ICCJ. Decizia nr. 906/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 906/2012
Dosar nr.1651/1/2012
Şedinţa publică din 11 iunie 2012
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1468 din 29 septembrie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 3781/1/2010, a fost respinsă ca tardivă plângerea formulată de petiţionarul L.I. împotriva ordonanţei nr. 1491/P/2009 din 23 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, cu obligarea petiţionarului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Prin Decizia penală nr. 8 din 30 ianuarie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 8586/1/2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 9 judecători, a admis recursul declarat de petiţionarul L.I. împotriva sentinţei penale anterior menţionate, pe care a casat-o, cauza fiind trimisă spre rejudecare la secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Urmare acestor dispoziţii, la data de 29 februarie 2012, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Dosarul nr. 1651/1/2012, având ca obiect plângerea formulată de petiţionarul L.I. împotriva ordonanţei nr. 1491/P/2009 din 23 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de V.D.C., C.C., Ş.C.S., D.C.L., C.A.R., O.L.C., T.N., A.R., C.P., B.A., A.P., S.C., M.R., T.G., P.M., D.I., P.A., P.T., D.A., G.N., I.C., N.V., I.N., A.N., B.G. şi B.L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 323 C. pen., soluţia fiind confirmată prin rezoluţia nr. 2309/1193/II-2/2010 din 25 martie 2010 a procurorului-şef al secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte apreciază că plângerea formulată de petiţionar este greşit îndreptată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În conformitate cu prevederile art. 281 pct. 1 lit. b2) C. proc. pen., astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 202/2010, curtea de apel judecă în primă instanţă „infracţiunile săvârşite de magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe."
Din interpretarea dispoziţiilor legale anterior menţionate rezultă că cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă este Curtea de Apel Bucureşti, intimatul V.D.C. având calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că nu este învestită legal să judece prezenta cauză, astfel că va trimite plângerea formulată de petiţionarul L.I. la Curtea de Apel Bucureşti, spre competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E:
Trimite cauza spre competentă soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 100/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 899/2012. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
|---|
