ICCJ. Decizia nr. 3616/2012. Acțiune civilă. Plată în solidar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA PENALĂ
Decizia nr. 3616/2012
Dosar nr. 356/40/2012
Ședința publică din 6 noiembrie 2012
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.98 din data de 05 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosar nr. 356/40/2012 s-a admis în parte acțiunea civilă formulată Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală București, Direcția Generală a Finanțelor Publice Botoșani.
În temeiul art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 și următoarele C. civ., a fost obligat inculpatul N.M., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.S. SRL Botoșani, să plătească părții civile suma de 119.716,5 lei, la care se vor calcula dobânzile și penalitățile, conform prevederilor art.1 29 din O.G. nr. 92/2003, republicată.
S-au respins restul pretențiilor civile formulate, ca nefondate.
S-a menținut măsura sechestrului asigurator instituită asupra apartamentului situat în municipiul Botoșani, județ Botoșani, proprietatea inculpatului N.M., măsură dispusă prin Ordonanța nr. 455/P/2010 din 21 septembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani până la achitarea prejudiciului.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 60 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința penală nr. 5 din 12 ianuarie 2012, Tribunalul Botoșani a condamnat pe N.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și pedepsită de:
- art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201C. proc. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare;
- art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare;
- art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a), 34 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare.
S-a făcut în cauză aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II, lit. b), c) (dreptul de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) C. pen.
În temeiul art. 81, 82 și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii pe o durată de 3 ani și 4 luni, atrăgând atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
S-a disjuns latura civilă a cauzei și s-a fixat termen la 02 februarie 2012, când s-a dispus citarea părților, inculpatul fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.050 lei.
În ce privește latura civilă, s-a constatat că, prin rechizitoriu, s-a reținut în sarcina inculpatului producerea unui prejudiciu în sumă totală de 119.716,5 lei, respectiv pentru faptele reținute la pct. 1, 2, 3.
Investită cu soluționarea laturii civile, instanța a reținut că partea civilă A.N.A.F. București, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Botoșani, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 275.792 lei, prejudiciu stipulat în sesizarea penală formulată de D.G.F.P., prin activitatea infracțională descrisă în aceasta.
La această sumă, s-a solicitat de către partea civilă ca inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să fie obligat și la plata dobânzilor și penalităților, conform prevederilor art. 120 din O.U.G. nr. 192/2003 republicată.
De asemenea, s-a solicitat de către partea civilă și aplicarea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului și a părții responsabile civilmente.
Inculpatul, prezent în instanță, a solicitat efectuarea unei expertize contabile, care să stabilească dacă cantitatea de soia neevidențiată în actele contabile, cu un prejudiciu de 81.294 lei este aceeași cantitate cu cea care este evidențiată, dar despre care se susține că are cheltuieli nereale, precum și dacă a fost corect calculul făcut.
Într-o primă etapă, instanță a apreciat întemeiată această expertiză însă, în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. (3) C. proc. pen., instanța a revenit la această probă întrucât față de probele existente în dosar apare inutilă.
Astfel, inculpatul, la primul termen de judecată a solicitat să beneficieze de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., respectiv a recunoscut activitățile infracționale și încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, însușindu-și probele administrate în cursul urmăririi penale.
La pct. 1 din rechizitoriu, inculpatului i s-a reținut faptul că nu a înregistrat în evidența contabilă 3 borderouri de achiziții de produse agricole, respectiv produsele achiziționate de la E.V., T.D. și D.I., și anume cantitatea totală de 93.400 kg soia, în valoare de 101.550 lei.
Prin aplicarea coeficienților de 16 % și, respectiv 19 % la această cantitate a rezultat un prejudiciu total în sumă de 35.542,5 din care 16.248 lei impozit pe profit și 19.294,5 lei TVA colectat.
Inculpatului i s-a mai reținut și faptul că organele fiscale au constatat o lipsă în gestiunea societății pe care o administrează, a cantităților de 246.155 kg. soia boabe, în valoare de 149.813 lei și 29.925 kg grâu, în valoare de 17.596 lei, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în valoare totală de 58.595 lei, din care 26.788 lei impozit pe profit și 31.807 lei TVA de plată.
Și această infracțiune inculpatul a recunoscut-o, neconfirmându-se susținerea acestuia făcută în cursul urmăririi penale, cu privire la lipsa acestei cantități.
De asemenea, a recunoscut și infracțiunea reținută la pct. 3 rechizitoriu, respectiv că nu a virat bugetului de stat sumele reținute de la salariați cu titlu de contribuții în sumă totală de 25.579 lei, compusă din 15.318 lei, obligații cu reținere la sursă, la care s-au adăugat obligații suplimentare, în valoare de 10.261 lei, determinate de faptul că societatea a calculat și declarat eronat aceste contribuții în lunile iunie, iulie, august, noiembrie și decembrie 2007, ianuarie, februarie, aprilie, mai, iulie, august, octombrie și noiembrie 2008, ianuarie, februarie, aprilie, mai iunie, august, octombrie, noiembrie și decembrie 2009, ianuarie și februarie 2010.
Prin urmare, a reținut prima instanță că prejudiciul total creat prin săvârșirea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat este cel în sumă totală de 119.716,5 lei, motiv pentru care a procedat în consecință.
Întrucât în cauză a fost luată măsura sechestrului asigurator asupra apartamentului situat în municipiul Botoșani, str. Griviței, județ Botoșani, proprietatea inculpatului prin Ordonanța nr. 455/P/2010 din 21 septembrie 2010, s-a menținut această măsură până la achitarea prejudiciului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea civilă, solicitând acordarea prejudiciului așa cum a fost stabilit prin raportul de inspecție fiscală din 27 mai 2012, decizia de impunere, procesul verbal din 05 iunie 2010 și precizat în sesizarea penală formulată de D.G.F.P.
Prin decizia penală nr. 74 din 04 iulie 2012 Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins apelul declarat de partea civilă Statul Român - A.N.A.F. București, prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 98 din data de 05 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosar nr.356/40/2012, ca nefondat.
A obligat partea civilă să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că acțiunea civilă în procesul penal poate fi exercitată în limitele sesizării instanței.
Prin rechizitoriul întocmit s-a reținut în sarcina inculpatului producerea unui prejudiciu în sumă totală de 119.716,5 lei, respectiv pentru faptele reținute la pct.1,2,3 din rechizitoriu. Pentru fapta de la pct.4 din rechizitoriu prin care partea civilă a susținut că a fost de asemenea prejudiciată în același act procesual s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe considerentul că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Totodată, în cadrul soluționării cauzei în primă instanță nu s-a procedat la extinderea procesului penal la alte fapte, instanța pronunțându-se în limitele cu care a fost investită.
Împotriva acestei hotărâri partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Botoșani a declarat recurs în termen legal, învederând motivele invocate cu ocazia soluționării apelului.
Recursul declarat este nefondat.
Recursul în prezenta cauză are în vedere modul de soluționare a laturii civile.
Având în vedere că soluționarea laturii civile depinde de cadrul stabilit prin formularea acuzației, instanța de recurs, în acord cu instanțele de fond și apel, constată că nu pot fi admise pretenții noi care privesc alte fapte în afara celor supuse judecății.
În consecință, în mod corect s-a reținut că partea vătămată nu poate solicita obligarea inculpatului la repararea unui prejudiciu de 275.792 lei în loc de 119.716,5 lei, deoarece diferența de prejudiciu decurge din fapta de la pct.14 Rechizitoriu care nu a făcut obiectul cauzei (pentru această faptă s-a dispus neînceperea urmăririi penale).
Față de cele ce preced, recursul părții civile va fi respins în temeiul art. 38515alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
Conform art.192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta parte civilă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Botoșani împotriva deciziei penale nr. 74 din 04 iulie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul N.M.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 06 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 409/2012. Penal. Strămutare (art. 55 şi... | ICCJ. Decizia nr. 1447/2012. Penal → |
|---|
