iaşi, SC D.V. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL Iaşi mărfuri în valoare de 809.426.277 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise de către cele două societăţi (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare reprezentanţii părţilor vătămate prin crearea aparenţei valabilităţii acestor mijloace de plată, prin această operaţiune cauzând un prejudiciu părţilor vătămate, echivalent a contravalorii mărfii ridicate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului D.N., care, în perioada iunie - iulie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iaşi a ridicat de la părţile vătămate SC C. SA Iaşi, SC G.D. SRL Iaşi mărfuri în valoare de 560.965.014 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise de către cele două societăţi (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare pe reprezentanţii părţilor vătămate prin crearea aparenţei valabilităţii acestor mijloace de plata prin această operaţiune cauzând un prejudiciu părţilor vătămate, echivalent a contravalorii mărfii ridicate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului C.M., care, în perioada mai 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iaşi, a ridicat de la partea vătămată SC K.R. SA Slobozia mărfuri în valoare de 667.800.056 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise de SC C. SRL Iaşi (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate prin crearea aparenţei valabilităţii acestor mijloace de plată prin această operaţiune cauzând un prejudiciu părţilor vătămate, echivalent a contravalorii mărfii ridicate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului C.M., care, în calitate de asociat unic la SC F. SRL a remis inculpatului B.I.N. 4 file cec, în alb, semnate şi ştampilate de către el, pentru ca acestea să fie folosite în numele SC F.C. SRL Iaşi de membrii grupării infracţionale, care face obiectul cauzei, pentru ridicare de mărfuri, contribuind la crearea unui prejudiciu de 455.562.582 ROL, în dauna părţilor vătămate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune (în calitatea de autor, latura subiectivă fiind constituită din intenţia indirectă) prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti efectuate în cauză:

SC R. România SRL s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaţilor la plata sumei de 13.420, 37 RON daune materiale din care 9.937, 93 RON contravaloarea produselor livrate, iar suma de 3.482, 44 RON actualizarea prejudiciului creat cu rata inflaţiei.

SC D.I.C. SRL s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaţilor la plata sumei de 12.933, 16 RON daune materiale din care 8.476, 25 RON contravaloarea produselor livrate, 4.456, 91 RON daune ca urmare a imposibilităţii utilizării sumei reprezentând contravaloarea produselor livrate.

SC E.M.T. SRL Iaşi şi-a menţinut constituirea de parte civilă pentru suma de 23.211, 72 RON ce reprezintă contravaloarea mărfii livrate şi penalităţile legale de întârziere calculate până la achitarea debitului.

SC P. SA Iaşi şi-a menţinut constituirea de parte civilă pentru suma de 150.000.000 ROL, respectiv 15.000 RON ce reprezintă contravaloarea prejudiciului suferit.

SC C. SA Iaşi şi-a menţinut constituirea de parte civilă pentru suma de 13.583, 37 RON din care 8.585, 89 RON contravaloarea facturii din 23 iulie 2003 şi 4.997, 48 RON dobândă legală.

SC C. SA Bacău s-a constituit parte civilă cu suma de 16.333 RON din care 11.758, 82 RON ce reprezintă contravaloarea prejudiciului suferit şi 4.574, 18 RON ce reprezintă actualizarea cu rata inflaţiei conform indicilor de consum calculat pe perioada 01 octombrie 2003 - 29 noiembrie 2007. La data 16 februarie 2010 partea civilă a depus precizări prin care a învederat că la data de 23 septembrie 2009, societatea SC R.G.I. SRL a achiziţionat marfă în sumă de 12.041, 82 RON conform facturilor fiscale, pentru plată emiţându-se fila cec Z498. La termenul de prezentare a filei cec, banca a refuzat-o parţial ca urmare a lipsei de disponibil, decontând suma de 283 RON, rămânând un prejudiciu de 11.758, 82 RON neachitat nici în prezent. Această sumă se actualizează cu rata inflaţiei în perioada octombrie 2003 - decembrie 2009 ajungând la 18.645, 96 RON.

SC C.H. SA Bucureşti, succesoare prin absorbţie a SC M. Bicaz, conform relaţiilor comunicate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti s-a constituit parte civilă cu suma de 35.251, 10 RON reprezentând contravaloarea mărfii livrate şi neachitate.

SC G.D. SRL Iaşi şi-a menţinut constituirea de parte civilă, solicitând actualizarea sumei indicate la urmărire penală cu rata de inflaţie la data punerii în executare a hotărârii ce se va pronunţa.

La termenul din 17 februarie 2009, cu ocazia verificării regularităţii actului de sesizare al instanţei, în baza art. 30 alin. (2) C. proc. pen. s-a acordat termen pentru acoperirea neregularităţilor actului de sesizare al instanţei în sensul:

- pentru inculpatul P.V.D., trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. fără raportare la faptele descrise în partea expozitivă a rechizitoriului urmând a se preciza în concret pentru ce acte materiale de înşelăciune s-a dispus trimiterea în judecată, în dauna căror părţi vătămate prin raportare, la conţinutul rechizitoriului;

- pentru inculpatul C.M.S. faţă de contradicţiile existente între partea expozitivă, încadrarea juridică şi dispoziţia de trimitere în judecată, urmând a se preciza dacă trimiterea în judecată priveşte şi reţinerea contribuţiei materiale a acestui inculpat sub forma complicităţii la înşelăciune în formă continuată - art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 C. pen. în dauna părţii vătămate SC M. SA Bicaz;

- pentru inculpatul O.I., faţă de contradicţiile existente între încadrarea juridică a faptei dată prin rechizitoriu şi dispoziţia de trimitere în judecată, urmând a se preciza dacă trimiterea în judecată a acestui inculpat priveşte infracţiunea de complicitate la înşelăciune în formă continuată - art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. sau infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- a se preciza în raport de fapta descrisă în rechizitoriu faţă de care dintre inculpaţi s-a dispus trimiterea în judecată şi încadrarea juridică pentru fiecare din aceştia.

Prin adresa D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iaşi a precizat în legătură cu rechizitoriul nr. 14D/P/2007 următoarele:

- pentru inculpatul P.V.D. s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen. reţinându-se în sarcina lui comiterea faptei în dauna părţilor vătămate SC I.C. SRL Bacău şi SC C. SA Bacău, folosindu-se de SC F.C. SRL Iaşi, precum şi pentru săvârşirea faptei în dauna părţii vătămate SC V. SRL Mizil, folosindu-se de SC R.G.I. SRL Iaşi;

- pentru inculpatul C.M.S. s-a reţinut contribuţia sa materială, în forma complicităţii la înşelăciune - art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 C. pen. în dauna părţii vătămate SC M. SA Bicaz;

- pentru inculpatul O.I. s-a produs o eroare materială la dispoziţia de trimitere în judecată, stipulându-se greşit trimiterea în judecată în calitate.de autor, el fiind trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată în modalitatea de participaţie a complicităţii - art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- în ceea ce priveşte fapta descrisă la pct. 1 lit. e) din rechizitoriu, răspunderea penală revine conform rechizitoriului inculpaţilor B.I.N. şi O.I., celălalt participant la comiterea faptei în dauna părţii vătămate SC K.R. SA Slobozia, respectiv C.M. fiind trimis în judecată prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iaşi nr. 9D/P/2008 din 06 mai 2008.

Faţa de precizările depuse de D.I.I.C.O.T., prin încheierea de şedinţă din 27 octombrie 2009 s-a constatat în baza art. 300 C. proc. pen. regularitatea actului de sesizare - rechizitoriul nr. 14D/P/2007 şi, totodată, constatându-se şi regularitatea actului de sesizare rechizitoriul nr. 9/D/P/2008 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaşi, s-a dispus în baza art. 32 C. proc. pen. conexarea cauzei nr. 645/99/2008 la Dosar nr. 7517/99/2007.

Inculpaţii D.Ş.C., O.I., S.V., C.M. au fost audiaţi în faţa instanţei, la termenul din 27 octombrie 2009, declaraţiile acestora fiind consemnate în procese-verbale separate şi ataşate la dosarul cauzei.

Inculpaţii B.I.N., P.R.V., C.M.S. (fost S.), P.V.D., s-au prelevat de dreptul la tăcere potrivit dispoziţiilor art. 70 C. proc. pen.

Inculpaţii M.D.R. şi D.N. nu s-au prezentat în faţa instanţei, deşi pe numele acestora au fost emise multiple mandate de aducere.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi martorii V.R.O., V.C.E., A.E., P.M., C.M., M.I., C.R., F.I.C., D.V., E.C.M., M.C., B.L., C.V., P.C., A.L.A., P.A., T.D., R.R.O., M.E.T., T.M., C.D., M.D., P.G., N.M., T.G.P., N.V., B.V., M.G.C., B.C., A.R., S.D., S.D., C.M., V.T., D.P.L., constatându-se imposibilitatea audierii celorlalţi martori indicaţi în actul de sesizare al instanţei.

Pe parcursul judecării cauzei inculpatul O.I. a decedat, deces înscris în 29 septembrie 2010 la Primăria Municipiului Iaşi.

Prin încheierea de şedinţă din 19 octombrie 2010 s-au pus în discuţie din oficiu schimbarea încadrărilor juridice ale faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată în sensul:

- pentru inculpatul B.I.N. din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în reţinerea unei singure infracţiuni prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. raportat la toate actele materiale cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., incluzând şi fapta din rechizitoriu;

- pentru inculpatul C.M. faţă de descrierea faptei din actul de sesizare al instanţei „fapta inculpatului C.M. care în mai 2003, folosindu-se de calitatea de delegat la SC C. SRL Iaşi, a ridicat de la partea vătămată SC K.R. SA, mărfuri în valoare 667.800.056 ROL, lăsând ca instrumente de plată file cec cunoscând că nu avea disponibil în cont, întruneşte elemente constitutive ale infracţiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.”, reţinerea disp. art. 41 alin. (2) C. pen. întrucât se arată că inculpatul a ridicat marfă în trei rânduri consecutiv; sub aspectul faptei descrise în rechizitoriu în sensul că a remis inculpatului B.I.N. 4 file cec, în alb, semnate şi ştampilate pentru a fi utilizate”, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. schimbarea încadrării juridice din această infracţiune în infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi reţinerea art. 37 lit. b) C. pen. însă, având în vedere că la dispoziţia de trimitere în judecată se reţine o singură infracţiune prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., schimbarea încadrării juridice vizând stabilirea corectă a încadrării juridice a faptelor ce intră în componenta unităţii legale a infracţiunii;

- pentru inculpatul C.M.S., având în vedere şi precizările depuse la actul de sesizare la solicitarea instanţei în sensul de se include în actele materiale şi fapta prevăzută în rechizitoriu la pct. 1 lit. h), Parchetul specificând că s-a reţinut şi această faptă;

- pentru inculpatul O.I. schimbarea încadrării juridice din infracţiunea reţinută prin rechizitoriu prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în sensul reţinerii „complicităţii”;

- pentru inculpatul D.Ş.C. din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv din infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din rechizitoriu şi reţinerea unei infracţiuni distincte prev. de art. 291 C. pen.;

- pentru inculpatul P.V.D. din infracţiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- pentru inculpatul P.R.V. din infracţiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41. alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., cu menţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. pentru toţi inculpaţi.

La termenul din 16 noiembrie 2010 instanţa a pus în discuţie aceste schimbări de încadrări, precum schimbarea încadrării juridice, pentru toţi inculpaţii, din infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003; pentru inculpaţii S.V. şi C.M.S. schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., urmând ca asupra celor discutate instanţa să se pronunţe o data cu fondul.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de 24 iunie 1993 G.C. (asociat şi unic administrator) a înfiinţat SC C. SRL, având ca obiect de activitate, printre altele, comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate (istoricul societar fiind furnizat de Oficiul Registrului Comerţului). Societatea a funcţionat legal până în data de 15 iunie 2002. Ca urmare a transformărilor intervenite în structura acţionariatului, la data de 15 iunie 2002 s-a încheiat act adiţional la statul şi contractul de societate prin care asociata majoritară G.C. a cesionat toate cele 62 de părţi sociale deţinute în favoarea lui C.Ş., care a devenit acţionar majoritar la SC C. SRL şi totodată administrator al societăţii. Numita G.C. a arătat că a părăsit teritoriul României la data de 30 august 2002, plecând în Italia, fără a reveni în ţară, fapt ce rezultă şi din copia paşaportului aflat la dosarul de urmărire penală. Martorul C.Ş., în declaraţia sa din cursul urmăririi penale a arătat că el era cel ce urma să facă menţiunile la Oficiul Registrului Comerţului privind schimbarea structurii acţionariatului şi a administratorului, fapt ce nu a fost posibil deoarece SC C. SRL figura cu datorii la bugetul statului. Martorul a indicat că a primit totodată toate documente SC C. SRL, precum şi o ştampilă rotundă şi o ştampilă pătrată aparţinând SC C. SRL, un carnet de cec-uri, din care lipsea o singură filă, cec-uri ce erau neştampilaie şi nesemnate. Martorul a susţinut că toate aceste documente au fost depozitate la familia E., care ulterior a refuzat restituirea bunurilor. Conform sentinţei civile nr. 8116 din 30 iulie 2003 emisă de către Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. 4846/2003, cererea în chemare în judecată a numitei E.P., formulată de către C.Ş. având ca obiect obligarea acesteia de a restitui bunurile a fost respinsa ca nedovedită. Martorii E.P. şi E.A. au atestat că în fapt martorul C.Ş. şi-a redobândit toate bunurile depozitate la ei.

Inculpatul P.R.V. a indicat că a înţeles din discuţiile purtate cu B.I.N., C.M.S., D.N. şi O.I. că actele societăţii SC C. SRL au fost lăsate de fosta administratoră lui C.Ş., care, la rândul său, le-a dat lui O.I. şi C.M.S., C.Ş. urmând a primi un comision. Tot din discuţii a arătat inculpatul că a aflat că metoda de lucru era similară: inculpaţii C.M.S. şi O.I. avansau banii necesari operaţiunii, anumiţi inculpaţi mergeau ca delegaţi ai SC C. SRL la diverse societăţi comerciale contractând diverse mărfuri, lăsând pentru plata ordine de plată sau cec-uri fără acoperire, marfa fiind înstrăinată către terţe persoane, iar banii obţinuţi erau împărţiţi între C.M.S., O.I. şi C.Ş. De asemenea, inculpatul a precizat că exista o înţelegere ca în cazul existenţei unei investigaţii a poliţiei, inculpaţii să declare că documentele le au de la o persoană numita Z. şi o femeie grasă şi blondă.

În cursul urmăririi penale, inculpatul B.I.N., audiat fiind a arătat că a fost abordat de o persoană pe care o cunoaşte ca fiind R.C., persoana ce lucrase anterior la firma vărului său P.D.. Respectiva persoana i-a propus să lucreze pentru SC C. SRL, firmă luată de la C.Ş. cu intenţia de a induce în eroare societăţile comerciale partenere. Inculpatul a arătat că a văzut la R.C. o ştampilă cu specimen de semnătura a administratorului real al societăţii G.C. Conform înţelegerii, sarcina sa era de a se deplasa la diverse societăţi comerciale de unde trebuia să ridice marfa, urmând ca aceasta să fie dusă în locurile indicate de R.C. şi C.M.S. Distinct de activitatea sa pe SC C. SRL, lucrau C.M.S. şi C.M.

Pentru a da o aparenţă de legalitate activităţii infracţionale, s-a plăsmuit un contract de comisionare între B. şi SC C. SRL din 07 aprilie 2003 prin care comisionarul era autorizat să ridice mărfuri pe seama comitentului, urmând a beneficia de un comision de 3%.

a) La data de 23 iunie 2003, inculpatul B.N. s-a prezentat la depozitul SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava, prezentându-se drept delegat al SC C. SRL Iaşi şi solicitând livrarea a 2.500 plăci azbociment şi grinzi în valoare totală de 236.403.704 ROL. În vederea perfectării tranzacţiei inculpatul a prezentat comanda din 23 iunie 2003 emisă aparent de SC C. SRL. Marfa a fost livrată, fiind emisă factura fiscală din 23 iunie 2003, pentru suma de 236.403.704 ROL şi avizele de însoţire a mărfii din 23 iunie 2003, marfa fiind transportată în trei maşini. Martorul C.M.A. a indicat că îl recunoaşte pe B.I.N. ca fiind delegatul SC C. SRL care a ridicat marfa de la SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava. Inculpatul a achitat parţial suma de 1.403.704 ROL, iar pentru diferenţa a lăsat copia a ordinului de plată din 23 iunie 2003, pe contul SC C. SRL pentru suma de 235.000.000 ROL, vizat de R. Bank Iaşi. În data de 27 iunie 2003, reprezentanţii SC R.I. SRL Bucureşti s-au sesizat de faptul că plata nu a fost onorată, formulând plângere penală. Inculpatul B.I.N. a întocmit, în fals un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava către administratorul societăţii, G.C., deşi aceasta nu mai deţinea în cadrul SC C. SRL nici o calitate din 15 iunie 2002.

Inculpatul B.I.N. a recunoscut că a ridicat marfa de la SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava, arătând că atât ordinul de plată, cât şi celelalte documente le-a primit de la Z.C. Marfa a fost preluată, de la Z., el urmând a beneficia de comisionul stabilit, însă nu a fost plătit, primind doar 500.000 ROL de la C.S. A indicat totodată inculpatul că prin intermediul lui Z.C. a primit un proces-verbal de la R. care atesta nereal că marfa a fost predată lui G.C. Inculpatul a negat că ar fi scris vreun act legat de aceasta operaţiune.

b) În cursul lunii iulie 2003, P.M., angajată a SC C. SA Iaşi, a fost contactată telefonic de o persoană care s-a prezentat drept reprezentant al SC C. SRL interesându-se despre condiţiile necesare contractării unei cantităţi de 20 tone ciment. La data de 23 iulie 2003, inculpatul D.N. s-a prezentat la SC C. SA Iaşi, prezentându-se drept delegat al SC C. SRL Iaşi şi solicitând livrarea unei cantităţi de ciment. În vederea perfectării tranzacţiei inculpatul a prezentat delegaţia din 23 iulie 2003, comanda din 22 iulie 2003 şi copia ordinului de plată din 23 iunie 2003 pentru suma de 85.584.990 RON emis de SC C. SRL, vizat de R. Bank SA - Sucursala Iaşi. Pentru marfa livrata emisă, SC C. SA Iaşi şi a emis factura din 23 iulie 2003 pentru suma de 85.584.977, 00 ROL. Depunându-se spre decontare, ordinul de plată din 23 iunie 2003, banca a comunicat că ordinul de plată nu a fost vizat de bancă, fiind un fals grosolan. Transportul mărfii ridicate de D.N. a fost realizat cu autocamioanele. Martorul A.E. a indicat că lucrând în transport cu autoturismul proprietate personală, în data de 22 iulie 2003, a fost contactat de o persoană care s-a prezentat ca fiind N., fiind interesat de transportul unei cantităţi de ciment. A indicat martorul că a fost de acord să efectueze transportul împreună cu fratele său şi un alt şofer. Martorul a indicat că după preluarea mărfii de la SC C. SA Iaşi, numitul N. i-a condus unde marfa a fost descărcată la un depozit aparţinând unei persoane ce nu părea de naţionalitate română. În acelaşi sens au declarat şi martorii C.V. şi A.I.

Inculpatul B.I.N. a declarat că ideea de a înşela această societate comercială a aparţinut inculpatului lui Z.C., care l-a trimis să se intereseze despre modalităţile de achiziţionare a unei cantităţi de marfă de la SC C. SA. Inculpatul B.I.N. a arătat că într-adevăr s-a deplasat la sediul social şi a discutat cu o angajata, însă tranzacţia nu a putut fi încheiată întrucât marfa dorită (ciment şi fier beton) nu se afla în stoc. Ulterior a mai discutat cu angajaţii SC C. SA telefonic, atât el, cât şi inculpatul D.Ş.C. şi Z.C. Inculpatul B.I.N. a susţinut că ulterior nu a mai avut nici o legătură cu aceasta afacere, dar a aflat că inculpatul D.N. s-a deplasat ulterior la SC C. SA de unde a încărcat 3 camioane de ciment, marfa fiind dusă la un depozit al unui turc sau arab. Inculpatul B.I.N. a recunoscut că scrisul de pe comanda din 22 iulie 2003 îi aparţine, însă nu a completat alte documente din cele lăsate în posesia părţii vătămate SC C. SA.

Inculpatul D.Ş.C. a declarat în cursul urmării penale că nu a sunat niciodată la SC C. SA Bacău şi nu a vorbit niciodată cu reprezentanţii acestei societăţi.

Inculpatul D.N., în cursul urmăririi penale a arătat că prin intermediul unei cunoştinţe l-a cunoscut pe Z.R. care împreună cu P.R.V., i-a propus să lucreze pentru SC C. SRL în calitate de delegat. După două zile s-a întâlnit cu Z.R. care i-a dat de faţă cu P.R.V. o delegaţie pe numele său, o notă de comandă a SC C. SRL şi o copie după un ordin de plată. Z. l-a asigurat că este în regulă şi l-a trimis la SC C. SA unde trebuia să se întâlnească cu o angajată a acestei societăţi, d-na P., şi să ridice cantitatea de 30 tone ciment. Inculpatul a arătat că s-a deplasat la sediul societăţii, iar d-na P. a verificat actele. La faţa locului erau ajunse deja 3 camioane, dar nu cunoaşte cine a aranjat transportul. D-na P. i-a spus că poate lua marfa şi i-a întocmit factura. După ce a luat marfa, a mers la locul pe care i-l indicase anterior P.R.V., respectiv lângă un depozit. Acolo P.R.V. le-a spus şoferilor să aştepte, iar pe el l-a dus la o terasă în apropiere, unde Z.R. i-a dat un proces-verbal de predare-primire a mărfii. Inculpatul a precizat că nu cunoaşte ce s-a întâmplat cu marfa, nu a mai fost niciodată delegat al SC C. SRL, iar pentru serviciul prestat a primit suma de 200.000 ROL.

Ulterior inculpatul D.N., fiind audiat în cursul urmăririi penale în dosarul disjuns nr. 9/D/P/2008 a precizat că în cursul anului 2003 a fost racolat de fraţii B., care i-au spus că deţin o societate comercială şi să lucreze pentru ei în calitate de delegat. Neavând bani, a fost de acord, iar inculpatul B.I.N. a contactat reprezentanţii SC C. SA Iaşi pentru achiziţionarea unei cantităţi de ciment, plata urmând a se face cu ordin de plată. Reprezentanţii SC C. SA Iaşi au fost de acord cu condiţiile stipulate, iar el a primit documentaţia necesară ridicării mărfurilor de la inculpatul B.I.N. Marfa a fost încărcată şi dusă la un depozit cu materiale de construcţii. Pentru această activitate a arătat inculpatul că a primit suma de 200.000 ROL, inculpatul B.I.N. punându-l ulterior să semneze procesul-verbal de predare-primire a mărfii din 23 iulie 2003 (depus la dosar) prin care se atesta că a predat cantitatea de 30 tone ciment către G.C., dar pe această persoană nu a văzut-o niciodată. Inculpatul a indicat că întrucât şi-a dat seama că fraţii B. comit înşelăciuni a refuzat să mai colaboreze cu aceştia. Inculpatul a recunoscut şi a repetat fapta comisă.

c) În luna iunie 2003, reprezentanţii părţii vătămate SC G.D. SRL Iaşi au fost contactaţi de o persoana prezentându-se ca fiind „Domnul T.”, reprezentant al unei societăţi comerciale, interesându-se de condiţiile în care poate achiziţiona o cantitate de gresie şi faianţă. A doua zi, „d-l T.” a luat legătura cu angajatul SC G.D. SRL Iaşi, V.R.O., şi i-a comunicat că va trimite un delegat pentru ridicarea mărfurile. În data de 21 iunie 2003 la sediul SC G.D. SRL Iaşi s-a prezentat inculpatul D.Ş.C. recomandându-se ca fiind delegatul „Domnului T.”, prezentând delegaţia de ridicare de mărfuri din 21 iunie 2003 emisă de SC C. SRL şi o filă cec în alb. SC G.D. SRL Iaşi a livrat marfa (gresie, faianţă şi adezivi) în valoare de 465.380.094 ROL, întocmindu-se avizele de însoţire a mărfii din 21 iunie 2003, respectiv din 21 iunie 2003 având ca pe beneficiar pe SC C. SRL, prin delegat D.Ş. Marfa a fost transportată în localitatea Ciurea, unde a fost descărcată de către martorul S.A. Ulterior martorul V.R.O. a fost contact de o persoană spunându-i ca va veni ulterior pentru a prelua factura şi că va proceda la înlocuirea mijlocului de plată iniţial predat (fila cec emisă pe numele SC C. SRL Iaşi). Martorul V.C.E. l-a identificat pe D.Ş.C. ca fiind delegatul SC C. SRL care a preluat marfa. Ulterior, potrivit declaraţiilor martorului V.R.O. la sediul SC G.D. SRL Iaşi s-a prezentat un tânăr care a indicat că este trimis de domnul „T.”, înmânându-i un bilet la ordin emis de SC L.I. SRL Ciurea, ştampilat, semnat şi completat la rubrica emitent, cât şi la data emiterii, locul emiterii şi scadent la 30 iulie 2003. Împreună cu biletul la ordinul, în acelaşi timp, au fost predate reprezentantului SC G.D. SRL Iaşi o xerocopie de pe certificatul de înmatriculare, certificatul de înregistrare, adeverinţă de plătitor de TVA pe numele SC L.I. SRL. În aceste condiţii, SC G.D. SRL Iaşi a emis factura fiscală din 24 iunie 2003 pe numele cumpărătorului SC L.I. SRL. Prezentându-se la decontare biletul la ordin s-a constat că SC L.I. SRL. nu avea disponibil în contul bancar Bank P. SA Iaşi”, deconţându-se parţial doar suma de 100.000 RON. O parte din marfă a fost dusă de către cetăţenii de etnie rromă la SC E.M. SRL Iaşi căreia i-a fost remisă o factură emisă de către SC F.C. SRL Iaşi (societate implicată în comiterea unor alte înşelăciuni ce fac obiectul prezentului dosar). Administratorul SC E.M. SRL Iaşi, numitul C.R., audiat fiind, a declarat că la depozitul său au venit doi cetăţeni de etnie rromă care i-au oferit gresie porţelanată şi faianţă, el fiind de acord cu condiţiile vânzării. În aceste condiţii a primit marfa, aceasta fiind însoţită de documente respectiv factura fiscală din 05 iulie 2003 emisă de SC F.C. SRL către SC E.M. SRL Iaşi şi chitanţa emisă de SC F.C. SRL la data de 08 iulie 2003 pentru suma de 17.849.989 ROL, în original. În cursul urmăririi penale, martorul C.R. a indicat că îi recunoaşte după fotografie pe învinuiţii D.Ş.C. şi D.N., aceştia „lucrând” în mod obişnuit, în calitate de delegaţi ai unor societăţi comerciale controlate de cetăţeni de origine rromă.

Martorul V.R.O. a indicat la urmărirea penală că prezentându-i-se de organele de urmărire penală fotografia unei persoane a recunoscut cu exactitate că persoana care s-a recomandat ca „d-l T.” este D.N.

Martorul C.R. a indicat că D.N. a lucrat ca delegat al SC C. SRL, desfăşurând operaţiuni comerciale cu acesta, aducându-i ciment şi ipsos alb în iunie 2003.

Inculpatul P.Ş.C. a semnat un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC G.D. SRL Iaşi prin care atesta, în fals, predarea mărfii către administratorul societăţii, G.C. Acest proces-verbal a fost stampilat cu ştampila societăţii şi cu ştampila ce imită semnătura administratorului acesteia.

Inculpatul B.I.N. a susţinut că nu a participat la săvârşirea faptei în dauna SC G.D. SRL Iaşi şi cunoaşte că de ridicarea mărfurilor s-a ocupat inculpatul D.Ş.C., care ulterior s-a lăudat că a primit suma de 13.000.000 ROL. Din relatările acestuia cunoaşte că marfa a fost predată unor persoane de etnie rromă care ulterior nu au dorit sa plătească marfa, intervenind C.M.S. care a solicitat ori banii, ori fila cec aparţinând SC C. SRL.

Inculpatul D.Ş.C. a arătat că în calitate de delegat al SC C. SRL a fost trimis la SC G.D. SRL, primind o filă cec de la Z.R. şi încărcând două camioane de gresie şi faianţă. Inculpatul aprecizat că nu a fost întocmită factură, ci doar aviz de expediţie a mărfii. Marfa a fost dusă la locul unde s-a întâlnit cu Z.R. căruia i-a predat marfa. La un moment dat, Z.R. i-a arătat fila cec pe care o lăsase la SC G.D. SRL, spunându-i că nu îi dă comision deoarece marfa a fost returnată.

Inculpatul D.N., în cursul urmăririi penale, a arătat că nu a desfăşurat nici un fel de relaţii comerciale cu SC G.D. SRL, nu a sunat niciodată la firmă şi nu a fost delegat al SC C. SRL pentru această societate şi nu cunoaşte de ce este indicat ca delegat al acestei societăţi şi ca fiind persoana ce a dat fila cec reprezentanţilor societăţii SC G.D. SRL.

d) În luna iunie 2003, B.N. şi şi Z.D. au discutat telefonic cu reprezentanţii părţii vătămate SC P. SRL Iaşi despre posibilitatea achiziţionării unei cantităţi de cărămizi. Potrivit declaraţiilor martorului M.C., din faza de urmărire penală, declaraţii menţinute în faţa instanţei, inculpatul B.I.N. şi Z.D. s-au deplasat la sediul SC P. SRL Iaşi pentru discuţii referitoare la achiziţionarea unei cantităţi de cărămidă şi modalităţi de plată. Stabilind de principiu elementele contractului, inculpatul.B.I.N. a completat în numele SC C. SRL Iaşi, comanda din 09 iunie 2003 şi delegaţie pentru ridicare de mărfuri din 10 iunie 2003, respectiv din 11 iunie 2003 pe numele inculpatului D.Ş.C. stampilate cu ştampila societăţii şi cu specimenul de semnătură al administratorului G.C., eliberând totodată cec-ul din data de 11 iunie 2003 emis de către SC C. SRL Iaşi. Totodată între SC C. SRL Iaşi şi inculpatul D.Ş.C. s-a încheiat aparent contractul de comisionare din 01 iunie 2003 prin care inculpatul se obliga la căutarea de furnizori pentru aprovizionarea cu diverse materiale în vederea desfacerii acestora şi creşterii cifrei de afaceri a SC C. SRL, urmând a beneficia de un comision de 0, 5% calculat la valoarea facturilor. Potrivit declaraţiilor martorului M.C. inculpatul B.I.N. a închiriat un camion mare şi împreună cu D.Ş.C. s-au deplasat să încarce cărămida de la punctul de lucru al SC P. SRL, urmând ca inculpatul B.I.N. să-i aştepte.

La data de 11 iunie 2003, inculpatul D.Ş.C. s-a prezentat la punctul de lucru al părţii vătămate SC P. SRL Iaşi, din localitatea Ciurea, predând reprezentanţilor acesteia documentele arătate anterior precum şi o filă cec. SC P. SRL a emis factura fiscală din 11 iunie 2003 pentru valoarea de 150.000.000 ROL. Martorul M.C. a indicat la urmărire penală că transportul s-a realizat în două zile succesive, de fiecare dată camioanele fiind preluate de inculpatul B.I.N. Faţă de multitudinea de detalii coroborate din declaraţia martorului M.C. din cursul urmăririi, instanţa a înlăturat parţial declaraţia acestuia din cursul judecăţii conform căreia nu ştie ca B. să fi avut vreun amestec în afacerea cu cărămidă, având în vedere că nici un element nu justifică modificarea poziţiei procesuale, mai ales în condiţiile în care martorul şi-a menţinut integral declaraţiile date în cursul urmării penale.

La datade 14 iulie 2003, reprezentanţii părţii vătămate SC P. SRL Iaşi au introdus spre decontare fila cec X323 la W. Bank - Sucursala Iaşi, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă disponibil, cec retras din circulaţie. Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţific din 27 aprilie 2004 s-a concluzionat că semnătura trăgătorului de pe fila cec X323 din 11 iunie 2003 nu a fost executată cu un instrument scris, fiind făcută probabil cu o ştampilă.

Inculpatul D.Ş.C. a semnat un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC P. SA Iaşi prin care atesta, în fals, predarea mărfii către administratorul societăţii, G.C. Acest proces-verbal a fost ştampilat cu ştampila societăţii şi cu ştampila ce imita semnătura administratorului acesteia.

Inculpatul B.I.N. a declarat că ideea de a înşela această societate comercială a aparţinut inculpatului D.Ş.C., care a fost însoţit de Z.C., iar D.Ş.C. i-a solicitat să se intereseze despre posibilitatea preluării unei cantităţi de marfă, întrucât el este cunoscut în zonă. Inculpatul B.I.N. a arătat că într-adevăr s-a deplasat în zonă şi a discutat cu o angajată, însă tranzacţia nu a putut fi încheiată întrucât administratorul SC P. SA Iaşi era plecat în străinătate. Inculpatul B.I.N. a susţinut că ulterior nu a mai avut nici o legătură cu această afacere, dar a aflat că inculpatul D.Ş.C. s-a deplasat ulterior la SC P. SA Iaşi de unde a încărcat 10 camioane de cărămidă şi nu cunoaşte unde a fost dusă aceasta, însă D.Ş.C. i-a spus că banii au fost împărţiţi între C.M.S. şi Z.C., el luând doar un milion şi bătaie. Inculpatul B.I.N. a recunoscut că scrisul de pe comanda din 09 iunie 2003 îi aparţine, însă a precizat că aceasta a fost dată în alb, nefiind completat numele, societăţii furnizoare. Inculpatul .B.I.N. a negat că ar fi completat alte documente din cele lăsate în posesia părţii vătămate SC P. SRL Iaşi.

Declaraţia inculpatului B.N. va fi înlăturată parţial în condiţiile în care prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că nu numai scrisul de pe comanda din 09 iunie 2003, aparţine inculpatului B.I.N., ci şi scrisul de pe contractul de comisionare încheiat la 01 iunie 2003 între SC C. SRL Iaşi şi D.Ş.

Inculpatul D.Ş.C. a arătat că l-a cunoscut pe Z.R. într-o pizzerie, iar acesta s-a prezentat ca împuternicit al SC C. SRL oferindu-i să lucreze pentru această societate în calitate de comisionar. În aceste condiţii a încheiat un contract de comisionare pe durată nedeterminată cu SC C. SRL. Inculpatul a arătat că a fost trimis la SC P. SA Iaşi pentru a ridica marfa, actele primindu-le de la Z. (delegaţie, fila cec). Inculpatul a precizat că s-a deplasat singur, iar fila cec a fost lăsată în alb reprezentanţilor vânzătorului. Marfa a fost încărcată într-un camion, pe baza avizului de expediţie, urmând ca factura să fie întocmită ulterior. Marfa a fost dusă în curte la SC S. SRL, la indicaţiile lui Z., şi nu l-a văzut pe B.I.N. la acel moment. Ulterior s-a încheiat procesul-verbal de predare-primire a mărfii.

e) În luna mai 2003 inculpatul C.M. s-a prezentat la sediul SC K.R. SA Slobozia, indicând că este reprezentantul SC C. SRL Iaşi şi a solicitat să cumpere fibre textile, plata urmând a se realiza la 45 de zile cu file cec. Martora N.V., director al SC K.R. SA Slobozia, a atestat că inculpatul s-a înţeles cu reprezentantul societăţii asupra mărfii, condiţiilor de livrare şi modalităţii de plată. Ulterior, inculpatul C.M. a prezentat nota de comandă din 29 mai 2003 ştampilată cu ştampila unei alte societăţi comerciale. SC K.R. SA a eliberat pentru SC C. SRL factura fiscală din 30 mai 2003 pentru suma de 198.812.077 ROL, inculpatul C.M. lăsând fila cec seria X308 cu ştampila SC C. SRL. Ulterior inculpatul C.M. a contactat telefonic alte două transporturi de fibre textile de la aceeaşi societate comercială, lăsând file cec pentru sumele de 248.004.710 ROL, respectiv 220.983.239, 00 ROL, fiind emise facturile fiscale din 08 iulie 2003, respectiv din 03 iulie 2003. Martorii P.G., E.C.M., A.A. şi B.L. au declarat că au participat la transportarea mărfii - fibre textile de la Slobozia la Iaşi, fiind angajaţi prin intermediul firmei SC A.T. SRL Slobozia. Martorii au precizat că de fiecare data marfa a fost dusă la periferia oraşului Iaşi, de acolo fiind încărcata în alte mijloace de transport, fără a cunoaşte destinaţia finală a mărfii. La datele de 14 iulie 2003, 06 august 2003 şi 20 august 2003, reprezentanţii părţii vătămate au depus filele cec la Banca C.R. - Sucursala Slobozia, acestea fiind refuzate din lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară, cecuri retrase din circulaţie.

Din verificările efectuate de organele de poliţie a reieşit că o parte din marfa achiziţionată de SC C. SRL prin intermediul inculpatului C.M. a fost vândută ulterior către SC M.P. SNC Ţ. (factura fiscală din 30 mai 2003 în valoare de 198.812.077 ROL, respectiv factura fiscală din iulie 2003 pentru suma de 174.573.000 ROL).

Administratorul societăţii cumpărătoare M.I. a declarat că inculpatul C.M. s-a deplasat la sediul societăţii sale şi l-a întrebat dacă este interesat de achiziţionarea unor fibre textile. Fiind de acord cu termenii contractuali stipulaţi, a arătat martorul M.I. că achiziţionat marfa, ce a fost achitată integral conform chitanţelor fiscale prezentate. O altă parte marfa achiziţionată de SC C. SRL prin intermediul inculpatului C.M. a fost vândută ulterior către SC I.T. SRL Iaşi (factura fiscală din august 2003 în valoare de 117.572.000 ROL, respectiv factura fiscală din iunie 2003 pentru suma de 117.908.175 ROL). Administratorul societăţii cumpărătoare D.V. a declarat că îl cunoştea pe inculpatul C.M. anterior, iar în luna iunie 2003 acesta l-a contactat şi l-a întrebat dacă este interesat de achiziţionarea unor fibre textile. Fiind de acord cu preţul propus de inculpat a achiziţionat marfa conform facturilor fiscale existente la dosar, marfa pe care a achitat-o integral conform chitanţelor fiscale prezentate. Ambii martori au indicat că inculpatul „C.M. a emis facturile şi chitanţele dintr-un carnet ce-l avea asupra sa, actele fiind deja ştampilate şi semnate. Marfa a fost vândută către SC M.P. SNC şi SC I.T. SRL Iaşi la preţul de achiziţie.”

Iniţial, inculpatul C.M. a susţinut că a fost contactat de către administratorul SC C. SRL, o doamnă, care i-a propus să lucreze ca delegat al acestei societăţi comerciale, urmând să primească un comision de 5-7% în funcţie de valoare, iar după o perioadă de probă i se va încheia contract de muncă. În aceste condiţii a identificat firma SC K.R. SA Slobozia, cumpărând fibre textile pentru SC C. SRL, primind un comision 10 milioane ROL. Inculpatul a susţinut iniţial că nu cunoştea nimic despre bonitatea financiară a SC C. SRL, iar în momentul când reprezentanţii SC K.R. SA Slobozia l-au contactat şi i-au comunicat că filele cec nu au acoperire bancară, a încercat să ia legătura cu patroana SC C. SRL, dar nu a mai găsit-o.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 mai 2004 s-a concluzionat că pentru răspunsurile subiectului C.M. la întrebările relevante ale testului s-au evidenţiat modificări psihofiziologice semnificativ caracteristice reactivităţii emoţionale, care conduc la concluzia detecţiei comportamentului simulat al subiectului.

Ulterior, în cursul urmăririi penale inculpatul C.M. a indicat că prin intermediul inculpatului B.I.N. l-a cunoscut pe O.R. care s-a recomandat ca V., aflând numele real al acestuia de la organele de poliţie.

Inculpatul C.M. l-a recunoscut din planşe fotografice pe O.I. ca fiind persoana ce i s-a prezentat ca O.R.

Inculpatul B.I.N. i-a spus că O. are o societate numită SC C. SRL şi are nevoie de delegaţi care să se deplaseze la diverse societăţi comerciale să ridice marfa. Ulterior s-a întâlnit la o pizzerie cu O.R. care era însoţit de o doamnă care s-a recomandat ca fiind patroana de la SC C. SRL, dar a precizat că este ocupată şi pentru ea va lucra numitul O. Inculpatul a arătat că s-au înţeles pentru un comision de 5-7% din valoarea mărfii şi întrucât el lucrase anterior în domeniul textilelor s-a orientat spre acest domeniu.

În consecinţă a sunat la SC K.R. SA şi a discutat despre livrarea unor cantităţi mari de marfă către SC C. SRL. D-na N. i-a solicitat actele de înregistrare a firmei, iar el i-a comunicat că va merge personal la Slobzia cu actele SC C. SRL, cu fila cec şi delegaţie de ridicare de mărfuri din partea SC C., fapt ce s-a şi întâmplat. Inculpatul a precizat că s-au înţeles asupra vânzării de către SC K.R. SA a unor fibre textile în valoare de 600-700 milioane ROL, plata urmând a se realiza cu file cec. Inculpatul a indicat că fila cec a lăsat-o reprezentanţilor SC K.R. SA în alb, aşa cum fusese primită de la O.R. A doua zi, când a ajuns la Iaşi, d-na N. l-a contactat telefonic şi i-a comunicat că a verificat societatea şi îi va trimite un microbuz de marfă, dându-i numărul de telefon al şoferului. Luând legătura cu acesta, inculpatul a stabilit ca punct de întâlnire la intrarea în Iaşi, SC P.P. SRL Bucium. Între timp a aranjat vânzarea mărfii către SC M.P. SNC. Marfa a fost descărcată, iar cel ce a venit din Slobozia i-a dat factura. Între timp O.R. i-a adus factura şi chitanţa emise de SC C. SRL pe care le-a dat la SC M.P. SNC. Marfa a fost vândută către SC M.P. SNC pe acelaşi preţ ca acela de la SC K. SRL, mai puţin transportul. O.R. i-a dat banii de comision. Ulterior cu d-na N. a stabilit să nu se mai deplaseze la Slobozia, ea urmând a-i livra marfa direct la Iaşi, fila cec urmând a fi transmisă prin şofer. Pentru alte trei transporturi marfa a fost vândută tot la SC M.P. SNC, iar un transport a fost vândut la SC I.T. SRL. Sumele de bani erau predate lui O.R., care îi plătea comisionul de 7%. Inculpatul a arătat că nu a cunoscut ca SC C. SRL să fi avut dificultăţi financiare, convingere ce i-a fost întărită şi de verificările efectuate de d-na N. Inculpatul a precizat că în afară de O.R. şi B.I.N. nu cunoaşte alte persoane care să fi lucrat pentru SC C. SRL.

În faţa instanţei inculpatul a retractat recunoaşterea efectuată în cursul urmăririi penale, în sensul că O.R. e este aceeaşi persoană cu O.I. întrucât „acea persoană era mai grasă, avea mustaţă şi un alt timbru vocal. Inculpatul a negat că ar fi predat suma de bani încasată cu titlu de preţ în urma vânzării mărfurilor SC K.R. SA lui O.I. şi a precizat că nu cunoaşte nimic legat de activitatea SC F.C. SRL”.

f) La data de 20 iunie 2003, inculpatul B.I.N. s-a prezentat la sediul SC H. SA Bucureşti, punctul de lucru Turda, judeţul Cluj, cu reprezentanţii cărora el discutase anterior telefonic, în vederea achiziţionării unei cantităţi de ciment şi ipsos.

El a prezentat o notă de comandă (din 19 iunie 2003) şi o delegaţie (din 19 iunie 2003) din partea SC C. SRL Iaşi, semnate şi stampilate, precum şi o copie a unui ordin de plată (din 20 iunie 2003) ce purta în fals viza R. Bank SA ştampilat în fals cu ştampila acestei unităţi. Aceste plăsmuiri fuseseră anterior realizate de către inculpat. Cu ajutorul acestor documente, inculpatul B.I.N. a ridicat cantitatea de 23 tone ciment în valoare de 118.238.400. ROL, fiind emisă factura fiscală din 20 iunie 2003, emisa de către SC H. SA Bucureşti către SC C. SRL Iaşi.

Martora M.E.T. a arătat că B.I.N. a prezentat toate documentele solicitate în mod obişnuit pentru vânzarea mărfurilor, ea întocmind doar factura de achiziţie. Martora T.M. a declarat că a verificat documentele prezentate de reprezentantul SC C. SRL, pe care le-a xeroxat, sarcina întocmirii facturii revenind martorei M.E.T.

Reprezentanţii SC H. SA Bucureşti, Filiala Turda au efectuat ulterior, verificări la sediul R. Bank - Sucursala Iaşi, constatând ca viza băncii şi ştampila acesteia sunt aplicate în fals.

Partea vătămată a comunicat prin adresa din 30 aprilie 2004, faptul ca xerocopia ordinului de plata, plăsmuită de către inculpat nu se mai afla în posesia unităţii întrucât s-a pierdut.

El a prezentat nota de comandă (din 19 iunie 2003) şi o delegaţie (din 19 iunie 2003) din partea SC C. SRL Iaşi, precum şi o copie a unui ordin de plată (din 20 iunie 2003) ce purta în fals viza R. Bank SA. Cu ajutorul acestor documente, inculpatul B.I.N. a ridicat cantitatea de 22 tone ipsos modelaj şi 22 tone ipsos construcţii în valoare de 99.379.280 ROL, fiind emise facturile fiscale din 20 iunie 2003 de partea vătămată SC R. România.

Martora R.R.O. a arătat că B.I.N. a venit la punctul de desfacere al SC R. România SRL Turda, judeţul Cluj, în calitate de delegat al SC C. SRL, prezentând toate documentele solicitate în mod obişnuit pentru vânzarea mărfurilor (certificat de înmatriculare a firmei, certificat de înregistrare fiscală, delegaţie, comandă, ordin de plată), iar pe documentelor a întocmit dispoziţiile de livrare. Martorul L.V.A. a indicat că pe baza dispoziţiilor de livrare a întocmit facturile fiscale în cauză. Martorii N.V., N.G. şi T.S. au participat la operaţiunile de încărcare a mărfurilor.

Reprezentanţii SC R. România SRL Turda au efectuat, la rândul lor, ulterior, verificări la sediul R. Bank - Sucursala Iaşi, constatând ca viza băncii şi stampila acesteia sunt aplicate în fals.

Inculpatul B.I.N. a arătat că la pontul lui Z., a plecat la Turda pentru a ridica ciment şi ipsos, cu două camioane închiriate de Z. În vederea încheierii tranzacţiilor inculpatul a arătat că a primit un ordin de plată în copie şi delegaţie întocmite pe numele său. Marfa a fost predată lui Z.C., care i-a predat procesul-verbal conform căruia marfa a fost luată în custodie de administratorul SC C. SRL, G.C. Inculpatul a arătat că pentru serviciile prestate a primit suma de 4.000.000 ROL.

h) Pe data de 24 iunie 2003, inculpatul B.I.N. a contactat reprezentanţii SC M. SA Bicaz, înţelegându-se asupra condiţiilor vânzării unei cantităţi de ciment, plata urmând a fi făcută cu filă cec. Inculpatul a întocmit în numele SC C. SRL Iaşi nota de comandă din 23 iunie 2003 prin care solicita de la SC M. SA Bicaz cantitatea de 40 tone ciment, precum şi comanda din 24 iunie 2003 prin care solicita de la aceeaşi societate cantitatea de 50 tone ciment.

În continuare, inculpatul a închiriat de la SC I. SA laşi 4 camioane şi a întocmit 6 delegaţii pentru ridicare de mărfuri (din 24 iunie 2003), pe numele T.A., A.C., M.C., P.C., B.P. şi C.D., şoferii camioanelor (angajaţi ai SC I. SA laşi). Inculpatul B.I.N. a înmânat numitului P.C. fila cec X311 pentru suma de 102.560.994.00 ROL, completată la toate rubricile, stampilată şi semnată cu specimenul de semnătură al administratorului de drept al SC C. SRL Iaşi, G.C. pe care acesta din urmă a înmânat-o reprezentanţilor SC M. SA Bicaz, în momentul ridicării mărfii. Partea vătămată a emis pentru marfa livrată facturile din 25 iunie 2003, din 24 iunie 2003, din 25 iunie 2003, din 25 iunie 2005 şi avizele de însoţire a mărfii din 25 iunie 2003, din 24 iunie 2002, din 24 iunie 2003.

Martorul P.C. a indicat că a fost contactat de reprezentantul SC C. SRL şi solicitat să realizeze mai multe transporturi de marfa. Fiind de acord cu condiţiile stipulate, a indicat martorul că a realizat transportul unor plăci de azbociment de la SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava la Iaşi, respectiv o cantitate de ciment de la SC M. SA Bicaz, cantitatea de ciment fiind descărcată în Tătăraşi. Martorul a identificat din planşele foto pe reprezentantul SC C. SRL, ca fiind inculpatul B.I.N.

La data de 30 iunie 2003 reprezentanţii SC M. SA Bicaz au depus fila cec spre decontare, la Banca R. SA - Sucursala Iaşi, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară. Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 aprilie 2004 s-a concluzionat că semnătura trăgătorului de pe fila cec X311 din 24 iunie 2003 nu a fost executată cu un instrument scris, fiind făcută probabil cu o ştampilă.

Inculpatul B.I.N. a declarat că ideea de a înşela această societate comercială a aparţinut lui Z.C. şi la solicitarea acestuia a sunat la SC M. SA Bicaz interesându-se despre posibilităţile de a achita o cantitate de ciment. De asemenea, tot la solicitarea lui Z.C. s-a deplasat la SC I. SRL de unde a închiriat maşinile necesare transportului. Inculpatul a indicat că nu cunoaşte cine a ridicat marfa, dar beneficiarul acesteia a fost C.M.S. Inculpatul a negat că ar fi scris vreun act sau că s-ar fi deplasat pentru ridicarea cimentului.

Declaraţia inculpatului a fost înlăturata parţial în condiţiile în care martorul P.C. l-a identificat ca fiind persoana ce i-a înmânat fila cec X311 pentru suma de 102.560.994.00 ROL, completată la toate rubricile, ştampilată şi semnată cu specimenul de semnătură al administratorului de drept al SC C. SRL Iaşi.

SC C. SRL a fost declarată în interdicţie bancară de a emite cec-uri în perioada 23 iunie 2003-21 august 2004, fiind înregistrată cu 9 incidente de plată cu cec-uri şi 1 incident la plată cu bilet la ordin transmis de R. Bank SA - Sucursala Iaşi, în calitate de bancă a subscriitorului.

În ceea ce priveşte activitatea infracţională desfăşurată în numele SC F.C. SRL Iaşi:

Societatea SC F.C. SRL a fost înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului în 1994. Societatea a fost dobândită în anul 2002 de către numitul B.C., asociat unic şi administrator, având ca obiect principal de activitate principal CAEN 5119 - intermedieri în comerţul cu produse diverse. Din verificările Gărzii Financiare Iaşi a reieşit că în decembrie 2003 la adresele existente înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului nu a putut fi identificat sediul societăţii şi nici nu a putut fi identificat administratorul societăţii. Audiat în cursul urmăririi penale, administratorul B.C. a indicat că în luna august 2003 a încercat să reia activitatea comercială a SC F.C. SRL, însă în luna septembrie 2003 societatea a fost declarată în interdicţie bancară, fapt pentru care a predat toate filele cec ale societăţii la Banca R.D. - Sucursala Iaşi. B.C. a indicat că toate documentele financiar contabile au rămas la fosta sa concubină. Din adresa din 06 octombrie 2003 emisă de Banca R.D. reiese că în data de 10 iulie 2002 carnetul cec Y476 - 500 a fost eliberat societăţii SC F. SRL, iar în data de 03 septembrie 2003 în urma înscrierii în F.N.C. a societăţii SC F. SRL, filele cec Y477 - 500 au fost anulate, dar în urma somaţiei carnetul cec a fost recuperat, ulterior înregistrându-se eliberate file cec emise de o altă societate decât cea căreia i s-a eliberat carnetul.

Inculpatul B.I.N. a arătat că în toamna anului 2003 a fost sunat de vărul său, P.V., care i-a spus că va cumpăra o firmă, de la o persoană din Ciurea, G.C. S-au deplasat împreună la persoana respectivă care le-a arătat actele SC F.C. aparţinând lui B.C. G.C. le-a spus că le vinde actele societăţii, precum şi un carnet de cec-uri şi ştampila solicitând suma de 20.000.000 ROL. Pentru a face rost de bani s-a apelat la R., care în prezenţa sa l-a împrumutat pe P. cu suma solicitată, acesta preluând actele firmei prin plata preţului solicitat.

În cursul urmăririi penale, inculpatul C.M. a arătat că a fost administrator al SC F. SRL, societate pe care a preluat-o în anul 2001 şi care a avut activitate circa 3 luni de zile, după care nu a mai desfăşurat vreo operaţiune comercială, însă a rămas în posesia carnetului cec emis de Banca R.D. În august sau septembrie 2003, în timp ce se afla la restaurantul M. împreună cu B.N., P.D. şi alte două persoane pe care nu le cunoaşte, B.N. l-a întrebat dacă nu are nişte file cec tip Banca R.D. în alb. B.N. i-a spus că are nevoie de astfel de file cec pentru a le lăsa drept garanţie la un prieten pe care îl cunoaşte de mult şi de la care vrea să ridice nişte marfă. Inculpatul a indicat că a fost de acord să-i dea filele cec, fără a negocia vreun avantaj material. Filele cec au fost date lui B.N. în alb, fără a fi ştampilate sau semnate. Ulterior, inculpatul a arătat că înţelegerea a fost în sensul primirii unui comision pentru mărfurile achiziţionate de B.I.N. în baza filelor cec, însă acest fapt nu s-a întâmplat. Inculpatul a arătat că după predarea filelor cec nu l-a mai văzut pe B., dar l-a contactat telefonic, acesta comunicându-i că nu poate să-i plătească comisionul deoarece deşi a achiziţionat planetare auto pe baza filelor cec nu le poate vinde, marfa fiind căutată de poliţie.

În faţa instanţei, inculpatul C.M. a declarat că ştie învinuirea ce i se aduce, recunoaşte faptele, menţine declaraţiile date, dar în mod parţial. Inculpatul a precizat că ştia că nu era legal să predea filele cec SC F. SRL, dar i s-a promis un comision şi nici nu ştia că acestea vor fi folosite pentru a comite ilegalităţi.

Inculpatul P.R.V. a arătat că a asistat în cursul lunii septembrie 2003 la o întâlnire între inculpatul C.M. şi inculpatul B.I.N., ocazie în care C.M. a remis inculpatului inculpatul B.I.N. şi învinuitului P.V.D. un număr de 8 file cec, emise de către Banca R.D. - Sucursala Iaşi societăţii administrate de către C.M., SC F. SRL, ştampilate şi semnate pentru ca aceştia din urmă să comită înşelăciuni folosindu-se de numele SC F.C. SRL sau a altor societăţi.

a) Inculpatul B.I.N. a luat legătura cu reprezentanţii părţii vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad cu care s-au înţeles să ridice în numele SC F.C. SRL marfa (pulpe de pui) pe care să o plătească parţial în numerar, parţial cu fila cec.

În data de 23 octombrie 2003 inculpatul s-a prezentat la depozitul SC D.I.C. SRL, având asupra sa documentele solicitate pentru încheierea tranzacţiei (certificat de înmatriculare a firmei, certificat de înregistrare fiscală, copie buletin identitate, delegaţie, comanda din 23 octombrie 2003 de ridicare mărfuri ştampilată SC F.C. SRL Iaşi, documente pe care le-a remis martorului T.D., reprezentant al părţii vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad. Întrucât documentele prezentate satisfăceau condiţiile uzanţei comerciale, inculpatul a ridicat mărfuri în valoare totală de 94.762.579 ROL, fiind întocmită factura din 23 octombrie 2003. Inculpatul a achitat în numerar suma de 10.000.000 ROL, iar pentru diferenţa de plată a lăsat filele cec Y485 şi Y486, postdatate, ştampilate în fals cu ştampila SC F.C. SRL şi semnate în fals de către inculpat. În fapt, aceste file cec făceau parte dintre cele emise de către Banca R.D. Iaşi pe numele SC F. SRL Iaşi. Pentru transportul mărfurilor, inculpatul B.I.N. a apelat la serviciile martorului M.D., autorizat să efectueze transport de marfă. Martorul a indicat că a fost contractat pentru un transport de marfă în Iaşi, marfă ce a fost încărcată de la SC D.I.C. SRL Bârlad. Ulterior, a arătat martorul că i s-a spus să aştepte plecarea spre Iaşi întrucât sunt de lămurit unele chestiuni legate de documente. După ce a aşteptat un interval de 30-40 minute, a venit acelaşi domn cu care stabilise detalii de transport şi i-a comunicat că nu mai merg la Iaşi, marfa trebuind transportată la magazinul SC B. SRL din Bârlad. Marfa a fost descărcată integrală la SC B. SRL, martorul indicând că ulterior a anunţat reprezentanţii SC D.I.C. SRL Bârlad.

Marfa ridicată de la partea vătămată SC D.I.C. SRL Bârlad a fost vândută de către inculpatul B.I.N. către SC B. SRL Bârlad, prin emiterea facturii fiscale din 23 octombrie 2003, respectiv completării chitanţelor din 23 octombrie 2003, în numele SC M.C. SRL Galaţi. Potrivit adresei din 03 decembrie 2003, Banca C.R. SA a procedat la data de 15 septembrie 2003 la închiderea contului SC M.C. SRL Galaţi, ca urmare a incidentelor de plată. Conform notei de constatare din 08 decembrie 2003, întocmită de către Garda Financiară Galaţi, aceasta este o societate „fantomă”, documentele contabile folosite de către inculpat fiind, probabil, procurate de către acesta din bazar.

La datele de 04 noiembrie 2003 şi 07 noiembrie 2003, reprezentanţii părţii vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad au introdus spre decontare la Banca C.R. - sucursala Bârlad cele 2 file cec lăsate de către inculpat, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, plătitor aflat în interdicţie bancară; cec-urile aparţin unui set de instrumente de plată retrase din circulaţie, vicii de completare - nu corespunde semnătura cu specimenul de semnătură al administratorului SC F.C. SRL. Din adresa din 06 octombrie 2003 emisă de Banca R.D. reiese că în data de 10 iulie 2002 carnetul cec Y476 - 500 a fost eliberat societăţii SC F. SRL, iar în data de 03 septembrie 2003 în urma înscrierii în F.N.C. a societăţii SC F. SRL, filele cec Y477 - 500 au fost anulate, dar în urma somaţiei carnetul cec nu a fost recuperat. În data de 06 noiembrie 2003 s-a primit spre decontare de la Banca C.R. Iaşi filele cec Y487, Y485 emise de SC F. SRL Company (altă societate decât cea căreia i s-a eliberat carnetul).

Inculpatul B.I.N. a arătat că în legătură cu această tranzacţie a fost contactat de un anume M. din Bârlad care i-a dat şi fila cec, celelalte documente fiind completate de el. S-a dus la SC D.I.C. SRL Bârlad unde a încheiat tranzacţia, achiziţionând pulpe de pui, marfa fiind predata lui M. şi N., primind suma de 1500.000 RON.

b) În luna octombrie 2003, I.C., administratorul SC I.C. SRL Bârlad, a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat ca fiind administratorul SC F.C. SRL şi s-a arătat interesat de achiziţionarea unor anvelope, urmând ca plata să se realizeze prin achitarea unui avans în numerar, respectiv prin cec plătibil la 7 zile. La sediul SC I.C. SRL s-a deplasat şi inculpatul P.V.D., însă tranzacţia nu a putut fi realizată. În data de 28 octombrie 2003 la sediul firmei s-a prezentat M.D.R. care a indicat că este delegatul SC F.C. SRL. În vederea perfectării tranzacţiei, inculpatul M.D.R. a prezentat în xerocopie certificatul de înregistrare fiscală a SC F.C. SRL, delegaţie de ridicare de mărfuri în numele SC F.C. SRL din 28 octombrie 2003 semnată şi ştampilată, comanda din 28 octombrie 2003. În baza documentelor prezentate şi a comenzii scrise, SC I.C. SRL Bârlad a vândut SC F.C. SRL marfă în valoare de 107.800.003 ROL, fiind emisă factura fiscală din 28 octombrie 2003. Inculpatul M.R.D. a plătit potrivit înţelegerii un avans în sumă de 10.000.000 ROL, iar pentru diferenţa a lăsat fila cec Y487 din 07 noiembrie 2003, ştampilată şi semnată în prealabil. Inculpatul M.R.D. închiriase, dintr-o piaţă din municipiul Bârlad un autocamion, condus de către numitul T.G., cu ajutorul căruia a transportat anvelopele ridicate de la partea vătămată SC I.C. SRL Bârlad, către Iaşi. Potrivit martorului T.G., în localitatea Poieni, inculpatul M.R.D. i-a solicitat să descarce anvelopele într-un alt mijloc de transport (tractor) venit la faţa locului.

Inculpatul M.R.D. a semnat un proces-verbal de predare-primire a mărfii din 08 septembrie 2003 prin care se atesta remiterea mărfii către administratorul SC F.C. SRL.

La data de 01 noiembrie 2003, reprezentanţii părţii vătămate SC I.C. SRL Bârlad au introdus spre decontare la Banca C.R. - Sucursala Bârlad fila cec lăsată de către învinuitul M.R.D. (care completase personal rubricile acestuia, cu excepţia ştampilei şi semnăturii) aceasta fiind refuzată la plată pe motiv că aparţine unui set de instrumente de plată retrase din circulaţie.

Inculpatul B.I.N. a indicat că iniţiativa afacerii a avut-o P.D., la cererea lui V.D. Împreună cu P.V.D. şi T.P. s-au deplasat în Bârlad, însă tranzacţia nu a putut fi perfectată întrucât partea vătămată nu avea marfa pe stoc. După o săptămână P.V.D. i-a comunicat că urmează a se perfecta tranzacţia, însă ca delegat va merge M.R.D. Inculpatul a atestat că V. i-a dat bani de avans lui M. şi tot cei din Bârlad au scris o delegaţie pe numele lui M., fila cec fiind cea iniţială de la P.V.D. Inculpatul a indicat că marfa a fost cumpărată de V., el primind 3.000.000 ROL, iar M. a primit 5.000.000 ROL.

Inculpatul M.D.R. a declarat în cursul urmăririi penale că inculpatul B.I.N. a discutat cu reprezentanţii SC I.C. SRL Bârlad şi împreună cu acesta s-a deplasat în municipiul Bârlad, închiriind un autocamion. Inculpatul a arătat că s-a deplasat la depozitul societăţii având un avans de 10.000.000 ROL şi documentele înmânate de inculpatul B.I.N. Inculpatul a indicat că a prezentat documentele în calitate de delegat al SC F.C. SRL, marfa fiind achitată parţial avans, parţial filă cec. Inculpatul a arătat că a predat marfa lui B.I.N. care i-a înmânat un proces-verbal de predare-primire pe care figura numele B.C., persoană pe care nu o cunoştea.

c) Într-o zi de la începutul lunii noiembrie 2003, P.V., administratorul SC V.C. SRL Mizil a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat ca fiind administratorul SC F.C. SRL şi s-a arătat interesat de achiziţionarea unui motostivuitor, spunându-i că tranzacţia se va efectua la Iaşi, urmând ca plata mărfii şi a transportului să se facă cu filă cec. Întrucât administratorul SC V.C. SRL Mizil a fost de acord cu condiţiile stipulate, l-a delegat pe E.L. să realizeze transportul motostivuitorului la Iaşi, cu autocamionul. Martorul E.L. a indicat ca în data de 16 noiembrie 2003 ajungând la Iaşi a fost îndrumat către complexul S., unde a lăsat motostivuitorul reprezentantului SC F.C. SRL, înmânând factura fiscală din 15 noiembrie 2003, primind fila cec X495 ce purta o dată ulterioară - 17 noiembrie 2003 pentru suma de 139.846.000 ROL şi suma de 10.000.000 ROL contravaloare transport.

La data de 20 noiembrie 2003, reprezentanţii părţii vătămate SC V.C. SRL Mizil au introdus spre decontare la R. Bank - Sucursala Iaşi fila cec, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv că aparţine unui set de instrumentele de plată retrase din circulaţie. Din adresa din 20 noiembrie 2003 emisă de Banca R.D. reiese că în data de 20 noiembrie 2003 s-a primit spre decontare fila cec barată X495 în valoare de 139.846.000 ROL plătitor SC F.C. SRL şi beneficiar SC V.C. SRL. Fila cec a fost anulată din 03 septembrie 2002 şi aparţine altei societăţi SC F. SRL care a intrat în interdicţie bancară la acea dată. În consecinţă SC F.C. SRL s-a folosit fraudulos de fila cec a societăţii SC F. SRL.

Motostivuitorul în cauză a fost cumpărat din complexul comercial S. de numitul V.D. administratorul SC V.C. SRL, fără documente legale, pentru suma de 2.500 dolari S.U.A. Martorul D.V. a atestat că a cumpărat motostivuitorul respectiv de la o persoană (care are semnalmentele învinuitului P.V.D.) din complexul comercial S. din Iaşi, fără documente legale. Martorului E.G.L., delegatul părţii vătămate SC V. SRL Mizil, a atestat unei persoane care are semnalmentele învinuitului P.V.D. - „înalt, atletic, blond, cu părul lung”.

Inculpatul B.I.N. a arătat că nu cunoaşte nimic despre afacerea cu SC V.C. SRL, dar ştie că V.D. administrator la SC V.C. SRL face afaceri cu T.P.

În urma plângerii reprezentanţilor părţii vătămate şi a demersurilor efectuate de către organele de cercetare penală, motostivuitorul a fost predat părţii vătămate SC V. SRL Mizil, potrivit procesului-verbal de predare şi partea vătămată nu se mai constituie parte civilă în cauză.

d) Într-o zi de la începutul lunii noiembrie 2003, inculpatul D.Ş.C. i-a solicitat inculpatului B.I.N. să îi ceară lui P.V.D. o filă cec, întrucât aflase de o societate ce vindea planetare auto. M.C., administratorul SC H.X. SRL Iaşi, a contactat telefonic o persoană numită „L.”, despre care aflase de la numitul D.P.L. că ar fi interesat în achiziţionarea unor planetare auto. Inculpatul D.Ş.C. a luat de la inculpatul S.V. suma de 40.000.000 ROL pentru avans, inculpatul S.V. cunoscând despre întreaga afacere. În urma convorbirii telefonice, la sediul său s-a prezentat P.R.V., pe care l-a legitimat pentru completarea facturii, acesta prezentând delegaţia pentru ridicare de mărfuri din 03 noiembrie 2003. Acesta a încărcat cele 200 de planetare într-o dubiţă, fiind emisă de SC H.X. SRL Iaşi factura fiscală din 03 noiembrie 2003, emisă de către partea vătămată către SC F. SRL Iaşi pentru suma de 273.700.000 ROL. Inculpatul P.R.V. a lăsat reprezentantului părţii vătămate fila cec Y93 postdatată 17 noiembrie 2003 semnată în fals (care aparţinea în realitate SC F. SRL).

La data de 21 noiembrie 2003 reprezentanţii părţii vătămate SC H.X. SRL Iaşi au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Iaşi fila cec remisă de către învinuitul P.R.V. aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară, cec anulat, vicii de completare.

Inculpatul B.I.N. a atestat în cursul urmăririi penale că a venit la el inculpatul D.Ş.C. care i-a solicitat să îi ceară lui P.V.D. o filă cec, întrucât aflase de o societate ce vindea planetare auto. Inculpatul D.Ş.C. a luat de la inculpatul S.V. suma de 40.000.000 ROL pentru avans, inculpatul S.V. cunoscând despre întreaga afacere. Inculpatul B.I.N. a arătat că el a făcut rost de o filă cec ştampilată de SC F.C. SRL şi o delegaţie de ridicare de mărfuri pe care a completat-o cu numele inculpatului P.R., celelalte menţiuni necunoscând cine le-a inserat. Întrucât inculpatul S.V. se temea că va fi înşelat, inculpatul B.I.N. a mers la rândul său pentru a-i supraveghea pe D.Ş.C. şi P.R. Marfa a fost dusă la inculpatul S.V., însă B.I.N. a atestat că din câte cunoaşte marfa a fost luată de R. şi C.B., care i-a dat-o lui T.P.

Inculpatul P.R.V. a arătat în cursul urmăririi penale că în noiembrie 2003 la apartamentul său a venit B.I.N. care i-a propus să meargă ca delegat pentru a ridica nişte planetare. Deşi iniţial a refuzat, întrucât inculpatul D.Ş.C. a refuzat să meargă spunând că este în vizorul poliţiei, a acceptat în condiţiile în care B.I.N. i-a promis 10% din valoarea mărfii pe care o va ridica. Inculpatul a atestat că inculpatul D.Ş.C. a sunat la SC H.X. SRL Iaşi, prezentându-se drept „L.”, administrator al SC F. SRL, stabilind termenii achiziţionării mărfurilor. Inculpatul B.I.N. i-a dat o filă cec ştampilată şi semnată şi o delegaţie pe care a scris-o personal, împuternicindu-l să ridice marfa în numele SC F.C. SRL. Tot inculpatul B.I.N. l-a sunat pe S.V. comunicându-i că „poate da o ţeapă”, însă are nevoie de banii de avans. Inculpatul S.V. a dat banii de avans, stabilindu-se ca marfa să fie transportată la el în garaj. Inculpatul P.R. a indicat că împreună cu B.I.N. şi S.V. s-au deplasat la sediul SC H.X. SRL Iaşi, S.V. a oprit maşina astfel încât să nu fie văzut, iar el singur a mers la societate. Inculpatul B.I.N. s-a ocupat şi de transport închiriind o furgonetă. Marfa a fost ridicată şi dusă acasă la S.V. Inculpatul P.R.V. a arătat că a primit suma de 1.500.000 ROL. Inculpatul P.R.V. a arătat că o parte din planetare au fost date de inculpatul B.I.N. lui O.I., iar o altă parte au fost vândute de O.I. şi P.D.

Inculpatul D.Ş.C. a indicat că nu a fost decât cu P.R.V. să-l ajute la încărcarea unor planetare auto şi nu a avut contract de comisionare încheiat cu SC F.C. SRL.

Inculpatul S.V., în cursul urmăririi penale a arătat că este administrator la SC D.C. SRL, care are în obiectul de activitate printre altele şi comerţul cu piese auto. La începutul lunii noiembrie 2003, inculpatul B.I.N., pe care îl cunoştea din anii 90, l-a contactat şi i-a spus că are de vânzare planetare auto sub preţul pieţei, dar are nevoie de 40.000.000 ROL pentru un avans. Întrucât a fost interesat de afacere a acceptat să-i dea suma cerută drept avans, întâlnindu-se cu inculpatul, acesta fiind însoţit de un tânăr cu chelie şi mustaţă. În continuare s-au deplasat cu toţii în zona Piaţa D., unde inculpatul B.I.N. i-a cerut să oprească maşina. Acolo au aşteptat, iar după circa o jumătate de oră a venit o dubiţă în care se afla şi tânărul cu mustaţă.

Persoanele din dubiţă i-au comunicat că nu este patronul pentru a vinde planetarele auto, motiv pentru care el a plecat, aşteptând telefonul inculpatului B.I.N. Ulterior acesta l-a sunat şi i-a spus să-l aştepte acasă să-i aducă marfa. S-a dus acasă, unde s-a întâlnit cu B.I.N. şi tânărul cu mustaţă, fiind descărcate în garaj 200 de planetare auto. Ulterior i-a cerut lui B.I.N. actele de provenienţă a mărfii, acesta comunicându-i că nu le are asupra lui şi i le va aduce a doua zi. A doua zi, inculpatul B.I.N. i-a comunicat că nu are documente şi că îi va returna avansul şi va trimite pe cineva să ridice marfa. În aceeaşi zi, seara, au venit două persoane care nu s-au recomandat şi au ridicat marfa, dându-i şi avansul de 40.000.000 ROL. Inculpatul a precizat că nu a primit vreo altă marfă de la inculpatul B.I.N. Inculpatul S.V. l-a recunoscut pe inculpatul P.R.V. ca fiind persoana ce-l însoţea pe B.I.N.

În faţa instanţei, inculpatul şi-a menţinut integral declaraţiile date, prezentând aceeaşi situaţie de fapt.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată prin folosirea SC R.G.I. SRL Iaşi.

Până la data de 28 august 2003, această societate a fost administrată de către numitul M.C., asociat fiind numita M.T. Inculpatul P.R.V. a acceptat să preia SC R.G.I. SRL Iaşi, cu scopul de a înşela societăţi comerciale, prin ridicarea de mărfuri, plata urmând să o facă cu file cec, fără disponibil în cont, iar banii rezultaţi din vânzarea mărfurilor să fie împărţiţi între membrii grupării.

Pentru a face menţiunile necesare la Oficiul Registrului Comerţului (schimbarea numelui administratorului), P.R.V. a făcut cunoştinţă cu numitul C.Ş., arhivar la Oficiul Registrului Comerţului Iaşi, acesta ajutându-l să facă menţiunile necesare în Registru. În aceste condiţii, la data de 28 august 2003, inculpatul P.R.V. a devenit asociat unic şi administrator al SC R.G.I. SRL Iaşi, sediul social al firmei fiind stabilit în laşi, str. C., adresă unde domiciliază mama inculpatului B.I.N.

Inculpatul B.I.N. a atestat că în fapt M.I. (soţul numitei M.T.) a fost cel ce a avut iniţiativa înstrăinării firmei, urmând a beneficia de un procent din sumele obţinute prin tranzacţii ilicite. În acest sens acesta a luat legătura cu P.V.D. care l-a pus în legătură cu P.R.V., de menţiunile la Oficiul Registrului Comerţului ocupându-se C.Ş., arhivar la Oficiul Registrului Comerţului Iaşi. M.I. l-a ajutat pe inculpatul P.R.V. să obţină de la Banca R.D. un carnet de cec-uri.

Inculpatul P.R.V. a arătat că a fost contactat de P.V. şi B.I.N. care i-au propus să devină administrator la o societate comercială, care urma să se folosească fraudulos de instrumentele de plată societare pentru a achiziţiona diverse mărfuri, urmând ca la scadenţa sa nu mai existe disponibil în cont. Inculpatul P.R.V. a arătat că din cauza dificultăţilor financiare în care se afla - nu avea casă, dormea pe scări - a acceptat propunerea acestuia, preluând SC R.G.I. SRL Iaşi. Întrucât fusese condamnat anterior, pentru a se opera menţiunile la Oficiul Registrului Comerţului, inculpatul P.R.V. a arătat că a achitat suma de 100 dolari S.U.A. lui C.Ş. care s-a ocupat de formalităţile necesare prin intermediul unei alte angajate de la Camera de Comerţ. Inculpatul P.R.V. a arătat că a luat legătura cu fostul administrator care i-a dat actele firmei. Inculpatul a atestat că s-a prezentat la Banca R.D., unde a depus specimen de semnătură şi s-a dus la SC L. SRL de unde a ridicat 4 seturi de facturi şi chitanţiere. Inculpatul a arătat că nu cunoaşte suma plătită pentru achiziţionarea firmei SC R.G.I. SRL Iaşi. Ulterior încheierii tranzacţiei, a arătat inculpatul că i-a dat toate documentele inculpatului B.I.N., acesta cerându-i să semneze în alb mai multe file în alb. Inculpatul P.R.V. a indicat că nu a desfăşurat nici un fel de activitate pe SC R.G.I. SRL, doar semnând actele pe care i le dădea B.I.N. Inculpatul a arătat că ştie că banii necesari angajării diverselor operaţiuni frauduloase proveneau de C.M.S., care a primit şi trei file cec semnate şi ştampilate de el pe SC R.G.I. SRL. Inculpatul a declarat că la un moment dat şi-a dat seama pe deplin de activitatea grupului infracţional şi a vrut să renunţe, însă a fost ameninţat de numitul C.M.S.

a) În luna septembrie 2003 o persoană s-a prezentat la sediul SC C. SA Bacău, recomandându-se ca administrator al SC R.G.I. SRL Iaşi şi a solicitat relaţii despre existenţa anumitor sortimente de marfă şi posibilităţi de plată, ulterior păstrându-se legătura telefonic. În urma acestor discuţii, la data de 23 septembrie 2003, la sediul SC C. SA s-a prezentat inculpatul M.R.D. care a solicitat achiziţionarea unor contactori pentru SC R.G.I. SRL Iaşi. Inculpatul a remis reprezentanţilor părţii vătămate ordin de deplasare, delegaţia pentru ridicare de mărfuri, semnată şi ştampilată pentru SC R.G.I. SRL Iaşi şi comanda de ridicare mărfuri, toate datate 23 septembrie 2003, copie certificat înregistrare SC R.G.I. SRL Iaşi, copie cărţi identitate. Martorele S.D. şi N.M. l-au recunoscut pe inculpatul M.R.D. ca fiind persoana care s-a prezentat ca delegat al SC R.G.I. SRL Iaşi şi au atestat că întrucât actele prezentate corespundeau uzanţelor comerciale, au emis dispoziţia de livrare şi facturile fiscale din 23 septembrie 2003, în valoare de 120.420.195 ROL. Inculpatul M.R.D. a înmânat reprezentanţilor părţii vătămate fila cec Z598, pentru suma de 120.420.195 ROL, postdatată 30 septembrie 2003. Martora C.M. angajată a SC C. SA Bacău a verificat telefonic realitatea filei cec predate, Banca R.D. - Sucursala Iaşi comunicând că SC R.I. SRL are cont deschis la această bancă, având eliberat un carnet de cec-uri, iar societatea nu este înscrisă cu incidente de plată. Marfa a fost transportată de martorul C.C.C. într-o parcare din Iaşi.

La data de 30 septembrie 2003 reprezentanţii părţii vătămate SC C. SA Bacău au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala laşi, aceasta fiind refuzată parţial la plată pe motiv de lipsă parţială de disponibil (nu exista decât suma de 2.832.000 ROL). La data de 01 octombriem 2003, SC R.G.I. SRL Iaşi a fost introdusă în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, fiind declarată în interdicţie bancară, învinuitul P.R.V. a fost înştiinţat de către bancă cu privire la faptul că la 01 octombrie 2003 SC R.G.I. SRL a intrat în interdicţie bancară.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică din 18 martie 2004 emis de I.P.J. Bacău - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că semnătura de pe fila cec Z598 de la semnătura trăgătorului a fost executată de numitul P.R.V.

Inculpatul B.I.N. a arătat că pontul cu privire la SC C. SA Bacău l-a primit P.R. de la un vecin al inculpatului D.Ş. Deşi iniţial înţelegerea a fost ca P.V.D. să meargă ca delegat, acesta a refuzat de teamă că va fi prins, întrucât utiliza o carte de identitate falsă. În consecinţă, marfa a fost ridicată de P.R.V. şi a fost vândută de C.M.S. lui T. Declaraţia inculpatului este eronată faţă de datele faptice reţinute (la SC C. SA Bacău deplasându-se inculpatul M.D.R.) motiv pentru care va fi înlăturată.

Inculpatul P.R.V. a arătat că ştie că la SC C. SA Bacău a fost inculpatul M.D.R. În acea perioadă a arătat inculpatul P.R.V. a fost internat în spital şi au venit M.D.R. şi B.V., fratele inculpatului B.I.N. şi i-au cerut să semneze mai multe documente în alb. După această dată a fost sunat de Banca R.D., comunicându-i-se că a intrat în interdicţie bancară şi i-a cerut inculpatului B.I.N. filele cec, însă acesta a refuzat.

Inculpatul M.D.R. a declarat în cursul urmăririi penale că înainte de a ridica contactori de la SC C. SA Bacău întrucât P.R.V. era internat la spital a mers împreună cu B.V. la secţia maxilo-faciale de la spitalul, unde P.R.V. a semnat 4-5 coli în alb şi a scris un angajament de plată pentru SC C. SA Bacău şi a semnat o filă cec. Inculpatul B.I.N. i-a dat o delegaţie de ridicare de mărfuri, o comandă şi o filă cec pe R.G.I., iar baza acestor documente a mers la Bacău de unde a ridicat contactori electrici în valoare de 120.000.000 ROL, pe care i-a achitat cu fila cec semnată şi ştampilată de P.R.V. Marfa a fost adusă în Iaşi cu un taxi închiriat din Iaşi de B.N. şi i-a predat acestuia marfa în faţa barului R.

Inculpatul P.V.D. a arătat că s-a deplasat la SC C. SA Bacău şi a discutat reprezentanţii părţii vătămate, dar afacerea nu a putut fi încheiată, ulterior mergând la sediul părţii vătămate inculpatul M.D.R.

b) În luna septembrie 2003, C.G. administrator al SC D.E. SRL, a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat ca fiind administrator SC R.G.I. SRL şi s-a interesat despre anumite utilaje şi posibilităţile de plată. Stabilind în principiu detaliile de achiziţie, la data de 22 septembrie 2003, la punctul de lucru al SC D.E. SRL a venit inculpatul D.Ş.C. prezentând comanda din 22 septembrie 2003, delegaţia de ridicare mărfuri din 22 septembrie 2003 şi ordinul de deplasare din data de 22 septembrie 2003, toate aceste documente fiind completate pe numele sau purtând ştampila SC R.G.I. SRL. Potrivit înţelegerii telefonice, inculpatul a prezentat administratorului SC D.E. SRL o filă cec Z585 semnată şi ştampilată, fără alte date completate. SC D.E. SRL a întocmit factura fiscală din 22 septembrie 2003 atestând vânzarea de mărfuri în valoare de 194.778.261 ROL către SC R.G.I. SRL, delegat D.Ş.C., iar ulterior administratorul SC D.E. SRL a completat fila cec înscriind suma facturată şi data cecului, postdatându-l conform înţelegerii 22 octombrie 2003. Ulterior în data de 01 octombrie 2003, inculpatul D.Ş.C. s-a prezentat din nou la sediul SC D.E. SRL, fiind convenită din nou telefonic vânzarea unui hidrofor şi a unui generator de curent. Marfa a fost facturată prin factura fiscală din 01 octombrie 2003 pentru suma de 101.042.760 ROL, inculpatul D.Ş.C. lăsând fila cec Z576 semnată şi ştampilată, fără alte date completate. Din nou, conform înţelegerii telefonice fila cec a fost completată cu suma facturată, iar data a fost trecută 16 octombrie 2003.

Inculpatul D.Ş.C. a semnat un contract de comision, respectiv un proces-verbal de predare-primire a mărfii, prin care se atesta remiterea mărfii şi a certificatului de garanţie aferent produselor către administratorul SC R.G.I. SRL, P.R.V.

Inculpatul B.I.N. a atestat că iniţiativa acestei tranzacţii a avut-o inculpatul D.Ş.C., care a primit de la P.R. toate documentele necesare, costurile fiind suportate de C.M.S., iar marfa fiind dusă la S.V. Declaraţia inculpatului B.I.N. va fi parţial înlăturată întrucât implicarea sa în săvârşirea acestei fapte este probată prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic care a concluzionat că scrisul de pe procesul-verbal de predare-primire încheiat între P.R.V. şi D.Ş.C. şi contractul de comisionare din 01 septembrie 2003 încheiat între SC R.I. SRL şi D.Ş.C. aparţine inculpatului B.I.N.

Inculpatul P.R.V. a atestat că ştie că această fapta a fost săvârşită de inculpatul D.Ş.C. şi M.D.R., care s-au folosit de documentele semnate de el. Inculpatul P.R.V. a arătat că nu a sunat niciodată la SC D.E. SRL şi şi-a recunoscut semnătura de pe filele cec, contractul de comision, respectiv un proces-verbal de predare-primire a mărfii încheiate cu D.Ş.C., însă a arătat că nu a scris textul de pe aceste documente. De asemenea, nu îi aparţine nici scrisul de comandă din 22 septembrie 2003 către SC D.E. SRL. Inculpatul a arătat că ştie că marfa a fost dusă unui cetăţean care îl cheamă V. (S.V.). Inculpatul M.R.D. arătat că de la SC D.E. SRL Iaşi a ridicat doar un catalog de prezentare pe care i l-a dat lui B.I.N. şi nu cunoaşte alte detalii.

Inculpatul D.Ş.C. a arătat că a încheiat un contract de comisionare cu SC R.G.I. SRL, prin administrator P.R., iar M.R.D. s-a recomandat ca director general la SC R.G.I. SRL. În baza contractului a indicat inculpatul că a primit delegaţie de ridicare de mărfuri, scrisoare de bonitate bancară şi trei contracte cu trei societăţi ce aveau relaţii comerciale cu SC R.G.I. SRL. Inculpatul M.D.R. i-a dat o comandă şi l-a trimis să ridice marfa de la SC D. SRL. Tot el i-a dat un cec. Inculpatul D.Ş.C. a precizat că în fapt comanda a fost realizată de P.R.V., iar fila cec era semnată şi ştampilată de acesta. Marfa a ridicat-o singur fiind transportată de un individ pe nume R., marfa fiind predată lui M.D.R., iar din câte cunoaşte aceasta a fost dusă de P.R.V. la Vatra Dornei. După două zile împreună cu M.D.R. s-au deplasat la sediul SC D.E. SRL să aleagă produse în valoare de 10 milioane ROL reprezentând discount-ul la marfa achiziţionată. M.D.R. a ales o betonieră în valoare de 13 milioane. Acest fapt i-a fost comunicat lui P.R.V. care a fost de acord să o achiziţioneze, înmânându-i suma de 5 milioane, din care suma de 3 milioane a fost predată SC D.E. SRL pe bază de chitanţa, iar 2 milioane i-au rămas lui. Betoniera a fost predată tot lui P.R.V. care a dus-o tot la Vatra Dornei. Inculpatul a precizat că ştie că după circa două luni P.R.V. a sunat la reprezentanţii SC D.E. SRL reclamând că i s-a stricat un generator şi două bucăţi de hidrofor, solicitând să-i livreze produse noi. În consecinţă, primind o filă cec de la P.R.V., a arătat inculpatul D.Ş.C. că s-a deplasat la sediul SC D.E. SRL, ridicând generatorul de curent cu sudură şi două hidrofoare. Transportul s-a realizat cu o autoutilitară marca D., care a plecat direct către Vatra Dornei, iar la circa 7 zile inculpatul P.R.V. i-a înmânat un proces-verbal de predare-primire a mărfii.

c) În data de 08 septembrie 2003 inculpatul M.R.D. s-a prezentat la partea vătămată SC D. SRL Vaslui cu nota de comandă din 08 septembrie 2003 din partea SC R.I. SRL solicitând achiziţionarea produselor trecute pe comandă.

Întrucât societatea nu avea toate produsele pe stoc, inculpatul M.R.D. a fost de acord să achiziţioneze doar două centrale termice şi 200 metri tub pexal 20.

Sub aspectul condiţiilor de plată, administratorul părţii vătămate a acceptat ca plata să se facă în baza unui instrument de plată (cec), cu data scadenţei ulterioară. În consecinţă, inculpatul M.R.D. a fost îndrumat spre depozitul firmei pentru ridicarea mărfii şi întocmirea actelor. Martorul C.D., angajat al părţii vătămate a indicat că întrucât condiţiile achiziţionării mărfii fuseseră deja discutate cu administratorul firmei, el nu a făcut decât să încarce marfa şi să o factureze, întocmind factura fiscală seria din 09 septembrie 2003 pentru suma de 48.799.898 ROL. Totodată, inculpatul M.D.R. a înmânat fila cec Z580 semnată de către învinuitul P.R.V. şi stampilată cu ştampila SC R.G.I. SRL Iaşi. Data cecului a fost trecută de către reprezentanţii părţii vătămate, conform înţelegerii cu învinuitul M.R.D., 08 octombrie 2003, la 30 zile după ridicarea mărfii, el asigurându-i că cecul va avea acoperire bancară suficientă. Martorul C.D. l-a identificat pe M.D.R. ca fiind delegatul SC R.G.I. SRL Iaşi, acesta fiind însoţit de B.I.N.

La 08 octombrie 2003, reprezentanţii părţii vătămate, SC D. SRL Vaslui, au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Vaslui fila cec, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară.

Inculpatul M.R.D. a semnat un proces-verbal de predare-primire a mărfii din 08 septembrie 2003 prin care se atesta remiterea mărfii către administratorul SC R.G.I. SRL, P.R.V.

Inculpatul B.I.N. a atestat că a fost solicitat de M.D.R. pentru a merge la Vaslui în vederea cumpărării unor produse. Inculpatul a indicat că M.D.R. avea documentele de la P.R., discutându-se ca marfa să fie cumpărată de S.V. Inculpatul B.I.N. a arătat că de la autogara din Vaslui a închiriat o autoutilitară, marfa fiind dusă la S.V. şi vândută acestuia, contra sumei de 5.000.000 ROL.

Inculpatul P.R.V. a atestat că ştie că la această faptă au participat B.I.N. şi M.R., folosindu-se de o filă cec semnată anterior de el.

Inculpatul M.D.R. a declarat în cursul urmăririi penale că personal a discutat cu reprezentanţii SC D. SRL Vaslui pentru a achiziţiona centrale termice, negociind preţul şi modalitatea de plată. Inculpatul a arătat că s-a deplasat la societate având şi documentele înmânate de inculpatul B.I.N. Inculpatul a indicat că a prezentat documentele în calitate de delegat al SC R.G.I. SRL, lăsând pentru plata o filă cec semnată şi ştampilată de P.R.V., pe care a completat-o cu celelalte menţiuni.

Inculpatul a arătat că s-a întâlnit cu B.I.N. în Vaslui şi împreună au dus marfa achiziţionată la S.V.

d) În data de 19 septembrie 2003, inculpaţii M.R.D. şi P.R. s-au prezentat la partea vătămată SC E.M.T. SRL Iaşi, arătându-se interesaţi de achiziţionarea produselor expuse la vânzare. Fiind îndrumaţi către agentul de vânzări C.M., inculpatul M.R.D. a discutat despre condiţiile achiziţionării unor produse de către societatea SC R.G.I. SRL. Martora C.M. a indicat că a verificat bonitatea financiară a firmei la Banca R.D., angajatul societăţii bancare confirmându-i telefonic că SC R.G.I. SRL se bucură de bonitate. Pentru a fi mai convingător, învinuitul M.R.D. a prezentat 2 contracte de subantrepriză, plăsmuite de către inculpatul B.I.N. şi semnate de către învinuitul P.R.V. El a mai prezentat, de asemenea, şi un certificat de bonitate plăsmuit de către inculpat în numele Băncii R.D. - Sucursala Iaşi, o balanţă de verificare fiscală a SC R.G.I. SRL Iaşi din luna iulie 2003 falsificată, de asemenea, de inculpat. În final, în urma discuţiilor purtate s-a stabilit achiziţionarea de marfă în valoare totală de 272.117.260 RON, plata urmând să fie parţial în numerar (40.000.000 ROL), restul prin cec-uri postdatate pentru a avea acoperire bancară. De altfel, tranzacţia a primit şi acceptul administratorului societăţii vânzătoare SC E.M.T. SRL Iaşi, numita A.R. Inculpatul M.R.D. a ridicat în 3 rânduri scule electrice marca B., în valoare totală de 2.721.172.630 ROL. Inculpatul M.R.D. a achitat, în numerar, suma de 40.000.000 ROL, primită de la inculpatul B.I.N. şi a lăsat 4 file cec, semnate şi ştampilate, Z581, Z588, Z584 şi Z583, având trecute ca date ale emiterii, conform înţelegerii verbale, 20 octombrie 2003, 24 octombrie 2003, 20 noiembrie 2003 şi 04 noiembrie 2003 el asigurând angajaţii părţii vătămate că cecurile vor avea acoperire bancară suficientă.

La data de 02 octombrie 2003 respectiv la 10 noiembrie 2003 reprezentanţii părţii vătămate SC E.M.T. SRL Iaşi, au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Iaşi filele cec, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară, cecul anulat.

Inculpatul a semnat un proces-verbal de predare-primire a mărfii din 26 septembrie 2003, prin care se atestă remiterea mărfii către administratorul SC R.G.I. SRL Iaşi, P.R.V.

Inculpatul B.I.N. a atestat că în fapt M.T. a fost cel ce i-a comunicat lui P.R.V. că are un pont cu SC E.M.T. SRL Iaşi, M.D.R. fiind de acord să meargă în calitate de delegat. Inculpatul a indicat că din câte cunoaşte banii de avans şi preluarea mărfii a fost realizată de S.V.

Deşi inculpatul B.I.N. neagă orice implicare sub aspectul săvârşirii acestei fapte, contribuţia sa este atestată de ceilalţi coinculpaţi, declaraţii care se coroborează între ele. Astfel, inculpatul P.R.V. a atestat că ştie că această fapta a fost săvârşită de inculpatul M.R., având documente semnate de el şi primite de la B.N., marfa ridicată fiind dusă la inculpatul S.V. Inculpatul a negat că ar fi fost vreodată la SC E.M.T. SRL Iaşi.

Inculpatul M.D.R. a declarat în cursul urmăririi penale că împreună cu M.I. a discutat cu reprezentanţii SC E.M.T. SRL Iaşi pentru achiziţionarea unor scule electrice necesare unor lucrări pe care B.N. urma să le efectueze ca antreprenor de lucrări de construcţii şi instalaţii la Vatra Dornei. Reprezentanţii SC E.M.T. SRL Iaşi au solicitat un avans de 40.000 RON, diferenţa urmând a se achita cu file cec. Ulterior s-a deplasat la sediul SC E.M.T. SRL Iaşi de unde a ridicat în trei rânduri marfa, predând filele cec semnate şi ştampilate de P.R.V. Sculele au rămas la B.I.N. care le-a primit în faţa blocului şi nu cunoaşte ce s-a întâmplat cu ele.

În cursul urmăririi penale, inculpatul M.D.R., audiat fiind, a arătat că prin intermediul lui P.V.D. şi M.I., în luna martie 2003, l-a cunoscut pe B.I.N. care i-a spus că este şef la SC R.G.I. SRL şi SC F.C. SRL ce aveau ca obiect de activitate comerţul, amenajări interioare, construcţii. A susţinut inculpatul că a fost angajat imediat de probă, lucrând la cele două societăţi 3-4 luni, sediul acestora aflându-se în Iaşi, el urmând să încaseze 10 milioane ROL pe lună, ceea ce nu s-a întâmplat. Inculpatul a arătat că a fost angajat pe funcţia de merceolog de calitate, făcând diverse deplasări în ţară, achiziţionând marfă de la mai multe societăţi. Inculpatul a arătat că i se întocmeau ordine de deplasare şi de ridicare de mărfuri ce i se înmânau de B.I.N., file cec semnate şi ştampilate ce i se înmânau de P.R.V. Inculpatul a relatat că B.I.N. i-a spus că deţine o societate SC F.C. SRL şi i-a propus să meargă ca delegat pentru ridicarea unor mărfuri, de la SC I. SRL, indicat că ştia că administratorul SC R.G.I. SRL era P.R.V., dar întrucât acesta avea probleme cu consumul de alcool, cel care se ocupa efectiv de afaceri era B.I.N. Inculpatul a indicat că pe postul de merceolog mai lucra P.Ş.C. Modul de operare stabilit era următorul: inculpatul B.I.N. făcea comenzile de marfă telefonic sau prin comandă scrisă şi îi trimitea pe merceologi să ridice mărfurile; de obicei se plăteau avansuri în numerar de circa 20% din valoarea comenzii, diferenţa achitându-se prin file cec fără acoperire bancară. Inculpatul a arătat că după ce s-a certat cu B.I.N. a aflat că filele cec sunt fără acoperire bancară. Inculpatul a indicat că marfa o preda lui B.I.N. cu excepţia centralelor de la SC D. SRL Vaslui care împreună cu B.I.N. le-a predat lui S.V.

Inculpatul a arătat că nu cunoaşte nimic despre C.M.S., acesta din urmă cunoscându-se cu B.I.N. De asemenea, inculpatul a indicat că nu cunoaşte nimic despre activitatea SC C. SRL şi nu cunoaşte nimic despre vreo societate din Mizil pe nume SC V. SRL. Inculpatul a precizat că nu se consideră vinovat întrucât a acţionat doar ca delegat al societăţilor menţionate, predând marfa conform proceselor-verbale de predare-primire.

Inculpatul O.I., audiat în cursul urmăririi penale, a atestat că nu a preluat de la C.Ş. file cec ale SC C. SRL, dar îl cunoaşte pe C.Ş. de la o terasă, iar pe B.I.N. îl cunoaşte întrucât acesta a avut o firmă de deratizare. Totodată, inculpatul a indicat că a lucrat ca şofer la P.V.D., care era director la SC D.C. SRL Iaşi. Inculpatul a precizat că nu i-a făcut cunoştinţă lui B.I.N. cu nici o persoană Z.C. şi nu cunoaşte nici o persoană cu numele de C.M., iar pe C.M.S. îl cunoaşte doar din vedere. Inculpatul a arătat că nu a avut nici un fel de relaţii cu SC F.C. SRL. Întrucât B.I.N. îi datora o sumă de bani, într-o zi din anul 2003 i-a spus că are nişte planetare pe care i le va da pentru a compensa datoria. La indicaţiile lui B.I.N. s-a deplasat la o casă de unde a ridicat 150 de planetare care au fost evaluate la suma de 500.000 ROL/bucata, dându-i diferenţa de bani lui B.I.N. Într-o zi din anul 2003 B.I.N. şi D.Ş.C. l-au întrebat dacă nu vrea să facă un ciubuc, respectiv să meargă cu ei la un magazin să transporte nişte marfă. Inculpatul a arătat că a fost de acord şi a mers la un magazin de unde s-a ridicat o betonieră şi nişte bormaşini care au fost încărcate în autoturismul său. Inculpatul a precizat că nu a văzut cum au fost plătite sculele, el rămânând în maşină. Aceste scule au fost duse de B.I.N. la o casă în Tătăraşi, de unde luase planetarele. Inculpatul a indicat că nu s-a deplasat niciodată în Hunedoara pentru a vinde planetare auto, planetarele primite vânzându-le în târguri. Inculpatul a precizat că nu a emis niciodată delegaţii sau comenzi în numele SC C. SRL şi nu cunoaşte nimic despre activitatea acestei societăţi.

În faţa instanţei de judecată inculpatul O.I. şi-a menţinut aceeaşi poziţie procesuală, prezentând aceeaşi situaţie de fapt.

Inculpatul P.V.D. a arătat că începând cu anul 2001, din cauza dificultăţilor financiare cu care se confrunta la SC D.C. SA Iaşi a început să împrumute bani de la membrii familiei C., dobânda fiind de 10-20% pe lună. Din cauza faptului că a avut probleme cu returnarea acestor bani a suferit repercusiuni în sensul că membrii familiei C., în special C.P. l-a ameninţat şi violentat ajungându-se până la a-l îngropa în pământ. În acest context, a fost determinat să devină „săgeată” în sensul de a lucra pentru ei în domeniul înşelării unor societăţi comerciale. În vara anului 2003, C.M.S. împreună cu M.Z. (naşul lui C.M.S.) i-au propus să-i întocmească o carte de identitate falsă în scopul de a înşela mai multe societăţi comerciale. În acest scop a făcut 4 fotografii pe care i le-a dat lui C.M.S., iar după câteva zile acesta i-a adus o carte de identitate având fotografia sa, pe numele C.V. La solicitarea lui C.M.S. s-a deplasat la SC C. SA Bacău şi la SC I.C. SRL pentru a ridica marfa comandată prin telefon de C.M.S. şi B.N., însă demersurile au rămas fără finalitate. Inculpatul a precizat că ştie că ulterior marfa a fost ridicată de M.D.R. Inculpatul a precizat că actul de identitate fals nu a fost niciodată folosit de el şi chiar l-a distrus, păstrând o copie depusă la dosar. Inculpatul a arătat că cunoaşte că a fost o înţelegere între C.M.S. şi inculpatul B.I.N., înţelegere în baza căreia inculpatul B.I.N. trebuia să cumpere sau să înfiinţeze societăţi comerciale cu scopul de a da „ţepe”, iar C.M.S. să dea banii de avans pentru mărfurile ce vor fi ridicate. Inculpatul a precizat că ştie că în cercul celor doi au fost atraşi D.Ş.C., M.D.R., C.M., P.A. şi S.V. care cumpărau mărfurile luate. Inculpatul a arătat că el personal a vorbit cu d-l G. pentru vinderea unor scule care au fost ridicate de la SC D.E. SRL. Contactorii de la SC C. SA au fost ridicaţi de M.D.R. care i-a predat lui C.M.S. Inculpatul a susţinut că aflând că un rrom are de vânzare o firmă respectiv SC F.C. SRL, i-a spus lui B.I.N., acesta cumpărând-o cu suma de 20.000.000 ROL. Numitul M.I. avea de vânzare SC R.G.I. SRL Iaşi şi cunoscând pe numitul P.R.V. a discutat cu inculpaţii C.M.S. şi B.I.N. să-l pună adrninistrator. Cei doi au discutat cu P.R.V. să-l facă administrator şi să-i dea 200-300 milioane ROL, după înşelarea unor societăţi comerciale, după care să plece din ţară, fapt acceptat de inculpatul P.R.V.

În cursul urmăririi penale, inculpatul D.Ş.C., audiat fiind, a arătat că într-o zi din vara anului 2003 aflându-se singur la o pizzerie, a auzit o discuţie la o masă alăturată între doi bărbaţi şi o femeie care să angajeze nişte agenţi comerciali pentru derularea unor afaceri. În acest context s-a prezentat, făcând cunoştinţă cu un bărbat care s-a prezentat Z.R., dându-şi întâlnire a doua zi. În consecinţă, a doua zi s-a deplasat pe Aleea R., ocazie cu care l-a condus la un birou, la parterul unui bloc, unde l-a cunoscut pe B.I.N. Z.R. i-a comunicat că este administratorul SC C. SRL Iaşi, înmânându-i un contract de comisionare pe durată nedeterminată, urmând să efectueze pentru această societate aprovizionarea cu diverse mărfuri. A arătat inculpatul că după câteva luni s-a angajat în aceeaşi modalitate, descrisă anterior, într-o relaţie de colaborare cu P.R.V. care era administrator la SC R.G.I. SRL. Pentru această societate a ridicat o singură dată marfa „scule” de la o societate din Iaşi - SC D.E. SRL. Inculpatul a arătat că actele semnate cu SC C. SRL i-au fost aduse de Z.R. Inculpatul D.Ş.C. a indicat că nu cunoaşte nici o persoană O.I. şi nici P.A. şi deşi îi cunoaşte pe C.M.S. şi P.D. nu a avut relaţii comerciale cu aceştia.

În faţa instanţei inculpatul şi a menţinut poziţia procesuală indicând că ştia că firma SC C. SRL aparţine numitei G.C. Inculpatul a precizat că în virtutea contractului de comision trebuia să găsească marfa şi eventual un client căruia să o vândă mai departe. Deşi documentele i-au fost date de Z.R., aceasta erau semnate de G.C. Inculpatul D.Ş.C. a indicat că nu cunoaşte nici o persoană D.N., nefiind însoţit de nici o persoană în momentul ridicării gresiei şi faianţei. A arătat inculpatul că în iarna anului 2004 aflat că filele cec ar fi fost fără acoperire, ulterior revenind şi indicând că după circa 2 luni de zile a fost chemat la Poliţia din Ciurea şi i s-a spus că în fapt cărămida preluată din Ciurea nu a fost achitată. Inculpatul a precizat că B.I.N. l-a pus în legătură cu P.R. Întrucât avusese neînţelegeri cu B.I.N., întrucât acesta nu-i plătise comisionul datorat pentru afacerile realizate pentru SC C. SRL, a fost destul de reticent, dar i s-au prezentat două contracte încheiate de firma lui P.R. cu A.N.L., fapt ce l-a convins să încheie contractul de comisionare cu SC R.G.I. SRL. Inculpatul a indicat că în cadrul SC R.G.I. SRL lucrau P.R.V., B.I.N. şi M.D.R., iar inculpatul O.I. l-a ajutat o singură dată la transport. Inculpatul a precizat că nu a negociat niciodată termenii contractuali, acţionând exclusiv în baza împuternicirilor.

Inculpatul C.M.S. a declarat, în cursul urmăriri penale, că îl cunoaşte pe inculpatul B.I.N. din barurile situate în zona Nicolina. De asemenea îl cunoaşte pe inculpatul P.R.V. deoarece a dobândit de la acesta un teren. De asemenea, îl cunoaşte pe inculpatul O.I. întrucât acesta comercializa carne de porc, precum şi pe inculpatul P.D. deoarece acesta se afla în anturajul lui B.I.N. Inculpatul a arătat că nu a avut societate comercială şi nu a primit de la nimeni file cec. De asemenea, nu a auzit de SC C. SRL, SC R.G.I. SRL sau SC F.C. SRL şi nu cunoaşte cine deţinea aceste societăţi. Inculpatul a atestat că nu a primit mărfuri niciodată de la cei în cauză, nu a contactat vreo firmă dintre cele înşelate şi nu a pus pe nimeni să o facă şi nu i-a făcut lui P.D. carte de identitate falsă.

În drept,

A. Cu privire la schimbările de încadrări juridice puse în discuţie, Tribunalul a considerat următoarele:

Prin actul de sesizare al instanţei s-a dispus trimiterea în judecată:

- a inculpatului B.I.N. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- a inculpatului D.Ş.C. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 213 alin. (2), (3) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003 toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- a inculpatului P.R.V. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 291 C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.

- a inculpatului O.I., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 21.5 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- a inculpatului C.M.S. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- a inculpatului P.V.D. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Pe de o parte, din modul de redactare a dispozitivului rechizitoriului, ar reieşi că acuzarea a dispus trimiterea în judecată a unor inculpaţi pentru o pluralitate infracţională (concurs real) compusă din mai multe infracţiuni de înşelăciune de sine stătătoare (unitate naturală şi unitate legală), iar pentru alţi inculpaţi s-a reţinut unitatea legală de infracţiune, sub forma infracţiunii continuate.

Pe de altă parte, pentru inculpatul B.I.N. s-au reţinut dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. doar pentru o parte din infracţiunile de înşelăciune, dar şi caracterul de sine stătător al prevederilor art. 215 alin. (5) C. pen., teză ce nu poate fi susţinută legal, în condiţiile în care dispoziţiile alin. (5) reprezintă doar o formă agravată a infracţiunii de înşelăciune. De asemenea, cu privire la inculpatul B.I.N., deşi prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut participarea acestuia la fapta descrisă în rechizitoriu, fapta nu a fost menţionată în dispoziţia de trimitere în judecată; totodată sub aspectul faptei prevăzute în rechizitoriu, doar prin lămuririle suplimentare solicitate de instanţa în temeiul art. 300 C. proc. pen. s-a precizat că răspunderea penală pentru această faptă revine conform rechizitoriului inculpaţilor B.I.N. şi O.I., celălalt participant la comiterea faptei în dauna părţii vătămate SC K.R. SA Slobozia, respectiv C.M. fiind trimis în judecată prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iaşi nr. 9D/P/2008 din 06 mai 2008.

De asemenea, prin adresa D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iaşi în legătură cu rechizitoriul nr. 14D/P/2007 s-au precizat următoarele:

- pentru inculpatul P.V.D. s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen. reţinându-se în sarcina lui comiterea faptei în dauna părţilor vătămate SC I.C. SRL Bacău şi SC C. SA Bacău, folosindu-se de SC F.C. SRL Iaşi, precum şi pentru săvârşirea faptei în duna părţii vătămate SC V.C. SRL Mizil folosindu-se de SC R.G.I. SRL Iaşi;

- pentru inculpatul O.I. s-a produs o eroare materială la dispoziţia de trimitere în judecată, stipulându-se greşit trimiterea în judecată în calitate de autor, el fiind trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată în modalitatea de participaţie a complicităţii, art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen.

Sub aspectul infracţiunilor de înşelăciune, instanţa a pus în discuţie schimbarea încadrărilor juridice în sensul - pentru inculpatul B.I.N. din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracţiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. raportat la toate actele materiale cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., incluzând şi fapta din rechizitoriu;

Sub aspectul schimbării încadrării juridice, în sensul reţinerii pentru toţi inculpaţii a unei singure infracţiuni de înşelăciune în formă continuată, instanţa a reţinut următoarele:

Deşi în cauză se impută inculpaţilor o pluralitate de acţiuni, în cauză s-a contestat existenţa unităţii de rezoluţie, caracteristică de esenţa unităţii legale infracţionale.

Tribunalul a reţinut că în sensul art. 41 alin. (2) C. pen., cerinţa unităţii de rezoluţie este realizată atunci când autorul a prevăzut, chiar şi în linii mari, activitatea ori inactivitatea ce va făptui şi rezultatele ei, cunoscând mai mult sau mai puţin generic condiţiile în care se vor săvârşi acţiunile-inacţiunile componente. Deşi unitatea obiectului, a locului şi a persoanei vătămate, precum şi intervalul de timp pot constitui criterii pe baza cărora să se deducă unicitatea de rezoluţie, acestea nu au caracter peremptoriu, atunci când din alte elemente de fapt rezultă că, în momentul luării hotărârii infracţionale, făptuitorul a avut reprezentarea acţiunilor pe care urma să le săvârşească.

Or, din întreaga situaţie de fapt reţinută prin actul de sesizare al instanţei şi stabilită şi în urma cercetării judecătoreşti, reiese că inculpaţii au acţionat coordonat în vederea dobândirii unor bunuri materiale fără plata contravalorii acestora. Este real că pe parcursul activităţii infracţionale au intervenit modificări cu privire la anumite elemente ale modalităţii de acţiune (modificarea societăţilor comerciale, a delegaţilor), însă aceste modificări nu au fost de esenţă, de natură a aprecia că s-a schimbat rezoluţia infracţională.

Modalitatea concretă de comitere a faptelor în materialitatea lor, repetabilitatea acestora într-un interval scurt de timp, modalitatea de valorificare a mărfurilor, asociate cu motivaţia psihologică a comiterii acestora - dobândirea de foloase materiale injuste - obiectivează în plan material rezoluţia unică a inculpaţilor în săvârşirea faptelor ilicite, chiar dacă aceştia nu au avut o reprezentare exactă şi amănunţită asupra tuturor împrejurărilor comiterii acestora. Elementele probatorii administrate în cauză reflectă că inculpaţii au luat hotărârea infracţională de a „da ţepe” la societăţi comerciale, stabilind ca modalitate de acţiune utilizarea unor documente societare aparent valabile, pentru a fi mai greu de descoperit.

În consecinţă, Tribunalul a apreciat că păgubirea, prin inducere în eroare, a mai multor părţi vătămate, în perioade diferite de timp, nu exclude existenţa unei singure rezoluţii infracţionale. De altfel, juridic ar fi impropriu a se considera că unii inculpaţi au acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice, iar alţi inculpaţi, dintre care şi iniţiatorul B.I.N. şi-a schimbat rezoluţia infracţională cu fiecare act material comis, deşi chiar probele cauzei reflectă că însăşi scopul grupării infracţionale a fost acela de a înşela diverse societăţi comerciale.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei s-a reţinut că deşi înşelăciunea în convenţii este o formă specială a infracţiunii de înşelăciune, aceasta se grefează pe dispoziţiile formei de bază a infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) C. pen., particularizându-le. În acest sens, înşelăciunea în convenţii [art. 215 alin. (3) C. pen.], ca infracţiune împotriva patrimoniului, nu se poate reţine decât în măsura în care s-a produs o pagubă materială, condiţie impusă tocmai de prevederile art. 215 alin. (1) C. pen.

În consecinţă, s-a reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 215 alin. (1), (3) C. pen. şi, totodată, şi incidenţa prevederilor alin. (2) al aceluiaşi text, în condiţiile în care pentru inducerea şi menţinerea în eroare a părţilor vătămate, inculpaţii au uzitat de atribuirea unei calităţi mincinoase (reprezentanţi/delegaţi ai unor societăţi comerciale), precum şi de instrumente apte de a inspira încredere părţilor vătămate referitoare la buna credinţă a părţii cocontractante (acte societare, delegaţii de ridicare a mărfurilor, comenzii scrise, instrumente de plată ce nu aparţineau emitenţilor). Mijloacele ce intră sub incidenţa dispoziţiilor legale - art. 215 alin. (2) C. pen. - sunt cele care prin natura lor intrinsecă creează aparenţa de veridicitate, inspirând încredere şi înlăturând orice bănuială, de natură a crea convingerea părţii vătămate asupra realităţii situaţiei de fapt prezentate de făptuitor.

În cauză nu s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 215 alin. (4) C. pen., fiind corectă dispoziţia organului de urmărire penală de scoaterea de sub urmărire penală a inculpaţilor B.I.N., P.V.D., P.R.V-, O.I., D.Ş.C., S.V. şi C.M.S., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., întrucât faptele reţinute în sarcina lor nu întrunesc elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Tribunalul a reţinut că pentru a fi incidentă agravanta indicată, este necesar ca cecul să fie emis de o persoană care să aibă calitatea cerută de lege, adică să fie legal împuternicită de o societate comercială având deschis un cont la tras, să semneze un astfel de instrument de plată, iar sub aspect subiectiv făptuitorul să aibă reprezentarea că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară. Or, în cauză, tocmai ceea ce se impută inculpaţilor este utilizarea frauduloasă a unor instrumente de plată în relaţia cu părţile vătămate (în condiţiile în care cecurile nu erau emise de administratorul legal al societăţilor în numele cărora au fost emise, mijloace prin care, în mod fraudulos, au obţinut încheierea contractelor cu părţile vătămate.

Având în vedere şi dimensiunea prejudiciul produs, faţă de dispoziţiile art. 146 C. pen. în cauză sunt incidente şi prevederile art. 215 alin. (5) C. pen. cu privire la inculpatul B.I.N., în raport şi de decizia nr. 14 din 22 mai 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite.

În consecinţa s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus sesizarea instanţei astfel:

- pentru inculpatul B.I.N. din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracţiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- pentru inculpatul P.R.V. din infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.

Având în vedere actele în materialitatea lor imputate inculpatului O.I., precum şi poziţia acuzării adoptată prin adresa D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iaşi s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea reţinută prin rechizitoriu prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Având în vedere actele în materialitatea lor imputate inculpatului D.Ş.C. sub aspectul faptei prevăzute în rechizitoriu şi contribuţia materială a acestuia, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului D.Ş.C. din infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi reţinerea unei infracţiuni distincte prev. de art. 291 C. pen.

Cu privire la inculpatul C.M.S. acuzarea a susţinut că fapta învinuitului C.M.S. care, în perioada iunie - noiembrie 2003, în calitatea sa de membru al grupării infracţionale, a susţinut material cheltuielile logistice, de transport, avans marfă şi plată a delegaţilor, în vederea săvârşirii de înşelăciuni de către B.I.N., M.R.D., D.Ş.C., D.N., P.R.V. şi P.V.D., de cele mai multe ori având iniţiativa comiterii actelor infracţionale, preluând marfa rezultată pe care o vindea fără documente legale, în mod nemijlocit şi dovedit participând la comiterea infracţiunilor împotriva părţilor vătămate SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava, SC G.D. SRL Iaşi, SC P. SRL Iaşi, SC C. SA Bacău şi SC M. SA Bicaz întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., acuzarea indicând la solicitarea instanţei că prin actul de sesizare s-a reţinut contribuţia materială a acestui inculpat sub forma complicităţii şi pentru fapta trecută în rechizitoriu (în dauna SC M. Bicaz).

Or, faţă de materialitatea faptelor de care este acuzat, în condiţiile în care se impută inculpatului rolul diriguitor în organizarea şi finanţarea activităţii infracţionale, acuzele aduse se circumscriu sferei participaţiei penale sub forma instigării şi nu sub forma complicităţii.

În consecinţă, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.M.S. din infracţiunea de complicitate la înşelăciune art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 C. pen. în infracţiunea prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru inculpatul C.M. se reţine prin rechizitoriu că „fapta inculpatului C.M. care în mai 2003, folosindu-se de calitatea de delegat la SC C. SRL Iaşi, a ridicat de la partea vătămată SC K.R. SA, mărfuri în valoare 667.800.056 ROL, lăsând ca instrumente de plată file cec cunoscând că nu avea disponibil în cont, întruneşte elemente constitutive ale infracţiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Având în vedere că din actele de urmărire penală rezultă că inculpatul C.M. a procedat în trei rânduri consecutiv la ridicarea de mărfuri de la partea vătămată SC K.R. SA Slobozia, folosind 3 file cec emise, fără drept, în numele SC C. SRL Iaşi, prezentându-se o dată la reprezentanţii părţii vătămate şi negociind telefonic alte două livrări, în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. referitoare la o pluralitate de acte materiale, care săvârşite la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întrunesc elementele unei infracţiuni unice (unitate legală) de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.

În ceea ce priveşte fapta de a remite inculpatului B.I.N. 8 file cec, în alb, semnate şi ştampilate de către el, pentru ca acestea să fie folosite în numele SC F.C. SRL Iaşi de membrii grupării infracţionale, deşi acuzarea reţine încadrarea juridică în dispoziţiile art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. (intenţie indirectă), Tribunalul a apreciat că se circumscriu sferei materiale a actelor de autorat doar acţiunile sau inacţiunile ce pot constitui elementul material al infracţiunii încriminate. În consecinţă, predarea unor file cec, chiar în condiţiile în care inculpatul ar fi cunoscut că acestea vor fi folosite la inducerea în eroare a părţilor vătămate, nu poate fi calificată juridic decât ca participaţie secundară - complicitate - prin acţiunea sa inculpatul sprijinind săvârşirea infracţiunii, fără ca în sarcina inculpatului să se poată reţine acte materiale de inducere directă în eroare a părţilor vătămate.

De asemenea, faţă de antecedenţa penală a inculpatului C.M., în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 37 lit. c) C. pen., referitoare la recidiva mică post executorie.

În consecinţă, instanţa a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.M. din infracţiunea de înşelăciune în convenţii în formă calificată şi continuată prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b), lit. c) C. pen. [două acte materiale prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.] în infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., respectiv art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) - fapta de a preda filele cec în alb aparţinând SC F. SRL inculpatului B.N. (sprijinirea activităţii infracţionale săvârşite prin intermediul SC F.C. SRL).

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul S.V., Tribunalul a reţinut că probatoriul administrat în cursul urmăririi şi judecăţii nu susţine ipoteza conform căreia inculpatul ar fi avut iniţiativa comiterii faptelor de înşelăciune în dauna SC H.X. SRL, SC D.E. SRL, SC D. SRL, SC E.M.T. SRL, acesta fiind contactat de ceilalţi inculpaţi ulterior descoperirii societăţilor comerciale şi fiind încunoştiinţat despre planul infracţional, motiv pentru care actele materiale ale acestuia nu pot fi circumscrise sferei materiale a instigării, în sensul art. 25 C. pen. În consecinţă, instanţa a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul S.V.

Sub aspectul infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 instanţa a pus în discuţie schimbarea de încadrare juridică, pentru toţi inculpaţii, din infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prev. de art 8 din Legea nr. 39/2003, aspecte asupra cărora instanţa a reţinut următoarele:

Din analiza probelor administrate în cauză, faţă de situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută, reiese că pe fondul plecării administratorei G.C. din ţară, C.Ş. a preluat de facto SC C. SRL. Pe fondul relaţiilor anterioare dintre el şi inculpatul O.I. i-a dat acestuia din urmă actele firmei. Deşi atât martorul C.Ş., cât şi inculpatul O.I. au negat existenţa unei înţelegeri în acest sens, este indubitabil că probele cauzei relevă atât preluarea actelor societăţii de către C.Ş., cât şi folosirea ulterioară a acestor acte de către O.I. şi B.I.N. Or, în condiţiile în care acuzarea a probat această succesiune a posesiunii actelor SC C. SRL, simpla negare de către inculpatul O.I. a preluării actelor SC C. SRL, nu are rol exonerător de răspundere. Mai mult, în procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. şi C.Ş., C.Ş. recunoaşte că îl ştia pe O.I. întrucât cumpărase de la acesta maşina, fără însă a întocmi actele, maşina figurând înmatriculată pe numele C. Or, inculpatul O.I. neagă orice relaţie contractuală cu martorul C.Ş., indicând că îl cunoaşte exclusiv incidental de la o terasă.

În condiţiile în care nu s-a dovedit vreun alt act intermediar privind preluarea actelor SC C. SRL, juridic trebuie considerat ca fiind probat că actele au fost date de martorul C.Ş. inculpatului O.I., aşa cum susţine şi inculpatul B.I.N., fiind fără relevanţă procesuală modalitatea concretă a acestei tranzacţii, avându-se în vedere că instanţa nu a fost sesizată cu privire la vreo faptă imputată martorului C.Ş.

Fiind în posesia documentelor societare (certificat de înregistrare, certificat fiscal, carnet cec-uri) inculpatul O.I. s-a înţeles cu inculpatul B.I.N. să le utilizeze pentru contractarea de diverse mărfuri în numele SC C. SRL, prin utilizarea de instrumente de plată fără acoperire de plată, urmând a beneficia de valoarea mărfurilor prin înstrăinarea acestora fără documente legale. De altfel, inclusiv acuzarea susţine prin actul de sesizare că „începând cu luna iunie 2003, învinuiţii O.I. şi B.I.N. au pus la punct un plan infracţional elaborat prin care au indus în eroare, în numele SC C. SRL Iaşi, mai multe părţi vătămate. Gruparea infracţională iniţiată de către inculpatul B.I.N. şi învinuitul O.I. a fost lărgită prin participarea învinuiţilor C.M.S., Z.D., D.N. şi D.Ş.C.”. Cu toate acestea prin actul de sesizare al instanţei s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fără a face distincţie dintre modalităţile alternative de săvârşire a acestei infracţiuni.

Potrivit textului încriminator, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 grupul infracţional organizat este definit ca fiind - grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

În condiţiile în care s-a reţinut că gruparea infracţională a fost iniţiată şi constituită de O.I. şi B.I.N. nu este îndeplinită condiţia esenţială premisă - asocierea a trei sau multe persoane. Mai mult, deşi modalitatea de inducere în eroare a părţilor vătămate apare ca fiind similară, trebuie subliniat că însăşi acuzarea reţine eterogenitatea grupului, precum şi permutările permanente ale membrilor acestuia, aspecte ce nu sunt de natură a susţine teza juridică constitutivă prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 referitoare la „grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane”.

De asemenea, fiind stabilită faptic situaţia constituirii iniţiale a grupului, orice act ulterior este circumscris ipotezelor alternative de „aderare sau sprijinire”, neputându-se reţine juridic teza multiplelor constituiri/iniţieri de grupări infracţionale organizate (sub forma unităţii legale de infracţiune sau pluralităţii infracţionale) ori de câte ori în componenţa grupări este atrasă, o nouă persoană. Nu în ultimul rând, probele cauzei nu susţin concluzia unei acţiuni unitare şi prestabilite, ci dimpotrivă probele administrate susţin o acţiune coordonată, determinată de circumstanţe şi de informaţiile obţinute, atât finanţatorii, executanţii sau coordonatorii fiind diferiţi în funcţie de actele materiale determinate.

Or, în condiţiile în care ipotezele premise ale încriminării din art. 7 alin. (1) şi (3) în referire la art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 nu sunt realizate, activitatea infracţională dedusă judecăţii trebuie analizată din perspectiva dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 39/2003, potrivit cărora iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat, se pedepseşte, după caz, potrivit art. 167 sau art. 323 C. pen.

Art. 8 din Legea nr. 39/2003 apare în reglementarea actuală (fiind prevăzută într-o lege care reglementează măsuri specifice de prevenire şi combatere, a criminalităţii organizate la nivel naţional şi internaţional - conform art. 1 din Legea nr. 39/2003) ca o infracţiune prevăzută într-o lege specială (cu caracter derogator aşadar faţă de încriminarea faptei prev. de art. 323 C. pen.). Potrivit art. 323 C. pen. fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă „a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.

Infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 are caracter de normă penală specială şi deci are caracter prioritar în raport cu norma penală cu caracter general reprezentând infracţiunea încriminată în art. 323 C. pen.

De altfel, prin dispoziţia specială nu s-a realizat o dublă încriminare a aceloraşi acţiuni în materialitatea lor, conţinutul constitutiv al infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 fiind diferit de încriminarea prevăzută de art. 323 C. pen. Astfel, dacă ambele infracţiunii se săvârşesc prin acelaşi modalităţi alternative (iniţierea, constituirea ori aderarea sau sprijinirea), distincţia dintre încriminări se realizează sub aspectul rezultatului acţiunii, precum şi sub aspectul finalităţii urmărite. Astfel, art. 8 din Legea nr. 39/2003 impune cerinţa constitutivă legală ca acţiunile de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire să se refere la un grup care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat, cerinţa ce nu este prevăzută de legea generală. Or, faţă de definirea legală prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003, trebuie apreciat că lipsa unei cerinţe constitutive a grupului infracţional organizat, atrage incidenţa dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 39/2003, excluzând aplicabilitatea art. 323 C. pen. Mai mult, din finalitatea Legii nr. 39/2003 şi din interpretarea art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 rezultă că legea specială intervine doar pentru sancţionarea grupării infracţionale care există pentru o perioadă şi acţionează în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru celelalte infracţiuni fiind aplicabilă încriminarea generală. Referirea din conţinutul art. 8 din Legea nr. 39/2003 la dispoziţiile art. 323 C. pen. nu este o referire care să ţină de substanţa conţinutului constitutiv al infracţiunii în discuţie, ci doar o referire la tratamentul sancţionator aplicabil acestei infracţiuni.

În consecinţă, faţă de aceste considerente, instanţa a dispus în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor din infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

B. În ceea ce priveşte răspunderea penală a inculpaţilor:

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, instanţa a reţinut că pluralitatea constituită se caracterizează prin gruparea mai multor persoane în vederea săvârşirii unor infracţiuni grave, indiferent de realizarea scopului asocierii. În sensul art. 8 din Legea nr. 39/2003 nu este suficientă doar participarea mai multor subiecţi activi la comiterea uneia sau mai multor fapte de acelaşi fel sau de natură diferită prevăzute de legea penală, ci trebuie probat consensul neechivoc intervenit între subiecţii activi atât în privinţa existenţei asocierii, cât şi sub aspectul scopului urmărit, adică săvârşirea de infracţiuni. Aceasta înseamnă că poate fi reţinută infracţiunea prevăzută art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi poate fi angajată răspunderea penală numai atunci când probatoriul administrat denotă, fără echivoc, că mai multe persoane au înfiinţat o grupare sau asociere pentru a comite în viitor infracţiuni, după o prealabilă organizare. Existenţa unei înţelegeri spontane, concomitent cu săvârşirea infracţiunii exclude incidenţa infracţiunii autonome prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, în acest caz fiind aplicabile dispoziţiile legale referitoare la participaţia ocazională concomitentă.

Rezultă că de esenţa distincţiei dintre participaţia penală constituită şi participaţia penală ocazională este caracterul organizat al activităţii ilicite preconizate.

Pornind de la aceste considerente pur teoretice, faţă de situaţia de fapt astfel cum a fost expusă anterior, în cauză s-a probat că a existat iniţial o înţelegere între inculpaţii O.I. şi B.I. referitoare la folosirea actelor SC C. SRL în vederea înşelării diverselor societăţi comerciale, asociere, ce a fost extinsă ulterior fie prin cooptarea altor persoane - inculpaţii D.Ş.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M., M.R.D., fie prin utilizarea actelor societare şi contabile ale altor societăţi comerciale. Gruparea a avut caracter de durată, neputând fi asimilată noţiunii de „spontan”, „ocazional”. Activitatea infracţională desfăşurată nu a fost rezultatul unei înţelegeri întâmplătoare, spontane, ci s-a desfăşurat în timp, în mod repetat, respectându-se, în principiu, aceeaşi modalitate de săvârşire a faptelor, iar grupul infracţional a fost lărgit, în scopul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în convenţii, în forma continuată.

Durata în timp a planificării, atragerea terţilor şi determinarea acestora să acţioneze ca delegaţi ai diverselor societăţi comerciale, colaborarea dintre inculpaţi, pregătirea prin contrafacere a înscrisurilor necesare realizării tranzacţii comerciale, menţinerea permanentă a legăturii dintre inculpaţi, denotă existenţa unei asocieri reflectată la nivel obiectiv, cât şi subiectiv între inculpaţi privind obţinerea: de venituri ilicite prin fraudarea diverselor societăţi comerciale. Nu se poate, aprecia că reunirea inculpaţilor a avut la baza exclusiv contextul favorabil sau o hotărâre spontană, imediată, ci actele materiale realizate denotă reflecţia anterioară şi asocierea acestora, în scop ilicit.

Faptul că inculpaţii nu au acţionat unanim la săvârşirea tuturor infracţiunilor în dauna tuturor părţilor vătămate nu neagă teza unei asocieri unice, permutările din cadrul grupului fiind impuse de necesitatea ştergerii urmelor infracţiunii. De asemenea, faptul, că unii dintre inculpaţi, atraşi în asocierea infracţională, nu au cunoscut întreaga dimensiune a reţelei, nu este de natură a înlătura răspunderea penală, în condiţiile în care s-a dovedit că măcar parţial aceştia cunoşteau că societăţile aparente (SC C. SRL, SC R.G.I. SRL, SC F.C. SRL) erau utilizate pentru înşelarea partenerilor comerciali.

În consecinţă, instanţa a reţinut că fapta inculpaţilor O.I. şi B.I.N. de a constitui o asociere infracţională, ce nu îndeplineşte condiţiile impuse de art. 7 din Legea nr. 39/2003, precum şi fapta inculpaţilor D.Ş.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M., M.R.D. de a adera la gruparea infracţională iniţială întruneşte elementele constitutive ale art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Reţinând că inculpaţii au acţionat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, instanţa a dispus condamnarea inculpaţilor B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M., M.R.D. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.

Având în vedere că inculpatul O.I. a decedat, instanţa a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. pen. încetarea procesului penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Cu privire la celelalte fapte, pentru care s-a dispus sesizarea instanţei: faţă de probele administrate, s-a reţinut că frauda specifică dreptului penal trebuie să ia în considerare elementele esenţiale ale contractului, loialitatea specifică dreptului comercial, intenţia şi manoperele viclene şi este determinată de orice viclenie, manoperă frauduloasă sau inducere în eroare, comisă cu intenţie directă sau indirectă, fără de care subiectul pasiv nu ar fi acceptat derularea convenţiei.

Încheierea convenţiilor de vânzare a bunurilor, anterior expuse pe larg, nu s-ar fi realizat în lipsa încredinţării reprezentanţilor părţilor vătămate cu privire la calitatea inculpaţilor de reprezentanţi/delegaţi ai unor societăţi comerciale ce se bucură de bonitate financiară, calitate probată în mod fictiv prin prezentarea unor documente deţinute în mod nelegal, aşa cum s-a expus anterior. Este de necontestat în cauză că dacă părţile vătămate ar fi cunoscut situaţia reală cu privire la posesiunea documentelor financiar contabile, vânzările de mărfuri nu ar mai fi fost încheiate.

1. Cu privire la inculpatul B.I.N., Tribunalul a reţinut că:

Actele materiale ale inculpatului B.I.N. care, în iunie 2003, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a acţionat personal în sensul inducerii în eroare a părţilor vătămate SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava, SC M. SA Bicaz, SC H. SA Bucureşti, punctul de lucru Turda, SC R. România SRL Turda de la care a ridicat mărfuri, în numele SC C. SRL Iaşi în valoare de 555.178.674 ROL pentru care a lăsat ordine de plată ce purtau în mod fals viza băncii R. Bank - sucursala Iaşi, respectiv filă cec emisă în numele SC C. SRL Iaşi, fără acoperire bancară, precum şi fapta aceluiaşi inculpat care la data de 23 octombrie 2003 a indus în eroare reprezentanţii SC D.I.C. SRL Bârlad de la care a ridicat marfa în valoare de 84.762.579 ROL lăsând 2 file cec emise în numele SC F.C. SRL Iaşi care aparţineau, în fapt SC F. SRL laşi, creând aparenta valabilităţii acestor instrumente de plată (care erau în fapt retrase din circulaţie), prejudiciind partea vătămată cu valoarea mărfii se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., actele materiale fiind comise în calitate de autor.

Inculpatul a recunoscut săvârşirea acestor fapte, recunoaştere ce se coroborează cu probele administrate în cauză, astfel cum au fost reţinute de instanţă. În ceea ce priveşte fapta comisă în dauna SC M. SA Bicaz, declaraţia inculpatului a fost înlăturată, având în vedere declaraţia martorului P.C.

Inculpatul a acţionat cu intenţie directă, urmărind inducerea în eroare a părţilor vătămate în scopul de a obţine foloase materiale injuste.

Actele materiale ale inculpatului B.I.N. care, în perioada iunie-iulie 2003, i-a sprijinit, prin emiterea de documente reprezentative în fals (delegaţii de ridicare marfă, comenzi scrise) în numele SC C. SRL pe numele inculpaţilor D.S.C. şi D.N., inculpaţi care au acţionat pentru inducerea în eroare a părţilor vătămate SC C. SA Iaşi, SC G.D. SRL Iaşi şi SC P. SRL Iaşi de la care au ridicat marfa, în numele SC C. SRL Iaşi, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 710.965.014 ROL se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Instanţa a pus în discuţie reţinerea contribuţiei materiale a inculpatului, şi la fapta din rechizitoriu, în condiţiile în care contribuţia inculpatului reiese din actul de sesizare al instanţei.

De asemenea, actele materiale ale inculpatului B.I.N. care în perioada septembrie 2003 i-a ajutat prin înmânarea unor documente falsificate pe inculpaţii M.R.D., D.Ş.C. să inducă în eroare reprezentanţii SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL, SC D. SRL Vaslui şi SC E.M.T. SRL Iaşi de la care au ridicat marfa lăsând file cec emise în numele SC R.G.I. SRL Iaşi, creând un prejudiciu total în valoare, de 711.626.374 ROL, se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe delegaţia de ridicare de mărfuri din 23 iulie 2003, comanda din 09 iunie 2003, contractul de comisionare încheiat la 01 iunie 2003 încheiat între SC C. SRL Iaşi şi D.Ş. aparţine inculpatului B.I.N. De altfel, inculpatul a recunoscut că a scris şi comanda din 22 iulie 2003, folosită de inculpatul D.N. Totodată, prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe procesul-verbal de predare-primire încheiat între P.R.V. şi D.Ş.C. şi contractul de comisionare din 01 septembrie 2003 încheiat între SC R.G.I. SRL şi D.Ş.C. aparţine inculpatului B.I.N.

Chiar dacă inculpatul a negat implicarea sa în anumite fapte, poziţia procesuală a acestuia este contrazisă de declaraţiile coinculpaţilor din cauză, precum şi de concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic.

Deşi prin actul de sesizare s-a reţinut că răspunderea inculpatului este antrenată sub aspectul acestor acte materiale ca instigator [art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.], probele administrate în cauză nu susţin această ipoteză, neputându-se stabili în mod univoc că inculpatul B.I.N. ar fi acţionat în sensul determinării şi luării hotărârii infracţionale de către inculpaţii D.Ş.C., D.N. şi M.R.D., ci că acesta doar i-a sprijinit prin furnizarea documentelor necesare. De altfel, încadrarea juridică a acestor acte materiale ţine mai mult de rigurozitate procesuală, în condiţiile în care pentru considerentele deja arătate actele materiale ale participaţiei secundare se absorb în infracţiunea unică continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen.

Inculpatul a indicat că actele erau deja completate, trecându-se doar de ceilalţi numele furnizorului. Însă din punct de vedere juridic această teză defensivă este lipsită de orice efect, în condiţiile în care prin completarea documentelor în numele SC C. SRL, societate în care nu deţinea nici o calitate, inculpatul a acceptat (intenţie indirectă) că va contribui la inducerea în eroare a mai multor societăţi comerciale.

Actele materiale ale inculpatului B.I.N. care, în perioada octombrie 2003, i-a determinat pe inculpaţii M.R.D. şi P.R.V. să inducă în eroare reprezentanţii SC I.C. SRL Bârlad şi SC H.X. SRL laşi de la care au ridicat marfă în valoare de 370.800.000 ROL, lăsând 2 file cec emise, în numele SC F.C. SRL Iaşi care aparţineau în fapt SC F. SRL laşi, creând aparenţa valabilităţii acestor instrumente de plată (care erau în fapt retrase din circulaţie), prejudiciind părţile vătămate cu sumele respective, se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de instigare la înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Din probele administrate în cauză, astfel cum au fost reţinute în situaţia de fapt, rezultă că inculpatul a fost cel ce a făcut rost de documentele necesare încheierii tranzacţiei, s-a interesat de condiţiile impuse de vânzători şi a supravegheat delegaţii trimişi.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 15 aprilie 2004, întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe delegaţia de ridicare de mărfuri din 03 noiembrie 2003 emisă în numele SC F.C. SRL Iaşi, folosită de inculpatul P.R.V. aparţine inculpatului B.I.N.

Inculpatul a acţionat cu intenţie directă, urmărind determinarea inculpaţilor să acţioneze pentru inducerea în eroare a părţilor vătămate în scopul de a obţine foloase materiale injuste.

Reţinând considerentele anterioare referitoare la unitatea de rezoluţie infracţională, având în vedere şi faptul că toate actele materiale specifice participaţiei penale secundare se absorb în conţinutul constitutiv al infracţiunii comise ca autor, şi reţinând că prin actele materiale comise în calitate de autor sau complice s-a cauzat un prejudiciu total de 2.433.332.641 ROL (243.333 RON), faţă de prevederile art. 215 alin. (5) C. pen. cu şi în raport şi de decizia nr. 14 din 22 mai 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite, s-a dispus condamnarea inculpatului B.I.N. pentru săvârşirea infracţiunii unice prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin adresa D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iaşi în legătură cu rechizitoriul nr. 14D/P/2007 s-a precizat că sub aspectul faptei prevăzute în rechizitoriu, răspunderea penală pentru această faptă revine conform rechizitoriului inculpaţilor B.I.N. şi O.I., celălalt participant la comiterea faptei în dauna părţii vătămate SC K.R. SA Slobozia, respectiv C.M., fiind trimis în judecată prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iaşi nr. 9D/P/2008 din 06 mai 2008.

Or, din analiza probelor administrate şi situaţiei de fapt reţinute de instanţa nici o dovadă nu este de natură a susţine acuzaţia adusă inculpatului B.I.N. care nu a participat nici direct, nici indirect la săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna SC K.R. SRL. În consecinţă, instanţa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului B.I.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N. care, în perioada iunie-decembrie 2003 a plăsmuit, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în numele SC C. SRL Iaşi, SC F.C. SRL Iaşi şi SC R.G.I. SRL Iaşi, pe numele său şi pe numele altor inculpaţi mai multe înscrisuri sub semnătură privată (delegaţii de ridicare marfă, note de comandă, procese-verbale de predare-primire a mărfurilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În acest sens s-a reţinut că prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 15 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe delegaţia de ridicare de mărfuri din 03 noiembrie 2003 emisă în numele SC F.C. SRL Iaşi aparţine inculpatului B.I.N.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe delegaţia de ridicare a mărfurilor din 11 iunie 2003 emisă de SC C. SRL, comanda din 09 iunie 2003, delegaţia de ridicare de mărfuri din 23 iulie 2003, comanda din 22 iulie 2003 emise de SC C. SRL, contractul de comisionare încheiat la 01 iunie 2003 încheiat între SC C. SRL Iaşi şi D.Ş., delegaţie pentru ridicarea de mărfuri din 24 iunie 2003 emisă de SC C. SRL procesul-verbal de predare-primire încheiat între P.R.V. şi D.Ş.C. şi contractul de comisionare din 01 septembrie 2003 încheiat între SC R.G.I. SRL şi D.Ş.C. aparţine inculpatului B.I.N.

Inculpatul a acţionat cu intenţie directă, cunoscând că nu deţine nici o calitate pentru întocmirea documentelor în numele celor 3 societăţi comerciale.

În ceea ce priveşte termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, instanţa a reţinut că acesta se va împlini, potrivit art. 122 alin. (1) lit. e) C. pen. cu referire la art. 123, art. 124 C. pen. în anul 2011.

Prin sentinţa penală nr. 771 din 22 iunie 2004 a Judecătoriei Rădăuţi s-a dispus condamnarea inculpatului B.I.N. la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare, dispunându-se suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de 3 ani în baza art. 81 C. pen. Având în vedere că sunt necesare lămuriri şi clarificări cu privire la natura antecedenţei penale, în sensul de a se stabili dacă faptele pentru care s-a dispus condamnarea prin sentinţa penală nr. 771 din 22 iunie 2004 a Judecătoriei Rădăuţi reprezintă infracţiuni concurente cu prezentele fapte, sau reprezintă acte materiale ale infracţiunii unice continuate, ţinând cont şi că aspectele menţionate nu au fost discutate în prezenta cauză, instanţa a apreciat că este necesară uzitarea căii speciale prevăzute de art. 447 şi 449 C. proc. pen. doar în condiţiile în care şi prezenta sentinţă va rămâne definitivă. De altfel, însăşi raţiunea instituirii dispoziţiilor art. 449 C. proc. pen. este de a se lămuri situaţia condamnărilor definitive, iar realizarea unui concurs infracţional în prezenta cauză nu ar fi benefică inculpatului, în condiţiile în care acesta s-ar putea prevala de dispoziţiile art. 449 lit. e) C. proc. pen.

2. Cu privire la inculpatul D.Ş.C., Tribunalul a reţinut că:

Actele materiale ale inculpatului D.Ş.C. care în luna iunie 2003 s-a prezentat în mod mincinos ca fiind delegat al SC C. SRL Iaşi şi a ridicat de la părţile vătămate SC G.D. SRL Iaşi, SC P. SRL Iaşi mărfuri în valoare de 625.380.094 ROL, lăsând instrumente de plată care nu erau emise de trăgător şi care nu aveau acoperire bancară, inducând în eroare reprezentanţii părţilor vătămate prin crearea aparenţei valabilităţii împuternicirii primite şi a mijloacelor de plată, prin aceasta cauzând un prejudiciu părţilor vătămate, precum şi fapta aceluiaşi inculpat care, la data de 22 septembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC R.G.I. SRL Iaşi a ridicat, de la partea vătămată SC D.E. SRL Iaşi mărfuri în valoare de 313.121.021 ROL, lăsând ca instrument de plată 2 file cec care nu erau emise de trăgător inducând în eroare reprezentanţii părţii vătămate cu privire la valabilitatea acestui instrument de plată, prin aceasta cauzând un prejudiciu părţii vătămate, echivalent contravalorii mărfii ridicate, se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Actele materiale ale inculpatului D.Ş.C. care, în luna noiembrie 2003 a discutat cu reprezentanţii SC H.X. SRL Iaşi despre posibilitatea achiziţionării unor mărfuri, a solicitat inculpatului B.I.N. sprijinul în obţinerea unei file cec necesară pentru a crea aparenţa de bonitate financiară şi l-a însoţit pe învinuitul P.R.V. la sediul părţii vătămate de unde au ridicat marfă în valoare de 273.700.000 ROL, cunoscând nevalabilitatea instrumentului de plată cauzând părţii vătămate un prejudiciu echivalent contravalorii mărfii ridicate, se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Deşi inculpatul D.Ş.C. se prevalează în apărare de contractul de comisionare din 01 iunie 2003 încheiat între el şi SC C. SRL, respectiv contractul de comisionare din 01 septembrie 2003 încheiat cu SC R.G.I. SRL Iaşi, indicând că a acţionat exclusiv în calitate de comisionar, fără a cunoaşte bonitatea financiară a firmelor, aceste apărări nu pot fi reţinute.

Chiar reţinând teza defensivă a inocenţei inculpatului, prin prevalenţa prezumţiei de nevinovăţie, Tribunalul a constatat că obligaţia contractuală asumată era aceea de căutare şi descoperire a unor furnizori pentru aprovizionarea cu diverse materiale în vederea desfacerii. Or, probele administrate în cauză îl plasează pe inculpatul D.Ş.C. ca delegat al SC C. SRL şi SC R.G.I. SRL Iaşi, desemnat în vederea ridicării mărfurilor şi nu în calitate de comisionar, în sensul convenţional stabilit. Mai mult, contractul de comision comercial este definit ca fiind contract prin care o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părţi (comitent), iar aceasta să plătească o remuneraţie (comision). Or, toate actele încheiate sunt în numele SC C. SRL şi SC R.G.I. SRL Iaşi, iar inculpatul nu poate invoca în favoarea sa necunoaşterea legii.

Probele administrate reliefează că relaţii contractuale dintre C. SRL SRL şi SC G.D. SRL Iaşi, SC P. SRL au fost iniţiate de alţi inculpaţi din cauză, inculpatul D. fiind însărcinat exclusiv cu ridicarea mărfurilor, astfel încât contractul de comisionare nu poate valora mijloc de dovadă în favoarea inculpatului, acesta fiind preconstituit exclusiv în vederea derogării de orice răspundere. De altfel, multitudinea tranzacţiilor comerciale la care a participat inculpatul D.Ş.C., reluarea activităţii infracţionale şi în cadrul SC R.G.I. SRL Iaşi (deşi afirmă că în cadrul SC C. SRL nu a primit comision, motiv pentru care a plecat) denotă obiectiv că acesta cunoştea întregul sistem infracţional creat în scopul inducerii în eroare a părţilor vătămate. Din perspectiva participaţiei penale este nerelevantă întinderea participării la beneficii a inculpatului D.Ş.C., fiind exclusiv necesar a se reţine că inculpatul a desfăşurat activităţi de natură a induce sau menţine. În eroare părţile vătămate cu privire la elementele esenţiale ale contractului. Astfel, inculpatul şi-a arogat calitatea de delegat a SC C. SRL (deşi conform propriilor declaraţii nu a cunoscut-o niciodată pe G.C.) semnând însă diverse acte, inclusiv procese-verbale prin care atesta predarea mărfurilor către aceasta. Inculpatul nu poate justifica în mod coerent reluarea activităţii în cadrul SC R.G.I. SRL Iaşi, deşi afirmă că s-a certat cu inculpatul B.I.N. De altfel, inculpatul pendulează între a susţine că acţiona în calitate de comisionar sau în calitate de delegat al societăţilor comerciale, pentru a invoca în legătură cu fapta imputată în dauna SC H.X. SRL simplu ajutor material, dezinteresat implicarea inculpatului D.Ş.C. este pe larg expusă de coinculpaţii din cauză (B.I.N., P.V.D., P.R., declaraţiile acestora fiind evidenţiate anterior), dar şi de martorii audiaţi.

Astfel, martorul B.C. a declarat că îl cunoaşte pe D.Ş.C. cu care s-a întâlnit la poliţie şi acesta a recunoscut în faţa sa că a sunat la diferite societăţi comerciale pentru achiziţionarea de marfă în numele SC F.C. SRL.

De asemenea, martorul C.R. a indicat în cursul urmăririi penale că îi recunoaşte după fotografie pe învinuiţii D.Ş.C. şi D.N., aceştia „lucrând” în mod obişnuit, în calitate de delegaţi ai unor societăţi comerciale controlate de cetăţeni de origine rromă. Chiar dacă martorul a retractat această declaraţie în faţa instanţei, retractarea declaraţiei nu a fost susţinută de nici o motivaţie plauzibilă, astfel că aceasta va fi înlăturată.

Inculpatul a invocat totodată că s-a prezentat din proprie iniţiativă la organele de poliţie la momentul când a aflat despre cercetările efectuate, însă prezentarea la organele de poliţie nu poate fi apreciată ca fiind dovada univocă a bunei credinţe a inculpatului, în condiţiile în care inculpatul P.R.V. a indicat că se stabilise în cadrul grupării ca în cazul cercetării faptelor comise, să se declare organelor judiciare că se acţiona exclusiv pe baza contractelor de comision încheiate. În acest context, instanţa a apreciat că demersurile inculpatului se subscriu aceleiaşi finalităţi de a-şi preconstitui apărările făcute.

În consecinţă, instanţa a apreciat că prezumţia de nevinovăţie a inculpatului a fost răsturnată prin probele administrate în cursul urmăririi penale şi judecăţii, care îl plasează implicat în mod activ în săvârşirea faptelor de înşelăciune prin intermediul societăţilor SC C. SRL şi SC R.G.I. SRL Iaşi. De altfel, apărarea inculpatului este eronată în condiţiile în care se susţine achitarea acestuia în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. Probele administrate în cauză dovedesc fără echivoc că faptele de înşelăciune în dauna SC G.D. SRL Iaşi, SC P. SRL Iaşi, SC D.E. SRL Iaşi şi SC H.X. SRL există. De fapt, ceea ce se invocă juridic este cauza de neresponsabilitate prevăzută de art. 51 C. pen., referitoare la eroarea de fapt. Or, nici un element factual nu este de natură a susţine totala inocenţă a inculpatului şi necunoaşterea de către acesta a situaţiei reale din cadrul SC C. SRL, SC F.C. SRL sau SC R.G.I. SRL. Dincolo de declaraţiile coinculpaţilor care îl plasează pe inculpatul D.Ş.C. în centrul asocierii infracţionale şi datele faptice converg în a susţine cunoaşterea de către inculpat a finalităţii urmărite prin tranzacţiile efectuate în numele SC C. SRL, SC F.C. SRL şi SC R.G.I. SRL Iaşi. Astfel, s-a remarcat, pe de o parte, că inculpatul a acţionat la nivelul tuturor celor trei societăţi comerciale ce fac obiectul prezentei cauze, acţiunile sale neavând caracter izolat. Pe de altă parte, dincolo de înscrisurile preconstituite prin falsificare (contractele de comision) inculpatul nu a putut prezenta vreo dovadă concretă cu privire la realitatea activităţii prestate - aceea de comisionar, actele materiale imputate vizând acţiuni de execuţie (ridicarea mărfurilor) şi nu negocieri contractuale. În contextul în care înscrisurile depuse nu sunt susţinute de alte probe, pe fondul acuzelor aduse - de folosire a unor înscrisuri falsificate pentru reuşita activităţii infracţionale, apărarea inculpatului nu poate fi reţinută. În ceea ce priveşte calitatea de delegat, inculpatul nu a putut proba vreun raport juridic contractual de muncă cu vreuna din societăţile comerciale în discuţie, motiv pentru care trebuie considerat că s-a probat caracterul fictiv al împuternicirilor primite, precum şi intenţia directă a inculpatului de a induce în eroare societăţile comerciale partenere.

Având în vedere considerentele anterioare, din care rezultă că inculpatul a cunoscut situaţia reală din cadrul celor trei societăţi comerciale şi a acţionat cu intenţie directă în sensul inducerii în eroare a părţilor vătămate, Tribunalul a reţinut că în drept fapta inculpatului D.Ş.C. care în perioada iunie - noiembrie 2003 a folosit în relaţia contractuală cu părţile vătămate SC G.D. SRL Iaşi, SC P. SRL Iaşi, SC D.E. SRL, SC H.X. SRL mai multe comenzi de ridicare mărfuri, delegaţii şi ordine de deplasare, plăsmuite de către inculpatul B.I.N., cunoscând caracterul fals al acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Sub aspectul faptei din rechizitoriu, deşi prin actul de sesizarea s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.Ş.C. pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., din analiza situaţiei de fapt stabilite reiese că acest inculpat nu a acţionat ca delegat al SC F.C. SRL, în relaţia contractuală cu SC H.X. SRL acţionând inculpatul P.R.V., inculpatul D.Ş.C. doar sprijinindu-l pe acesta. În consecinţă, prima instanţă a constatat că nu se poate reţine în sarcina inculpatului D.Ş.C. săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. în relaţia cu SC H.X. SRL, motiv pentru care în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

Sub aspectul acuzelor aduse acestui inculpat privitoare la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a plăsmuit un număr de 4 procese-verbale (pe care le-a semnat în calitate de comisionar) prin care atesta în mod fals ca predată marfa ridicată de la SC G.D. SRL Iaşi, SC P. SA Iaşi, SC H.X. SRL Iaşi şi SC D.E. SRL Iaşi administratorilor SC C. SRL Iaşi, respectiv SC F.C. SRL şi SC R.G.I. SRL Iaşi, Tribunalul a reţinut următoarele:

Potrivit art. 290 C. pen. falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. De asemenea, conform art. 288 C. pen., falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Coroborând dispoziţiile încriminatoare reiese că pentru a reţine existenţa infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, sub aspectul laturii obiective, este necesar a fi în prezenţa unei acţiuni de falsificare prin contrafacerea scrierii sau subscrierii ori alterarea, în orice mod, a unui înscris. Ipoteza alterării unui înscris nu este incidentă în speţă, deoarece ar fi necesar să existe deja un înscris asupra căruia să se producă acţiunea de alterare, ori procesele-verbale la care se referă actul de acuzare nu erau preexistente, ci au fost concepute tocmai pentru a acoperi urmele infracţiunii. Totodată, nici ipoteza falsificării prin contrafacerea semnăturii inculpatului D.Ş.C. nu este incidentă, în condiţiile în care însuşi inculpatul a semnat acele procese-verbale, cu propria semnătură. Ipoteza falsificării prin contrafacerea scrierii presupune reproducerea conţinutului unui înscris. Contrafacerea înseamnă conceperea unui înscris care să nu reflecte o stare de fapt reală, conţinutul său fiind fictiv.

Deşi probele administrate în cauză susţin caracterul fictiv al proceselor-verbale de predare-primire a mărfurilor, mărfuri ce nu au intrat în contabilitatea societăţilor comerciale şi nu au fost evidenţiate financiar contabil, totuşi acţiunea de contrafacere a conţinutului acestora nu poate fi imputată inculpatului D.Ş.C. Astfel, prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe documentele contrafăcute, inclusiv procese-verbale de predare-primire a mărfurilor aparţine inculpatului B.I.N. Or, în lipsa unor probe certe privind contrafacerea vreunui înscris de către inculpatul D.Ş.C., în sarcina sa nu poate fi reţinută infracţiunea prevăzută de art. 290 C. pen. în vreuna din modalităţile alternative la care trimite textul încriminator.

În consecinţă, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3. Cu privire la inculpatul P.R.V., Tribunalul a reţinut că:

Actele materiale ale inculpatului P.R.V. care, în ziua de 03 noiembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC F.C. SRL Iaşi s-a prezentat şi a ridicat de la partea vătămată SC H.X. SRL Iaşi mărfuri în valoare de 273.700.000 ROL, pentru contravaloarea mărfurilor lăsând o filă cec ce făcea parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulaţie care aparţineau SC F. SRL, prin aceasta cauzând un prejudiciu, echivalent contravalorii mărfii, se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Actele materiale ale inculpatului P.R.V. care, în calitate de administrator al SC R.G.I. SRL a ştampilat şi semnat, în calitate de împuternicit legal un număr 8 file cec şi a remis respectivele instrumente de plată inculpatului B.I.N., filele cec fiind ulterior utilizate de alţi inculpaţi pentru inducerea în eroare a părţilor vătămate SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iaşi, SC D.V. SRL Vaslui şi SC E.M.T. SRL Iaşi, se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată prev. de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. Deşi prin dispoziţia de trimitere în judecată faptele au fost încadrate în dispoziţiile art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în cauză este o simplă eroare materială, în condiţiile în care la încadrarea în drept din rechizitoriu se indică expres încadrarea juridică ca fiind „complicitate la înşelăciune în formă continuată”. De altfel, încadrarea juridică a acestor acte materiale ţine mai mult de rigurozitate procesuală, în condiţiile în care pentru considerentele deja arătate actele materiale ale participaţiei secundare se absorb în infracţiunea unică continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen.

Inculpatul a acţionat cu intenţie directă, cunoscând şi urmărind scopul infracţional, inculpatul indicând că deşi a încercat să părăsească gruparea infracţională nu a mai putut. De altfel, instanţa a remarcat conduita sinceră a acestui inculpat în cursul urmăririi penale, inculpat ce a recunoscut întreaga sa implicare şi mai mult a indicat tot ce cunoştea legat de faptele deduse judecăţii şi autorii acestora, atitudine procesuală ce va fi avută în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei.

În drept, fapta inculpatului P.R.V. care la data de 03 noiembrie 2003 a folosit delegaţia de ridicare mărfuri care atesta în fals calitatea sa de delegat al SC F.C. SRL Iaşi, cu ajutorul căreia a indus în eroare partea vătămată SC H.X. SRL Iaşi de la care a ridicat marfă în valoare de 273.700.000 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., inculpatul acţionând cu intenţie directă astfel cum rezultă şi din declaraţiile date de acesta în cursul urmăririi penale.

Inculpatul P.R.V. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 150 din 24 iunie 1997 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin neapelare la 14 iulie 1997. Inculpatul a fost arestat la 12 iulie 1996 şi a fost liberat condiţionat la 20 august 1998, cu un rest neexecutat de 783 de zile. Având în vedere că pedeapsa a fost considerată executată în luna octombrie 2000, s-a reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen., referitoare la săvârşirea noii infracţiuni în stare de recidivă mare postcondamnatorie.

4. Cu privire la inculpatul O.I., Tribunalul a reţinut că:

Deşi probele cauzei dovedesc faptul că inculpatul O.I. a preluat actele societare ale SC C. SRL de la martorul C.Ş. şi a sprijinit gruparea infracţională, actele societare fiind folosite de ceilalţi inculpaţi pentru a contracta diverse mărfuri de la părţile vătămate SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava, SC C. SA Iaşi, SC P. SA laşi, SC K.R. SA Slobozia, SC H. SA Bucureşti - Sucursala Turda, SC R. România SRL Turda şi SC M. SA Bicaz, faptele întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune, în formă continuată, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., având în vedere că pe parcursul judecării cauzei inculpatul O.I. a decedat, deces înscris în 29 septembrie 2010 la Primăria Municipiului Iaşi, instanţa a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva acestuia.

Totodată, în temeiul aceloraşi dispoziţii legale, instanţa a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului O.I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

5. Cu privire la inculpatul C.M.S., Tribunalul a reţinut că:

Acuzarea a susţinut că învinuitul C.M.S. în perioada iunie - noiembrie 2003, în calitatea sa de membru al grupării infracţionale ce face obiectul prezentei cauze a susţinut material cheltuielile logistice, de transport, avans marfă şi plată a delegaţilor, în vederea săvârşirii de înşelăciuni de către B.I.N., M.R.D., D.Ş.C., D.M., P.R.V. şi P.V.D., de cele mai multe ori având iniţiativa comiterii actelor infracţionale, preluând marfa rezultată pe care o vindea fără documente legale, în mod nemijlocit şi dovedit participând în maniera mai sus descrisă la comiterea infracţiunilor împotriva părţilor vătămate SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava, SC G.D. SRL Iaşi, SC P. SRL Iaşi, SC C. SA Bacău şi SC M. SA Bicaz (aşa cum s-a indicat prin precizările la rechizitoriu).

Cu privire la faptele imputate instanţa a reţinut că probele administrate în cauză converg a susţine rolul principal diriguitor al inculpatului C.M.S. în cadrul grupului infracţional. Inculpaţii B.I., P.R.V., cât şi P.V.D. îl indică pe inculpat ea fiind membru activ al grupării infracţionale, finanţator sau beneficiar al actelor de înşelăciune.

Astfel, inculpatul P.R.V. a arătat că din discuţii a aflat că metoda de lucru era similară: inculpaţii C.M.S. şi O.I. avansau banii necesari operaţiunii, anumiţi inculpaţi mergeau ca delegaţi ai SC C. SRL la diverse societăţi comerciale contractând diverse mărfuri, lăsând pentru plată ordine de plată sau cec-uri fără acoperire, marfa fiind înstrăinată către terţe persoane, iar banii obţinuţi erau împărţiţi între C.M.S., O.I. şi C.Ş. Inculpatul a arătat că dintre toţi, C.M.S. îşi oprea cea mai mare parte din bani. De asemenea, inculpatul a indicat că ştie că banii necesari angajării diverselor operaţiuni frauduloase proveneau de la C.M.S., care a primit şi trei file cec semnate şi ştampilate de el pe SC R.G.I. SRL. Inculpatul P.V.D. a atestat că ştie că a fost o înţelegere între C.M.S. şi inculpatul B.I., înţelegere în baza căreia inculpatul B.I. trebuia să cumpere sau să înfiinţeze societăţi comerciale cu scopul de a da „ţepe”, iar C.M.S. să dea banii de avans pentru mărfurile ce vor fi ridicate. Inculpatul a precizat că ştie că în cercul celor doi au fost atraşi D.Ş.C., M.D.R., Z.C., C.M., P.A. şi S.V. care cumpăra mărfurile luate. Inculpatul a indicat că ştie că filele cec se aflau la C.M.S. şi B.I.N. lua filele de la acesta în momentul când se „dădeau ţepe”.

Cu privire la faptele în materialitatea lor imputate inculpatului C.M.S. s-au reţinut următoarele:

- cu privire la fapta de înşelăciune comisă în dauna SC R.I. SRL Bucureşti - Sucursala Suceava, inculpatul B.I.N. a susţinut că marfa a fost preluata de Z.C., C.M.S. achitând transportul şi achitându-i pentru serviciile prestate suma de 500.000 ROL;

- cu privire la fapta de înşelăciune comisă în dauna SC G.D. SRL Iaşi, inculpatul B.I.N. a susţinut că „ a intervenit C.M.S. care a solicitat ori banii, ori fila cec aparţinând SC C. SRL”;

- cu privire la fapta de înşelăciune comisă în dauna SC P. SRL Iaşi, inculpatul B.I.N. a susţinut că „inculpatul D.Ş.C. i-a spus că banii au fost împărţiţi între C.M.S. şi Z.C., el luând doar un milion şi bătaie, marfa fiind descărcată la o vilă;

- cu privire la fapta de înşelăciune comisă în dauna SC M. SA Bicaz, inculpatul B.I.N. a indicat că „nu cunoaşte cine a ridicat marfa, dar beneficiarul a fost C.M.S.”, marfa fiind dusă la socrii săi”; de asemenea, inculpatul P.R.V. a arătat că ştie că B.I.N. a dat „ţeapă” la această societate fără a-i spune lui C.M.S., însă acesta din urmă a aflat şi l-a obligat să-i dea toţi banii pe care îi încasase.

- cu privire la fapta de înşelăciune comisă în dauna SC C. SA Bacău, inculpatul B.I.N. a indicat că „marfa a fost vândută de C.M.S. lui T.”; inculpatul P.R.V. a arătat că „inculpatul C.M.S. a fost cel care l-a trimis pe M.R.D. să dea ţeapă la SC C. SA Bacău”; inculpatul P.V.D. a indicat că ştie că „contactorii de la SC C. SA Bacău au fost ridicaţi de M.R.D. şi au fost predaţi lui C.M.S.”.

Deşi singurele probe directe în legătură cu activitatea infracţională a inculpatului C.M.S. sunt cele expuse anterior, Tribunalul a reţinut că însăşi natura faptelor imputate inculpatului determină o limitare a probatorului judiciar. În materia finanţării activităţilor ilicite, nivelul de clandestinitate este unul ridicat şi doar persoanele din interior pot releva detalii esenţiale ale activităţii infracţionale. Caracterul limitat al probatoriului judiciar nu echivalează cu lipsa acestuia, iar situaţia de fapt stabilită de organele judiciare poate avea în vedere chiar o singură probă în condiţiile în care aceasta este concludentă şi utilă. Din datele cauzei reiese că inculpatul C.M.S. s-a plasat încă de la început în spatele organizaţiei infracţionale „acţionând” din umbră ca finanţator şi diriguitor al operaţiunilor comerciale frauduloase. Specificitatea criminalităţii organizate împiedica administrarea de probe directe şi nemijlocite cu privire la operaţiunile de finanţare şi ştergere a urmelor infracţionale. Anonimitatea oferită de crearea unei reţele infracţionale în care doar anumite persoane acţionează în mod public determină o putere doveditoare precumpănitoare declaraţiilor celor implicaţi în mod direct în activitatea infracţională. Nici un element nu permite instanţei de a considera că declaraţiile coinculpaţilor din cursul urmăririi penale ar fi date exclusiv „pro causa”, mai ales în condiţiile în care conţinutul informativ al acestora se coroborează. Declaraţiile coinculpaţilor apar ca fiind sincere, ele fiind susţinute inclusiv prin detalii oferite. De altfel, instanţa a reţinut că inculpatul şi-a făcut o apărare strict negativă, indicând că îi cunoaşte pe parte din inculpaţi din circumstanţe conjuncturale şi nu cunoaşte nimic despre obiectul cauzei penale. Este adevărat că inculpatul beneficiază de „prezumţia de nevinovăţie”, nefiind obligat să-şi dovedească nevinovăţia [art. 66 alin. (1) C. proc. pen.], revenind organelor judiciare (acuzării) obligaţia administrării de probe în vederea dovedirii vinovăţiei acestuia [art. 4, art. 62 şi art. 65 alin. (1) C. proc. pen.]. Este însă deopotrivă adevărat că potrivit art. 66 C. proc. pen. inculpatul, în cazul în care există probe de vinovăţie, are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.

În înţelesul legii „are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie” este un drept şi o obligaţie procesuală care nu se rezumă la negarea vinovăţiei, la negarea conţinutului informativ al unei probe ori la negarea evaluării corecte a probelor de către instanţă. Apărarea inculpatului s-a limitat doar la negarea faptelor imputate, indicându-se că perceperea unor dobânzi cămătăreşti nu poate constitui instigare, fără a combate declaraţiile coinculpaţilor din cauză referitoare la avansarea cheltuielilor de transport, preluarea mărfurilor sau „disciplinarea” executanţilor. Măi mult, prin susţinerea neîntrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii, apărarea recunoaşte implicit că inculpatul a săvârşit o faptă, însă susţine că aceasta nu se încadrează în dispoziţiile legale, fără a detalia această aserţiune.

Din punct de vedere al participaţiei penale, instigarea presupune determinarea, cu intenţie, de către o persoană a unei alte persoane la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Situându-se în sfera acţiunilor cognitiv-persuasive, activitatea de determinare nu poate produce, în plan material, urme probatorii, dar aceasta poate fi exhibată tocmai prin conduita participanţilor la săvârşirea faptelor prevăzute de legea penală.

Or, deşi inculpatul a negat orice implicare în faptele de care este acuzat, probele cauzei îl plasează ca având rol diriguitor, finanţator al faptelor ilicite. Chiar dacă unele acte materiale ale inculpatului C.M.S. s-ar circumscrie sferei materiale a complicităţii, ca formă secundară a participaţiei penale, complicitatea este absorbită de sfera actelor instigării.

În consecinţă, reţinând că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, cunoscând şi urmărind rezultatul prejudiciabil, instanţa a dispus condamnarea inculpatului C.M.S. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la înşelăciune în formă calificată prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., neputând fi reţinută teza defensivă referitoare la neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii.

6. Cu privire la inculpatul S.V., Tribunalul a reţinut că:

Acuzarea a susţinut că fapta învinuitului S.V. care, în calitatea sa de membru al grupării infracţionale ce face obiectul prezentei cauze a susţinut logistic cheltuielile de avans marfă, transport şi plată a delegaţilor la comiterea, de către învinuiţii P.R.V., D.Ş.C. şi inculpatul B.I.N. a înşelăciunilor comise în dauna părţilor vătămate SC H.X. SRL Iaşi, SC D.E. SRL Iaşi, SC D.V. SRL Vaslui şi SC E.M.T. SRL Iaşi din care a rezultat un prejudiciu total în valoare de 867.038.179 ROL, marfa preluând-o personal, cea mai mare parte a sumelor rezultate revenindu-i sieşi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la faptele în materialitatea lor imputate, Tribunalul a reţinut următoarele:

- cu privire la fapta de înşelăciune comisă în dauna SC H.X. SRL, inculpatul B.I.N. a indicat că „inculpatul D. a luat de la S.V. suma de 40 milioane pe care trebuia să-i dea avans pentru marfa ridicată, S.V. cunoscând despre ce este vorba „ţeapă” (...) la cererea lui S.V. care se temea că D. îl înşela l-a rugat să meargă cu dânsul (...) ulterior eu m-am văzut la garajul lui S.V. unde s-a descărcat marfa; ulterior a înţeles că din marfa a luat R. care a vândut-o în judeţul Hunedoara şi nu ştiu cum şi C.B., care a adus-o înapoi de unde a luat-o T.P. care a vândut-o la Piteşti”; inculpatul P.R. a indicat că „împreună cu B.I.N. şi S.V. s-au deplasat la sediul SC H.X. SRL Iaşi, S.V. a oprit maşina astfel încât să nu fie văzut, iar el singur a mers la societate. Inculpatul B.I.N. s-a ocupat şi de transport închiriind o furgonetă. Marfa a fost ridicată şi dusă acasă la S.V.”. Inculpatul P.R.V. a arătat că o parte din planetare au fost date de inculpatul B.I.N. lui O.I., iar o altă parte au fost vândute de O.I. şi P.D.; coinculpatul O.I. a declarat că întrucât B.I.N. îi datora suma de 40.000.000 ROL i-a propus şi el a acceptat să primească nişte planetare. În acest context „a mers cu B.V. la o casă, unde a dus şi trusele de scule şi a luat 100 de planetare şi ceva pe care le-a vândut la mai multe persoane prin târguri”. Martorul B.V. a declarat în cursul urmăririi penale că „inculpatul D.S.C. i-a spus că în urmă cu o lună a venit la uşa sa S.V. şi l-a rugat sa nu spună că planetarele au ajuns la el”.

- cu privire la fapta de înşelăciune comisă în dauna SC D.E. SRL, inculpatul B.I.N. a atestat că „iniţiativa acestei tranzacţii a avut-o inculpatul D.Ş.C., marfa fiind dusă la S.V.”; inculpatul P.R.V. a atestat că ştie că această faptă „a fost săvârşită de inculpatul D.Ş.C. şi M.D.R., care s-au folosit de documentele semnate de el. Inculpatul a arătat că ştie că marfa a fost dusă unui cetăţean care îl cheamă V. (S.V.). Deşi inculpatul D.Ş.C. a susţinut că marfa a ridicat-o singur fiind transportată de un individ pe nume R., marfa fiind predată lui M.D.R., iar din câte cunoaşte aceasta a fost dusă de P.R.V. la Vatra Dornei, declaraţia acestuia va fi înlăturată faţă de celelalte probe. Inculpatul O.I. a declarat că într-o zi din anul 2003 B.I.N. şi D.Ş.C. „l-au întrebat dacă nu vrea să facă un ciubuc, respectiv să meargă cu ei la un magazin să transporte nişte marfă. Inculpatul a arătat că a fost de acord şi a mers la un magazin de unde s-a ridicat o betonieră şi nişte bormaşini care au fost încărcate în autoturismul său. Aceste scule au fost duse la o casă, de unde luase planetarele”. Martorul B.V. a declarat în cursul urmăririi penale că „inculpatul D.S.C. i-a spus că la numitul S.V. au dus şi scule şi alte aparate de la firmele din Iaşi, dar i-a fost frică să declare”;

- cu privire la fapta de înşelăciune comisă în dauna SC D. SRL, inculpatul B.I.N. a atestat că a fost solicitat de M.D.R. pentru a merge la Vaslui în vederea cumpărării unor produse. Inculpatul B.I.N. a arătat că de la autogara din Vaslui a închiriat o autoutilitară, marfa fiind dusă la S.V. şi vândută acestuia, contra unei sume modice - 5.000.000 ROL; inculpatul M.D.R. a declarat în cursul urmăririi penale că personal a discutat cu reprezentanţii SC D. SRL Vaslui pentru a achiziţiona centrale termice, negociind preţul şi modalitatea de plată. Inculpatul a arătat că s-a întâlnit cu B.I.N. în Vaslui şi împreună au dus marfa achiziţionată la S.V.;

- cu privire la fapta de înşelăciune comisă în dauna părţii vătămate SC E.M.T. SRL Iaşi inculpatul B.I.N. a atestat că în fapt M.I. a fost cel ce i-a comunicat lui P.R.V. că are un pont cu SC E.M.T. SRL Iaşi, M.D.R. fiind de acord să meargă în calitate de delegat. Inculpatul a indicat că din câte cunoaşte banii de avans şi preluarea mărfii a fost realizată de S.V.; inculpatul P.R.V. a atestat că ştie că această faptă a fost săvârşită de inculpatul M.R., având documente semnate de el şi primite de la B.N., marfa ridicată fiind dusă la inculpatul S.V. Inculpatul M.D.R. a declarat că sculele au rămas la B.I.N. care le-a primit în faţa blocului şi nu cunoaşte ce s-a întâmplat cu ele.

De asemenea, în procesul-verbal de confruntare din 14 mai 2004 inculpatul B.I.N. atestă (în mod coroborat cu declaraţia inculpatului P.R.V.) că atât centrale termice de la SC D. SRL, cât şi sculele de la SC E.M.T. SRL Iaşi au fost duse la S.V.

Deşi inculpatul S.V. recunoaşte că a fost implicat în tranzacţia cu planetare auto de la SC H.X. SRL, dând chiar banii de avans, acesta susţine că a fost de bună credinţă şi a returnat marfa atunci când a aflat că B.I.N. nu avea documentaţia necesară punerii în circulaţie a bunurilor. În ceea ce priveşte celelalte fapte, inculpatul neagă orice implicare.

Or, probele administrate în cauză sunt convergente în a susţine acuzaţia formulată în sensul implicării active a inculpatului în preluarea mărfurilor obţinute prin înşelarea părţilor vătămate şi chiar prin avansarea sumelor necesare achiziţionării acestora. În condiţiile în care declaraţiile coinculpaţilor se coroborează deplin în ceea ce priveşte implicarea inculpatului S.V. în faptele de înşelăciune comise în dauna părţilor vătămate SC H.X. SRL, SC D.E. SRL, SC D. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL Iaşi, declaraţia inculpatului S.V. apare singulară şi necoroborată cu alte probe, motiv pentru care a fost înlăturată în temeiul art. 69 C. proc. pen. De asemenea, instanţa a reţinut că rămân pe deplin aplicabile considerentele anterioare referitoare la caracterul limitat al probatorului judiciar în materia finanţării activităţilor ilicite, caracter determinat de nivelul ridicat de clandestinitate.

În ceea ce priveşte susţinerile apărării referitoare al faptul că unii din coinculpaţi au indicat că în fapt planetarele auto au fost vândute de inculpatul O.I., instanţa a reţinut că sub aspectul infracţiunii cercetate de „complicitate” la înşelăciune este lipsită de relevanţă modalitatea ulterioară de valorificare a bunurilor obţinute, esenţială fiind contribuţia materială a inculpatului la săvârşirea faptei. Or, coinculpaţii B.I.N., P.R. şi martorul B.V. au declarat în cursul urmăririi penale că banii de avans au fost daţi de inculpatul S.V., acesta primind şi bunurile.

De altfel, repetabilitatea conduitei infracţionale, utilizarea reţelei infracţionale pentru procurarea diverselor bunuri reflectă în mod obiectiv că inculpatul S.V. a cunoscut şi a urmărit rezultatul infracţional. Teza „inocenţei” inculpatului nu este susţinută probator, în condiţiile în care inculpatul nu a înţeles să administreze nicio probă în contra dovezilor administrate de acuzare, ce au răsturnat prezumţia de nevinovăţie. Astfel, construindu-şi apărarea pe teza unei relaţii contractuale efemere şi de bună credinţă cu inculpatul B.I.N., inculpatul putea să facă dovada celor susţinute (documente contabile pentru avans, atestările angajaţilor) probe ce nu au fost solicitate nici în cursul urmăririi penale, nici în cursul judecăţii.

În consecinţă, instanţa a apreciat că poziţia procesuală a inculpatului S.V. este nesinceră, iar actele materiale ale acestuia de a avansa banii necesari săvârşirii faptelor de înşelăciune şi de a primi, în baza unor înţelegeri anterioare, bunurile obţinute prin săvârşirea faptelor în dauna SC H.X. SRL, SC D.E. SRL, SC D. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL laşi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

7. Cu privire la inculpatul P.V.D., Tribunalul a reţinut următoarele:

Actele materiale ale inculpatului P.V.D. care i-a ajutat pe inculpatul B.I.N. şi pe ceilalţi învinuiţi să prejudicieze în mod nemijlocit părţile vătămate SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, discutând personal cu reprezentanţii acestora, a intermediat preluarea SC F.C. SRL de către grupul infracţional şi desemnarea inculpatul P.R.V. ca administrator al SC R.G.I. SRL Iaşi, precum şi fapta aceluiaşi inculpat care, folosind fără drept calitatea de delegat al SC F. SRL Iaşi a ridicat de la partea vătămată, bunul vânzându-l fără documente de provenienţă numitului D.V., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea 41 alin. (2) C. pen., actele tentate (SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău) şi formele secundare de participaţie (intermedierea preluării societăţilor comerciale) fiind absorbite în forma unică continuată a infracţiunii săvârşite în calitatea de autor.

Inculpatul a recunoscut faptele imputate, indicând doar că a fost angrenat în grupul infracţional ca urmare a presiunilor exercitate de familia C., recunoaştere ce se coroborează cu celelalte probe, astfel cum au fost reţinute de instanţă în situaţia de fapt, însă apărările acestuia nu sunt de natură a-l exonera de răspundere penală.

În consecinţă, instanţa a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea 41 alin. (2) C. pen.

8. Cu privire la inculpatul M.D.R., Tribunalul a reţinut că:

Actele materiale ale inculpatului M.D.R. care în perioada septembrie - octombrie 2003 folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC R.G.I. SRL Iaşi şi SC F.C. SRL Iaşi a ridicat de la părţile vătămate SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iaşi, SC D.V. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL Iaşi mărfuri în valoare de 809.426.277 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise de către cele două societăţi (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare reprezentanţii părţilor vătămate prin crearea aparenţei valabilităţii acestor mijloace de plată prin această operaţiune cauzând un prejudiciu părţilor vătămate, echivalent a contravalorii mărfii ridicate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul a recunoscut că s-a prezentat ca delegat la SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iaşi, SC D. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL Iaşi şi a ridicat mărfuri de la aceste societăţi, dar a susţinut că a acţionat exclusiv în calitate de delegat al SC R.G.I. SRL, fiind angajat de probă de numitul B.I.N. Inculpatul a arătat că nu cunoştea bonitatea financiară a firmelor, iar pentru toate mărfurile a primit procese-verbale de predare-primire.

Deşi inculpatul invocă în apărarea sa presupuse relaţii contractuale, invocând şi procesele-verbale de predare-primire a mărfurilor, în cauză nu s-a făcut dovada realităţii raporturilor juridice invocate. Astfel, chiar în ipoteza „angajării de probă” era necesar a se face dovada naşterii raportului juridic de muncă. Nici un element al cauzei nu este de natură a releva buna credinţă a inculpatului, în condiţiile în care orice faptă ilicită presupunea un anumit nivel de organizare, inclusiv cunoaşterea relaţiilor din cadrul firmei, a reprezentantului legal, respectiv a modalităţii de ţinere a gestiunii afacerii. Or, în condiţiile în care acţiunile inculpatului au avut caracter de durată acesta putea cel puţin realiza că firmele în cadrul cărora acţiona nu dispuneau de logistica necesară achiziţionării, respectiv gestionării unor importante cantităţi de marfă. Mai mult, declaraţiile coinculpaţilor îl plasează pe inculpatul M.D.R. ca membru activ al grupării infracţionale, chiar inculpatul D.Ş.C. (care nu a colaborat cu organele de urmărire penală) indicând că M.D.R. se prezenta ca „director în SC R.G.I. SRL”. Nu în ultimul rând, relevant sub aspectul poziţiei psihice a inculpatului M.D.R. este faptul că, deşi acesta recunoaşte în legătură cu tranzacţia de la SC C. SA Bacău că P.R.V. era internat la spital şi a mers împreună cu B.V. la secţia maxilo-faciale de la spital, unde P.R.V. a semnat 4-5 coli în alb şi a scris un angajament de plată pentru SC C. Bacău SA şi o filă cec, nimic din elementele faptice nu i-au trezit cel puţin suspiciuni referitoare la legalitatea operaţiunilor.

De altfel, multitudinea tranzacţiilor comerciale la care a participat inculpatul M.R., susţinerile acestuia conform cărora nu a primit salariul stabilit denotă obiectiv că acesta cunoştea întregul sistem infracţional creat în scopul inducerii în eroare a părţilor vătămate. Astfel, inculpatul şi-a arogat calitatea de delegat a SC R.G.I. SRL şi SC F.C. SRL (deşi nici un raport juridic nu îl îndreptăţea la o astfel de calitate), a negociat condiţiile contractuale (SC E.M.T. SRL) semnând şi diverse acte, inclusiv procese-verbale prin care atesta predarea mărfurilor către persoane necunoscute (B.C.).

În consecinţă, invocarea de către inculpat a necunoaşterii unor elemente esenţiale faptice ce înlătură caracterul infracţional al faptelor, nu a putut fi reţinută de instanţă.

Apreciind că inculpatul a acţionat în cunoştinţă de cauză, urmărind inducerea în eroare a părţilor vătămate, instanţa a dispus condamnarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen.

9. Cu privire la inculpatul D.N., Tribunalul a reţinut că:

Actele inculpatului D.N. care, în perioada iunie - iulie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iaşi a ridicat de la părţile vătămate SC C. SA Iaşi SC G.D. SRL Iaşi mărfuri în valoare de 560.965.014 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise fără drept în numele SC C. SRL Iaşi (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare reprezentanţii părţilor vătămate prin crearea aparenţei valabilităţii acestor mijloace de plată prin această operaţiune cauzând un prejudiciu părţilor vătămate, echivalent al contravalorii mărfii ridicate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă calificată şi continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul a acţionat cu intenţie directă urmărind rezultantul prejudiciabil produs. Inculpatul a recunoscut integral fapta comisă în dauna părţii vătămate SC C. SA Iaşi, indicând că a acţionat la instigarea inculpatului B.N. Deşi inculpatul a negat implicarea sa în săvârşirea infracţiunii comise în dauna SC G.D. SRL, implicarea sa este dovedită prin declaraţiile martorilor V.R.O. şi C.R., astfel cum au fost reţinute de instanţă. Astfel, martorului V.R.O. l-a recunoscut pe inculpatul D.N. ca persoana ce s-a prezentat la SC G.D. SRL ca fiind „d-l T.”, solicitând livrare de marfă în numele SC C. SRL.

În consecinţă, întrucât dovezile administrate în cauză converg în a susţine acuzarea formulată împotriva inculpatului, instanţa a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen.

10. Cu privire la inculpatul C.M., Tribunalul a reţinut că:

Actele materiale ale inculpatului C.M. care, în luna mai 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iaşi a ridicat de la partea vătămată SC K.R. SA Slobozia în trei rânduri mărfuri în valoare de 667.800.056 ROL, lăsând ca instrumente de plată 3 file cec emise de SC C. SRL Iaşi (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare reprezentanţii părţii vătămate prin crearea aparenţei valabilităţii acestor mijloace de plată prin această operaţiune cauzând un prejudiciu părţilor vătămate, echivalent a contravalorii mărfii ridicate, se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă calificată şi continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., (având în vedere şi considerentele expuse la schimbarea încadrării juridice a faptei).

Actele materiale inculpatului C.M. care, în calitate de asociat unic la SC Tanitex Ţ. a remis inculpatului B.I.N. 8 file cec, în alb, semnate şi ştampilate de către el, pentru ca acestea să fie folosite în numele SC F.C. SRL şi de membrii grupării infracţionale, care face obiectul cauzei, pentru ridicare de mărfuri, contribuind la crearea unui prejudiciu de 455.562.582 ROL, în dauna părţilor vătămate se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune în convenţii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Faptele au fost săvârşite de inculpat în stare de recidivă mare postexecutorie faţă de condamnarea dispusă sentinţa penală nr. 691 din 20 februarie 1997 a Judecătoriei Iaşi (pedeapsa rezultantă de un an şi 10 luni închisoare, liberat la 26 februarie 1999, cu rest de 130 de zile), termenul de reabilitare nefiind împlinit ca urmare a condamnărilor multiple şi succesive a inculpatului prin numeroase sentinţe penale, expuse ulterior.

Inculpatul a acţionat cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe, acesta urmărind producerea rezultatului prejudiciatei. Inculpatul a recunoscut că a predat filele cec inculpatului B.I.N., că ştia că potrivit legislaţiei nu avea acest drept şi că s-au înţeles să îi revină un comision, elemente de natură să obiectiveze poziţia psihică volitivă a inculpatului cu privire la sprijinire asocierii infracţionale în săvârşirea faptelor de înşelăciune. Deşi inculpatul a susţinut în legătură cu faptele comise în dauna SC K.R. SA Slobozia că a acţionat cu bună credinţă, necunoscând că SC C. SRL nu are disponibil în cont, Tribunalul a reţinut că apărările inculpatului sunt contrazise de probele administrate. Astfel, inculpatul a acţionat în numele SC C. SRL susţinând în faţa reprezentanţilor părţii vătămate deşi nu avea nici o calitate în această societate, a negociat condiţiile contractuale, solicitând acceptarea unor cec-uri postdatate, susţinând că societatea urmează de a beneficia de disponibil în cont ulterior. Or, printr-o astfel de aserţiune inculpatul, personal, garanta lichiditatea financiară a SC C. SRL, inducând partea vătămată în eroare cu privire la condiţiile contractuale. Aceste manopere coroborate cu înstrăinarea imediată a mărfurilor de către inculpat către terţi de bună credinţă denotă că inculpatul a acţionat cu intenţie, în fraudarea intereselor patrimoniale ale părţii vătămate SC K.R. SA Slobozia.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor s-a ţinut seama conform dispoziţiilor art. 72 C. pen. de limitele de pedeapsă, de gradul de pericol social concret al fiecăreia dintre infracţiuni, de modalitatea şi împrejurările concrete în care acestea au fost comise, cum au fost reţinute de instanţă. Astfel, instanţa a reţinut gradul ridicat de pericol social al faptelor, grad ce rezultă din planificarea actelor ilicite, utilizarea fără drept a actelor societare, folosirea de înscrisuri falsificate, caracterul interjudeţean şi caracterul continuat al faptelor, gravitatea prejudiciului produs, care nu a fost recuperat.

Deşi datele reale ale cauzei reflectă periculozitatea socială a faptelor, totuşi sub aspectul tratamentului sancţionator, prima instanţă a reţinut că trebuie făcută distincţie între circumstanţele personale ale fiecărui inculpat.

Astfel, cu privire la inculpaţii B.I.N., P.R.V., P.V.D. şi D.N., instanţa a reţinut la individualizarea judiciară a pedepselor atitudinea sinceră din cursul urmăririi penale, atitudine ce a contribuit esenţial la descoperirea întregii reţele infracţionale. Deşi acuzarea a solicitat prin actul de sesizare a instanţei ca inculpatului B.I.N. să îi fie aplicabile dispoziţiile favorabile conţinute în cuprinsul Legii nr. 39/2003, cu privire la înjumătăţirea pedepsei, Tribunalul a apreciat că dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 nu sunt incidente în cauză, avându-se în vedere că prin prezenta sentinţă s-a dispus schimbarea încadrării juridice din dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 în prevederile art. 8 din Legea nr. 39/2003. Totuşi atitudinea procesuală de cooperare trebuie reflectată judiciar sub aspectul cuantumului concret al pedepselor aplicate şi nu numai în privinţa inculpatului B.I.N., echitatea procedurii judiciare obligând la acelaşi tratament în raport de toţi inculpaţii care au indicat prin declaraţiile date, detalii semnificative cu privire la activitatea infracţională. În consecinţă, instanţa a reţinut în favoarea inculpaţilor B.I.N., P.R.V., P.V.D. şi D.N. circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen. Tribunalul a reţinut că orice inculpat nu este obligat să se autoacuze, în acest scop existând posibilitatea refuzului de a da declaraţii în procesul penal. Optarea însă pentru acordarea de declaraţii şi prezentarea, în acest fel a unor situaţii faptice nereale constituie o atitudine care nu poate rămâne fără efect, iar acest efect, în cazul de faţă, constă în agravarea periculozităţii sociale a inculpaţilor (a se vedea în acest sens declaraţiile inculpaţilor D.Ş.C., S.V., M.D.R.). De asemenea, instanţa a avut în vedere la stabilirea în concret a pedepsei aplicate fiecărui, inculpat rolul jucat în comiterea faptelor, astfel cum a fost expus pe larg în situaţia de fapt, numărul actelor materiale şi valoarea prejudiciului produs. Totuşi, reţinând şi circumstanţele favorabile ce caracterizează persoana unor inculpaţi necunoscuţi cu antecedente penale, făcând parte din familii stabile, instanţa s-a orientat în stabilirea pedepselor către minimul special, însă cu executare în regim de detenţie pentru toţi inculpaţii, apreciind că în raport de gravitatea faptelor doar o astfel, de modalitate de individualizare a executării asigură scopul educativ şi preventiv a sancţiunii penale. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.M. instanţa a reţinut că acesta a fost condamnat, aşa cum s-a expus anterior pentru o pluralitate de infracţiuni, denotând specializarea în infracţiuni contra patrimoniului şi reluarea, la intervale scurte de timp a conduitei infracţionale, în ciuda pedepselor aplicate şi parţial executate. Din această perspectivă, pedeapsa aplicată acestui inculpat reflectă deopotrivă periculozitatea socială a faptelor, dar şi periculozitatea infractorului, reţinându-se totuşi că inculpatul a cooperat cu organele judiciare.

Deşi nu este obligatorie aplicarea pedepsei complementare decât în raport de infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. reţinută în sarcina inculpatului B.I.N., totuşi instanţa a apreciat că aplicarea acestora este necesară în raport de dispoziţiile art. 65 C. pen. şi în raport de gravitatea faptelor săvârşite. Faţă de condamnarea dispusă, sub aspectul pedepsei complementare, instanţa a reţinut că prin Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului Hirst contra Marii Britanii din 06 octombrie 2005, s-a hotărât că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art. 3 Protocolul 1, considerându-se că este necesară o apreciere individuală, de la caz la caz, cu privire la oportunitatea interzicerii drepturilor prev. de art. 64 C. pen. În cauză, avându-se în vedere gravitatea faptelor săvârşite, instanţa în baza disp. art. 65 alin. (1) şi art. 66 C. pen. a interzis inculpaţilor exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. - dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective precum şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prezenta condamnare fiind incompatibilă cu exerciţiul drepturilor enunţate. Totodată faţă de inculpaţii B.I.N., P.R.V. şi C.M., instanţa a dispus interzicerea şi a dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen. (dreptul de a fi administrator sau asociat la societăţi comerciale) întrucât inculpaţii s-au folosit la săvârşirea faptei de calitatea reală sau aparentă (B.I.N.) de administrator la societăţi comerciale. Condamnarea inculpaţilor la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi administrator al unei societăţi comerciale, care îl face nedemn de a exercita această profesie, atrage, potrivit art. 7 din Legea nr. 26/1990, obligaţia instanţei de a comunica Oficiului registrului comerţului dispozitivul hotărârii de condamnare. Potrivit textului legal, instanţele judecătoreşti sunt obligate să trimită oficiului registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte, fapte şi menţiuni a căror înregistrare în registrul comerţului o dispun, conform legii. Conform art. 21 lit. g) din aceeaşi lege, în registrul comerţului se vor înregistra menţiuni referitoare, între altele, la hotărârea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care îl fac nedemn de a exercita această profesie.

Instanţa a făcut aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., contopind pedepsele aplicate prin prezenta sentinţă şi dând spre executare pedeapsa cea mai grea, alături de care va fi aplicată pedeapsa complementară, cea mai grea conform art. 35 alin. (1) şi (3) C. pen.

Faţă de împrejurarea condamnării inculpaţilor la pedepse privative de libertate cu închisoare, instanţa a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen. şi a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. Interzicerea_: drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective precum şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, satisface finalitatea legală a pedepselor accesorii, drepturile menţionate fiind incompatibile cu condamnarea pentru infracţiuni legate de criminalitatea organizată. Tribunalul a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege, ca drept democratic universal, în condiţiile în care simpla condamnare nu poate conduce la o incapacitate deplină referitoare la drepturile cetăţeneşti

D. Cu privire la antecedenţa penală a inculpaţilor, Tribunalul a reţinut:

Inculpatul P.V.D. a fost condamnat anterior prin sentinţa penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005 la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen., dispunându-se în baza art. 81 C. pen. suspendarea executării pedepsei pe durata de 3 ani.

Având în vedere că fapta dedusă judecăţii a fost săvârşita la data de noiembrie 2003 (data ultimului act material) mai înainte de a se pronunţa condamnarea definitivă prin sentinţa penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005, faptele săvârşite în prezenta cauză sunt în concurs real, potrivit art. 33 lit. a).

Conform art. 85 C. pen. dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârşise o infracţiune înainte de pronunţarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de încercare, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, se anulează, aplicându-se, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni sau recidivă.

În consecinţă, instanţa a dispus în baza art. 85 C. pen. anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare, dispusă prin sentinţa penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. a constatat că faptele deduse judecăţii în prezenta cauză au fost săvârşite în stare de concurs real cu infracţiunea prevăzută de art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului P.V.D. prin sentinţa penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen. instanţa a dispus contopirea pedepselor aplicate prin prezenta sentinţă cu pedeapsa de 1 an închisoare, în pedeapsa cea mai grea şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Cu privire la antecedenţa penală a inculpatului C.M., instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, s-a dispus condamnarea inculpatului C.M. la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare.

Judecătoria Piatra-Neamţ a procedat la condamnarea inculpatului pentru un concurs de infracţiuni, la următoarele pedepse componente:

- la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „înşelăciune”, în baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient”, în baza art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934;

- la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „emitere a unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale cerute de alin. (1), (2), (3) şi (5) ale art. 1 şi art. 11”, în baza art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Prin aceeaşi sentinţă penală, în baza art. 36 alin. (1) C. pen., s-a procedat la descontopirea pedepsei rezultante de 6 ani închisoare, ce i-a fost aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiaşi instanţe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiaşi instanţe, menţinută şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, în pedepsele componente, după cum urmează:

- pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (1), (3) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 37 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 725 din 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaş, rămasă definitivă, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 37 lit. b) C. pen. şi a art. 39 alin. (4) C. pen.;

- a fost înlăturat sporul de pedeapsă de 1 an închisoare, ce i-a fost aplicat condamnatului prin sentinţa penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiaşi instanţe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiaşi instanţe, menţinută şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.

Prin hotărârea judecătorească sus-referită, în baza art. 36 alin. (1) C. pen., s-a procedat la descontopirea pedepsei rezultante de 4 ani şi 5 luni închisoare, ce i-a fost aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, în pedepsele componente, după cum urmează:

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 725 din data de 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaş, rămasă definitivă, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 39 alin. (4) C. pen.; s-a înlăturat aplicarea sporului de pedeapsă de 5 luni închisoare ce i-a fost aplicat condamnatului prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate condamnatului prin sentinţa penală respectivă cu pedepsele aplicate acestuia prin sentinţa penală nr. 5232 din data de 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, prin sentinţa penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiaşi instanţe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiaşi instanţe, menţinută şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă, prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, şi prin sentinţa penală nr. 725 din 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaş, rămasă definitivă, condamnatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, ca pedeapsă rezultantă, care a fost sporită cu 1 an închisoare urmând ca, în final, condamnatul să execute o pedeapsă de 6 ani închisoare.

Prin sentinţa penală nr. 3069 din 08 octombrie 2009 a Judecătoriei Iaşi definitivă prin nerecurare la 26 octombrie 2009 s-a admis, în baza dispoziţiilor art. 461 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) C. proc. pen., rap. la art. 460 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia la executare formulată de către petentul-condamnat C.M., împotriva sentinţelor penale nr. 1345 din data de 26 iunie 2008 a Judecătoriei Bacău, pronunţată în dosarul penal nr. 6845/180/2008 al Judecătoriei Bacău, rămasă definitivă la data de 12 august 2008, prin decizia penală nr. 580/R/2008 din data de 12 august 2008 a Tribunalului Bacău (mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1517 din data de 13 august 2008 emis de Judecătoria Bacău în baza sentinţei penale sus-menţionate) şi, respectiv, nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, în baza căreia s-a emis de Judecătoria Piatra-Neamţ, la data de 28 ianuarie 2009, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1 din data de 28 ianuarie 2009.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1517 din data de 13 august 2008 emis de Judecătoria Bacău în baza sentinţei penale nr. 1345 din data de 26 iunie 2008 a Judecătoriei Bacău, pronunţată în dosarul penal nr. 6845/180/2008 al Judecătoriei Bacău, rămasă definitivă la data de 12 august 2008, prin decizia penală nr. 580/R/2008 din data de 12 august 2008 a Tribunalului Bacău.

S-a constatat că petentul-condamnat C.M., are de executat pedeapsa unică de 6 ani închisoare ce i-a fost aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, în baza căreia s-a emis de Judecătoria Piatra-Neamţ, la data de 28 ianuarie 2009, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1 din data de 28 ianuarie 2009.

S-a dedus din pedeapsa unică de 6 ani închisoare ce i-a fost aplicată petentului-condamnat C.M., prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, în baza căreia s-a emis de Judecătoria Piatra-Neamţ, la data de 28 ianuarie 2009, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1 din data de 28 ianuarie 2009, perioada deja executată de către acesta, respectiv perioada 16 noiembrie 2001 - 27 noiembrie 2001, perioada 11 decembrie 2003 - 01 august 2006, precum şi perioada începând cu data de 10 martie 2008 la zi.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1 din data de 28 ianuarie 2009 emis de Judecătoria Piatra Neamţ în baza sentinţei penale nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, precum şi emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, în baza prezentei sentinţe penale, la rămânerea definitivă a acesteia din urmă.

Având în vedere că întreaga antecedenţă a inculpatului C.M. a fost rezolvată prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, sentinţă ce a intrat în autoritatea de lucru judecat şi care a fost menţinută prin sentinţa penală nr. 3069 din 08 octombrie 2009 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin nerecurare la 26 octombrie 2009, instanţa a repus în individualitatea lor doar pedepsele componente ale pedepsei rezultante de 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, cu înlăturarea sporului aplicat de 1 an închisoare, astfel:

1. pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „înşelăciune”, în baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009;

2. pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient”, în baza art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, aplicată prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009;

3. pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „emitere a unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale cerute de alin. (1), (2), (3) şi (5) ale art. 1 şi art. 11”, în baza art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009 (fapte reţinute a fi fost săvârşite în luna martie 2007);

4. pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă, definitivă prin decizia penală nr. 559 din 03 iulie 2003, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 37 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (fapta din 23/24 septembrie 2001);

5. pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

6. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

7. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

8. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (fapte reţinute a fi fost săvârşite în luna august 2002);

9. pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 725 din data de 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaş, rămasă definitivă prin neapelare la 05 ianuarie 2004, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 39 alin. (4) C. pen. (fapte din cursul anului 2001);

10. pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (1), (3) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiaşi instanţe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiaşi instanţe, menţinută şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală (fapte din 28 iulie 2001 - 01 septembrie 2001);

11. pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi;

12. pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 37 lit. b).) C. pen., aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi;

13. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi;

14. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi;

15. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi (faptele fiind reţinute a fi fost săvârşite în perioada august 2002 - noiembrie 2003).

Instanţa a reţinut că sporurile anterioare aplicate prin sentinţe succesive au fost înlăturate, cu autoritate de lucru judecat prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, obiectul prezentei contopiri fiind doar pedepsele în materialitatea lor, contopite prin sentinţa penală menţionată.

De asemenea, instanţa a reţinut că deşi Judecătoria Piatra-Neamţ a reţinut că infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., pentru care a dispus condamnarea inculpatului C.M. a fost săvârşită în stare de recidivă mare postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a) C. pen., a aplicat totuşi tratamentul sancţionator prev. de art. 36 C. pen., dispunând „contopirea pedepselor aplicate prin prezenta sentinţă cu pedepsele aplicate prin toate sentinţele de condamnare anterioare” (sentinţa penală nr. 5232 din data de 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, prin sentinţa penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiaşi instanţe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiaşi instanţe, menţinută şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă, prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, şi prin sentinţa penală nr. 725 din 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaş, rămasă definitivă). Însă întrucât sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, se bucură de autoritate de lucru judecat, instanţa nu a putut proceda în prezenta cauză la refacerea tratamentului sancţionator.

Constatând că infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin sentinţă au fost săvârşite de inculpatul C.M. mai înainte de a se dispune condamnarea sa definitivă, instanţa a constatat în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. că infracţiunile săvârşite de inculpatul C.M. şi pentru care a fost condamnat prin prezenta hotărâre judecătorească sunt în concurs real (material) cu infracţiunile pentru care acelaşi inculpat a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 559 din 03 iulie 2003 a Curţii de Apel Iaşi, prin sentinţa penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, prin sentinţa penală nr. 725 din data de 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaş, rămasă definitivă prin neapelare la 05 ianuarie 2004, prin sentinţa penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiaşi instanţe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiaşi instanţe, menţinută şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi şi prin sentinţa penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, pronunţată în dosarul penal nr. 46.17/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009.

În bază art. 36 alin. (1) cu referire la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen. a contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentinţă cu pedepsele evidenţiate în rechizitoriu în pedeapsa cea mai grea, pe care a sporit-o cu 1 an şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. (interzicerea dreptului de a fi administrator la societăţi comerciale) pe o durată de 4 ani. Sporul aplicat este de natură a reflecta judiciar necesitatea unei reacţii sancţionatorii mai severe în raport de întreaga pluralitate infracţională săvârşită de inculpat.

În final inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. (interzicerea dreptului de a fi administrator la societăţi comerciale) pe o durată de 4 ani.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 3416/2009 emis de Judecătoria Iaşi în baza sentinţei penale nr. 3069 din data de 08 octombrie 2009 a Judecătoriei Iaşi, pronunţată în dosarul penal nr. 10855/245/2009 al Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin nerecurare la 26 octombrie 2009, precum şi emiterea uni nou mandat de executare a pedepsei închisorii, în baza sentinţei penale, la rămânerea definitivă a acesteia din urmă.

S-a dedus din pedeapsa unică rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului C.M., prin sentinţa penală, perioada deja executată de către acesta, respectiv perioada 16 noiembrie 2001 - 27 noiembrie 2001, perioada 11 decembrie 2003 - 07 august 2006, precum şi perioada de la 10 martie 2008 la 05 decembrie 2009.

E. În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, prima instanţă a reţinut următoarele:

Sub aspectul laturii civile instanţa a reţinut că răspunderea civilă este antrenată; doar în condiţiile art. 998 şi urm C. civ., prin întrunirea elementelor răspunderii civile referitoare la fapta ilicită care a cauzat un prejudiciu cert, nereparat, faptă săvârşită cu vinovăţie. Apreciind ca probate aşa cum s-a arătat anterior, elementele faptice referitoare la săvârşirea cu vinovăţie de către inculpaţi fie în calitate de autori, fie în calitate de participanţi a unor infracţiuni prin care s-a creat un prejudiciu cert, nereparat încă, Tribunalul a reţinut că răspunderea civilă este solidară când delictul a fost săvârşit de mai multe persoane (art. 1003 C. civ.). Deşi în cauză a intervenit decesul inculpatului O.I. şi acesta nu poate fi obligat la despăgubiri, răspunderea participanţilor este solidară, rămânând dreptul celorlalţi inculpaţi obligaţi la plată să se regreseze împotriva unor eventuali moştenitori ai inculpatului. De asemenea, instanţa a reţinut că răspunderea civilă decurge din săvârşirea unei fapte cauzatoare de prejudicii (art. 998 C. civ.), fiind indiferent sub aspectul angajării responsabilităţii patrimoniale gradul de participare la beneficii, astfel că apărările inculpaţilor-persoane interpuse sub acest aspect, au fost înlăturate ca nefondate.

1.a) Partea vătămată SC R.I. SRL Bucureşti s-a constituit parte civilă cu suma de 235.000.000 ROL.

Deşi prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că inculpatul B.I.N. a achitat ulterior printr-un ordin de plată contravaloarea mărfurilor ridicate, o astfel de dovadă nu există la dosarul cauzei.

Reţinând că s-a probat existenţa şi întinderea prejudiciului, precum şi că acesta a fost produs prin participaţia penală a inculpaţilor B.I.N. şi C.M.S., care au acţionat cu vinovăţie instanţa a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC R.I. SRL Bucureşti şi a obligat inculpaţii B.I.N. şi C.M.S. să achite părţii civile suma de 23.500 RON cu titlu de daune materiale.

1.b) SC C. SA Iaşi şi-a menţinut constituirea de parte civilă pentru suma de 13.583,37 RON din care 8.585,89 RON contravaloarea facturii din 23 iulie 2003 şi 4.997,48 RON dobândă legală.

Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, reţinând că prin sentinţă s-a stabilit răspunderea inculpaţilor D.N. şi B.I.N. în săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna acestei părţi vătămate, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de SC C. SA Iaşi şi a obligat în solidar pe inculpaţii D.N. şi B.I.N., la plata sumei de 8.585,89 RON reprezentând daune materiale, precum şi dobânda comercială legală la această sumă de la data de 23 iulie 2003 până la achitarea integrală a debitului.

1.c) Partea vătămată SC G.D. SRL Iaşi s-a constituit în cursul urmăririi penale parte civilă în cauză cu suma de 475.380.094 ROL, iar în faţa instanţei SC G.D. SRL Iaşi şi-a menţinut constituirea de parte civilă, solicitând actualizarea sumei indicată la urmărirea penală cu rata de inflaţie la data punerii în executare a hotărârii ce se va pronunţa.

Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, reţinând că prin sentinţă s-a stabilit răspunderea inculpaţilor D.N., D.Ş.C., B.I.N. şi C.M.S. în săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna acestei părţi vătămate, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de SC G.D. SRL Iaşi şi a obligat inculpaţii D.N., .D.Ş.C., B.I.N. şi C.M.S., în solidar, la plata sumei de 47.528,00 RON reprezentând daune materiale (reţinând că s-a decontat parţial suma de 100.000 RON), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 21 iunie 2003 până la data plăţii efective.

1.d) Partea vătămată SC P. SRL Iaşi s-a constituit parte civilă în cauză cu sumă de 15.000 RON.

Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, reţinând că prin sentinţă s-a stabilit răspunderea inculpaţilor, D.Ş.C., B.I.N. şi C.M.S. în săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna acestei părţi vătămate, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de SC P. SRL Iaşi şi a obligat inculpaţii D.S.C., B.I.N. şi C.M.S., în solidar, la plata sumei de 15.000 RON reprezentând daune materiale (în favoarea acestei părţi civile).

1.e) Partea vătămată SC K.R. SA Slobozia se constituie parte civilă în cauză cu suma de 667.800.056 ROL.

Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, reţinând că prin sentinţă s-a stabilit răspunderea inculpaţilor O.I. şi C.M. în săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna acestei părţi vătămate, însă a intervenit decesul inculpatului O.I., instanţa a admis acţiunea civilă formulată de SC K.R. SA Slobozia şi a obligat inculpatul C.M., la plata sumei de 66.780 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

1.f) Partea vătămată SC H. SA Bucureşti se constituie parte civilă în cauză cu suma de 118.238.400 ROL.

Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, reţinând că prin prezenta sentinţă s-a stabilit răspunderea inculpatului B.I.N. în săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna acestei părţi vătămate, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de SC H. SA Bucureşti şi a obligat inculpatul B.I.N. la plata sumei de 11.823 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

1.g) Partea vătămată SC R. România SRL Turda s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaţilor Ia plata sumei de 13.420,37 RON daune materiale din care 9.937,93 RON contravaloarea produselor livrate, 3.482,44 RON actualizarea prejudiciului creat cu rata inflaţiei. SC R. România SRL Turda a fost absorbită de SC S.G.C.P. România SRL Bucureşti.

Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, reţinând că prin sentinţă s-a stabilit răspunderea inculpatului B.I.N. în săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna acestei părţi vătămate, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de SC S.G.C.P. România SRL Bucureşti, şi a obligat inculpatul B.I.N., la plata sumei de 9.937,93 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 20 iunie 2003 până la data plăţii efective.

1.h) SC C.H. SA Bucureşti, succesoare prin absorbţie a SC M. SA Bicaz, conform relaţiilor comunicate de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti s-a constituit parte civilă cu suma de 35.251,10 RON reprezentând contravaloarea mărfii livrate şi neachitate.

Instanţa a reţinut că în cauza s-a probat doar realizarea unei tranzacţii în valoare de 102.560.994 ROL.

Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale doar în limita prejudiciului dovedit, reţinând că prin sentinţă s-a stabilit răspunderea inculpaţilor B.I.N. şi C.M.S. în săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna SC M. SA Bicaz, instanţa a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de SC C.H. SA Bucureşti, succesoare prin absorbţie a SC M. SA Bicaz, şi a obligat pe inculpaţii B.I.N. şi C.M.S., la plata sumei de 10.256 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

2.a) Partea vătămată SC D.I.C. SRL s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaţilor la plata sumei de 12.933,16 RON daune materiale din care 8.476,25 RON contravaloarea produselor livrate, 4.456,91 RON, daune ca urmare a imposibilităţii utilizării sumei reprezentând contravaloarea produselor livrate.

Reţinând că s-a probat existenţa şi întinderea prejudiciului, precum şi că acesta a fost produs prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune de inculpatul B.I.N. sprijinit de inculpatul C.M., care au acţionat cu vinovăţie, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC D.I.C. SRL Bârlad şi a obligat pe inculpaţii B.I.N. şi C.M. să achite, în solidar, părţii civile suma de 8.476,25 RON cu titlu de daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 20 iunie 2003 până la data plăţii efective.

2.b) Partea vătămată SC I.C. SRL Bârlad se constituie parte civilă în cauză cu suma de 97.800.003 ROL.

Reţinând că s-a probat existenţa şi întinderea prejudiciului, precum şi că acesta a fost produs prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune de inculpatul M.D.R., sprijinit de către inculpaţii B.I.N., C.M. şi P.V.D. care au acţionat cu vinovăţie, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC I.C. SRL Bârlad şi a obligat pe inculpaţii M.D.R. şi B.I.N., C.M. şi P.V.D. să achite, în solidar, părţii civile suma de 9.780 RON cu titlu de daune materiale.

2.c) Instanţa a luat act că partea vătămată SC V. SRL Mizil nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Deşi partea vătămată SC V. SRL Mizil nu s-a constituit parte civilă în cauză, potrivit dispoziţiilor art. 118 lit. e) C. pen. sunt supuse confiscării bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia. În consecinţă, instanţa a dispus confiscarea de la inculpatul P.V.D. a sumei de 2.500 dolari S.U.A., obţinute prin valorificarea bunului luat de la partea vătămată, prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

2.d) Partea vătămată SC H.X. SRL Iaşi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 273.000.000 ROL.

Reţinând că s-a probat existenţa şi întinderea prejudiciului, precum şi că acesta a fost produs prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune de inculpatul P.R.V., sprijinit de către inculpaţii B.I.N., C.M., D.Ş.C. şi S.V. care au acţionat cu vinovăţie, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC H.X. SRL Iaşi şi a obligat pe inculpaţii P.R.V., B.I.N., C.M., D.Ş.C. şi S.V. să achite, în solidar, părţii civile suma de 27.300 RON cu titlu de daune materiale.

3.a) SC C. SA Bacău s-a constituit parte civilă cu suma de 16.333 RON din care 11.758,82 RON ce reprezintă contravaloarea prejudiciului suferit şi 4.574,18 RON ce reprezintă actualizarea cu rata inflaţiei conform indicilor de consum calculat pe perioada 01 octombrie 2003 - 29 noiembrie 2007. La data 16 februarie 2010 partea civilă a depus precizări prin care a învederat că la data de 23 septembrie 2009, societatea SC R.G.I. SRL a achiziţionat marfă în sumă de 12.041,82 RON conform facturilor fiscale, pentru plată emiţându-se fila cec Z498. La termenul de prezentare a filei cec, banca a refuzat-o parţial ca urmare a lipsei de disponibil, decontând suma de 283 RON, rămânând un prejudiciu de 11.758,82 RON neachitat nici în prezent. Această sumă se actualizează cu rata inflaţiei în perioada octombrie 2003 - decembrie 2009 ajungând la 18.645,96 RON.

Reţinând că s-a probat existenţa şi întinderea prejudiciului, precum şi că acesta a fost produs prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune de inculpatul M.D.R., sprijinit de către inculpaţii B.I.N., P.R.V., C.M.S. şi P.V.D. care au acţionat cu vinovăţie, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA Bacău şi a obligat pe inculpaţii M.D.R., B.I.N., P.R.V., C.M.S. şi P.V.D. să achite, în solidar, părţii civile suma de 11.758,82 RON cu titlu de daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 20 iunie 2003 până la data plăţii efective.

3.b) Partea vătămată SC D.E. SRL Iaşi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 313.121.021 ROL.

Instanţa a reţinut că în cauză s-a probat doar realizarea unei tranzacţiilor în valoare de 295.821.021 ROL (factura fiscală din 22 septembrie 2003 pentru vânzarea de mărfuri în valoare de 194.778.261 ROL, respectiv din 01 octombrie 2003 pentru suma de 101.042.760 ROL).

Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale doar în limita prejudiciului dovedit, reţinând că prin sentinţă s-a stabilit răspunderea inculpaţilor B.I.N., D.Ş.C., P.R.V., S.V. şi M.D.R. în săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna SC D.E. SRL Iaşi, instanţa a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de SC D.E. SRL Iaşi, şi a obligat, în solidar, pe inculpaţii B.I.N., D.S.C., P.R.V., S.V. şi M.D.R., la plata sumei de 29.582 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

3.c) Partea vătămată SC D. SRL Vaslui s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 48.799.898 ROL.

Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, reţinând că prin sentinţă s-a stabilit răspunderea inculpaţilor B.I.N., P.R.V., S.V. şi M.D.R. în săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna SC D. SRL Vaslui, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de SC D. SRL Vaslui şi a obligat, în solidar, pe inculpaţii B.I.N., P.R.V., S.V. şi M.D.R., la plata sumei de 4.879,98 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

3.d) Partea vătămată SC E.M.T. SRL Iaşi şi-a menţinut constituirea de parte civilă pentru suma de 23.211,72 RON ce reprezintă contravaloarea mărfii livrate şi penalităţile legale de întârziere calculate până la achitarea debitului.

Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, reţinând că prin o sentinţă s-a stabilit răspunderea inculpaţilor B.I.N., P.R.V., S.V. şi M.D.R. în săvârşirea faptei de înşelăciune în dauna SC SC E.M.T. SRL Iaşi, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de SC E.M.T. SRL Iaşi şi a obligat, în solidar, pe inculpaţii B.I.N., P.R.V., S.V. şi M.D.R., la plata sumei de 23.211,72 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părţi civile.

Având în vedere considerentele anterioare referitoare la caracterul fals al înscrisurilor folosite de inculpaţii, dar apreciind că în cauză nu se poate dispune decât anularea înscrisurilor aflate în original la dosarul cauzei, instanţa a dispus în baza art. 348 C. proc. pen. desfiinţarea integrală a următoarele înscrisuri: