ICCJ. Decizia nr. 1262/2013. Penal. Conflict de interese (art. 253 ind 1 C.p.). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1262/2013
Dosar nr. 1424/33/2011
Şedinţa publică din 11 aprilie 2013
Asupra recursului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 41 din 21 martie 2012, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, l-a condamnat pe inculpatul S.F.S. la pedeapsa amenzii de 30.000 RON pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2531 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., atrăgându-i atenţia asupra dispoziţiilor art. 631 C. pen.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut, în esenţă, că în anul 1995, inculpatul S.F.S. a înfiinţat SC T.S. SRL, având ca obiect principal de activitate transportul rutier de mărfuri şi alte activităţi anexe transporturilor terestre, fiind şi administrator al societăţi până în 2005 când a fost ales în funcţia de primar al comunei Budacu de Jos, dată la care a cedat administrarea firmei către soţia sa, S.L.R., iar apoi din 2008 către cumnatul său, martorul C.T.I., rămânând însă asociat unic.
În luna noiembrie 2009, inculpatul S.F.S., în calitate de primar, a încheiat cu SC "L.D.P." SA un contract redactat în două variante, una cu data 2 noiembrie 2009, cealaltă cu 15 noiembrie 2009, având ca obiect executarea lucrărilor de deszăpezire a drumurilor şi uliţelor comunale de pe raza comunei Budacu de Jos, în sezonul de iarnă 2009 - 2010, valoarea contractului de 26.000 RON fiind achitată de către primărie.
La data de 15 noiembrie 2009, SC "L.D.P." a subcontractat lucrările de deszăpezire către SC "T.S." SRL Jelna, preţul stabilit fiind de 26.000 RON, sumă plătită în contul prestatorului.
Împrejurările de fapt reţinute au rezultat din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv proces-verbal de constatare; proces-verbal de ridicare a probelor de scris; contractele din 2 noiembrie 2009, din 15 noiembrie 2009 dintre comuna Budacu de Jos şi SC "L.D.P." SA şi cel încheiat între SC "L.D.P." SA şi SC T.S. SRL; facturile şi situaţiile de lucrări emise către Primăria Budacu de Jos; situaţiile de lucrări şi facturile emise de SC "T.S." SRL; documente contabile ale SC T.S. SRL; declaraţii martori C.T.I., C.A.L., V.F.I., Ţ.A.D., S.L., B.T., B.I., S.N.A., D.I., C.M.L.; facturi de achiziţionare de către SC T.S. SRL de materiale antiderapante - nisip, sare, etc.; declaraţiile inculpatului; Adresa nr. 6335 din 6 decembrie 2011 emisă de Primărie şi Hotărârea nr. 45 din 28 septembrie 2009 a Consiliului Local al Comunei Budacu de Jos.
Judecătorul fondului a constatat că vinovăţia inculpatului rezultă dincolo de orice dubiu, chiar dacă acesta a negat săvârşirea faptei, probele administrate în cauză dovedind că a avut la momentul încheierii contractului cu SC "L.D.P." reprezentarea faptului că lucrările vor fi subcontractate către firma sa, urmărind în realitate acest scop.
Relevantă a fost considerată declaraţia martorului C.A.L., directorul general al SC "L.D.P." SA, care cunoscându-l pe inculpat de mai mulţi ani, a desfăşurat relaţii comerciale cu firma acestuia, motiv pentru care la momentul încheierii contractului cu primăria, ştia ca lucrările de deszăpezire vor fi executate de SC "T.S." SRL, înţelegându-se de altfel cu inculpatul să-l trimită pe administratorul acestei firme, C.T.I., pentru realizarea subcontractării, cu atât mai mult cu cât SC "L.D.P." SA avea deja contractate lucrări peste limita capacităţii sale.
De altfel, instanţa de fond a constatat că SC "T.S." SRL Jelna efectuase şi în anii anteriori lucrările de deszăpezire, fiind singura societate din zonă care dispunea de mijloacele necesare, în perioada 2005 - 2009 din bugetul comunei nefiind cheltuite sume de bani pentru asemenea activităţi întrucât societatea le executase în mod gratuit.
Cu toate că martorul C.T.I. s-a ocupat de încheierea contractului cu SC "L.D.P." SA Bistriţa, sens în care a susţinut că inculpatul nu a avut vreo implicare, s-a constatat că, în realitate, era un simplu executant care, evident, a semnat în mod formal contractul de lucrări, păstrând astfel aparenţa că asociatul unic nu era implicat în activitatea firmei.
Din contră, probele administrate au dovedit că inculpatul era "implicat în activitatea firmei, sens în care s-a invocat cu titlu de exemplu faptul că a completat facturile emise de societatea sa către SC "L.D.P." SA pentru efectuarea lucrărilor de deszăpezire, fără însă să le semneze, acest ultim aspect fiind recunoscut chiar de el.
În drept, s-a reţinut că fapta inculpatului S.F.S. care, la data de 15 noiembrie 2009, în calitate de primar al comunei Budacu de Jos, a încheiat un contract de lucrări, în valoare de 26.000 RON, cu SC L.D.P. SA, dată la care această societate a subcontractat lucrările către SC T.S. SRL Jelna, realizând, astfel, în mod indirect, un folos material, în condiţiile în care executarea contractului s-a efectuat de această din urmă societate la care inculpatul este asociat unic, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese.
S-a reţinut de către judecătorul fondului că elementul material al laturii obiective a infracţiuni s-a realizat când inculpatul, funcţionar public, a luat o decizie păgubitoare pentru primărie care însă i-a adus beneficii, în mod indirect, întrucât lucrările de deszăpezire au fost executate de societatea la care era asociat unic, iar administrarea acesteia o făcea cumnatul său, martorul C.T.I.
Deşi s-a constatat că legiuitorul nu a reglementat în sarcina funcţionarului public, în speţă a primarului, interdicţia de a avea calitatea de asociat sau acţionar la o societate comercială, judecătorul fondului a reţinut că se interzice însă, sub sancţiune penală, ca o astfel de persoană care cumulează cele două calităţi să încheie un act sau să participe la luarea unei decizii prin care se produce un folos material, chiar şi în mod indirect pentru societatea la care este asociat.
Ca atare, s-a observat că inculpatului, în virtutea legii, îi revenea obligaţia să se abţină de la încheierea contractului sau luarea acestei decizii, deoarece urmarea imediată s-a concretizat într-o încălcare a atribuţiilor de serviciu, iar eventualele bunuri obţinute reprezintă produsul infracţiunii de conflict de interese care nu are obiect material.
Intenţia cu care a acţionat inculpatul a rezultat din faptul că SC T.S. SRL Jelna era unica firmă ce se ocupa cu deszăpezirea drumurilor în zonă, derulând de-a lungul timpului relaţii contractuale cu SC "L.D.P." SA, motiv pentru care îi cunoştea capacitatea de a efectua lucrări pe drumurile judeţene şi comunale, ba mai mult, subcontractarea acestor lucrări s-a făcut la aceeaşi dată la care primăria, reprezentată de primar, a semnat contractul, şi nu în ultimul rând tot inculpatul a fost cel care în calitatea de asociat a completat facturile emise de SC "T.S." SRL către SC "L.D.P." SA în vederea executării deszăpezirii.
Ca atare, prima instanţa a reţinut că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese.
Totodată, judecătorul fondului a considerat că fapta comisă de inculpat nu este lipsită în mod vădit de importanţă, prezentând în concret gradul de pericol social al unei infracţiuni, atâta timp cât opinia publică a perceput împrejurarea că lucrările de deszăpezire din comuna Budacu de Jos, finanţate din bani publici, au fost executate de firma în care primarul avea calitatea de asociat, acesta devenind astfel beneficiarul indirect al sumei de 26.000 RON, plătită din bugetul unităţii administrativ-teritoriale.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acesteia, urmările produse, precum şi persoana inculpatului, care este primar, fiind la primul conflict cu legea penală şi având o conduită corespunzătoare în familie şi societate, motiv pentru care s-a apreciat că se impune reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen., cu consecinţa coborârii pedepsei sub minimul special şi aplicării unei amenzi penale, sancţiune aptă să asigure scopul prevăzut de art. 52 C. pen.
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs în termen legal inculpatul S.F.S.
Recurentul inculpat S.F.S. a solicitat achitarea sa, în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese deoarece nu a fost implicat în încheierea contractului dintre SC L.D.P. SA şi SC T.S. SRL, prin care în realitate au fost subcontractate lucrările de deszăpezire pentru drumurile judeţene şi în timp ce contractul din 2 noiembrie 2009, pe care l-a semnat în calitate de primar, avea ca obiect deszăpezirea drumurilor comunale de către SC L.D.P. SA, motiv pentru care nu a creat un avantaj pentru societatea la care era asociat unic.
În subsidiar, s-a solicitat achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen. şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, invocându-se lipsa antecedentelor penale.
Înalta Curte, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen, constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Aşa cum s-a subliniat şi de către instanţa de fond, materialul probator administrat în cauză a condus la stabilirea vinovăţiei inculpatului S.F.S. în săvârşirea infracţiunii de conflict de interese.
Inculpatul nu a recunoscut fapta pentru care fost trimis în judecată, arătând că prin acţiunile sale exercitate în calitate de primar nu a realizat un folos material pentru societatea al cărui asociat unic este.
Starea de fapt reţinută de judecătorul fondului - constând în aceea că inculpatul S.F.S., primar al comunei Budacu de Jos, la data de 15 noiembrie 2009, în calitate de reprezentant al primăriei, a încheiat contractul de prestări servicii din 2 noiembrie 2009 privind lucrările de deszăpezire a drumurilor comunale cu SC L.D.P. SA, societate care în aceeaşi zi a subcontractat efectuarea acestor lucrări către SC T.S. SRL al cărei unic asociat este inculpatul, iar administrator cumnatul său, martorul C.T.I., cu scopul de a realiza un folos material pentru sine este corectă.
De asemenea, încadrarea juridică atribuită faptei în infracţiunea de conflict de interese prevăzută de art. 253 C. pen. este legală.
Pentru a se realiza conţinutul constitutiv al infracţiunii de conflict de interese trebuie ca funcţionarul public în exercitarea competenţelor sale să participe la luarea unor decizii de natură să-i confere, direct sau indirect, ori prin terţe persoane, un anumit avantaj material.
Deci, infracţiunea prevăzută de art. 2531 C. pen. presupune apariţia unui conflict între obligaţiile funcţionarului public, care implică îndeplinirea cu corectitudine a atribuţiilor de serviciu şi interesele sale personale, care se materializează în adoptarea de decizii care-i produc un avantaj material deşi este obligat în exercitarea activităţilor specifice funcţiei să se abţină de la luarea unor asemenea decizii.
Raportându-se la modalitatea şi împrejurările concrete în care inculpatul a acţionat, Înalta Curte apreciază că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese.
Inculpatul S.F.S. - primar al comunei Budacu de Jos - deşi cunoştea capacitatea de lucru a SC L.D.P. SA, inclusiv sub aspectul dotării cu utilaje (insuficiente în raport cu angajamentele luate), dat fiind că anterior numirii în funcţie derulase relaţii comerciale cu această firmă, dar şi împrejurarea că societatea contractase lucrările de deszăpezire şi pentru drumurile judeţene, a încheiat contractul, fiind conştient că prin activitatea sa ilicită înlesneşte obţinerea unui folos material în beneficiul său.
În aceste condiţii, era de la sine înţeles că martorul C.A.L., reprezentant al societăţii contractoare, urma să subcontracteze efectuarea lucrărilor de deszăpezire a drumurilor comunale din comuna Budacu de Jos către SC T.S. SRL, cu atât mai mult cu cât această firmă le efectuase şi în anii precedenţii (2005 - 2008).
Încheierea contractului dintre cele două societăţi la aceeaşi dată în care inculpatul, în calitate de reprezentant al primăriei, a semnat contractul cu SC L.D.P. SA evidenţiază că acesta a urmărit să obţină, indirect şi printr-o terţă persoană, un folos material pentru sine.
Astfel, din relatările martorului C.A.L. rezultă că în urma discuţiei telefonice avute cu inculpatul în care au stabilit ca SC L.D.P. SA să subcontracteze efectuarea lucrărilor de deszăpezire pentru drumurile comunale către societatea al cărei unic administrator era primarul, s-a prezentat la biroul său martorul C.T.I., reprezentant al SC T.S. SRL, în vederea încheierii contractului.
În plus, inculpatul a fost cel care a completat în calitatea de asociat, fără a semna însă din cauza incompatibilităţii determinată de ocuparea funcţiei de primar, facturile emise de SC "T.S." SRL către SC "L.D.P." SA pentru executarea lucrărilor de deszăpezire, împrejurare care demonstrează dincolo de orice dubiu că intenţia sa a fost de a-şi asigura un folos material, profitând de poziţia pe care o deţinea în cadrul autorităţilor publice.
Potrivit art. 17 alin. (1) C. pen., pentru a califica ca infracţiune o faptă este necesar ca aceasta să prezinte pericol social, să fie săvârşită cu vinovăţie şi să fie prevăzută de legea penală.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social trebuie avute în vedere criteriile legale, gravitatea faptei fiind apreciată pe baza unor elemente de ordin obiectiv şi subiectiv ca modul, mijloacele şi împrejurările de comitere, scopul şi urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce şi nu în ultimul rând conduita făptuitorului.
Corelând scopul urmărit de legiuitor prin incriminarea conflictului de interese, adică asigurarea bunei desfăşurări a activităţii funcţionarului public şi apărarea intereselor legale ale persoanelor fizice sau persoanelor juridice împotriva intereselor ilicite ale funcţionarului public, cu modalitatea şi împrejurările concrete în care inculpatul a comis fapta, Înalta Curte apreciază că aceasta prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, astfel cum a reţinut instanţa de fond, fiind lipsit de relevanţă faptul că este infractor primar.
Pentru considerentele anterior dezvoltate, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. (2) lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat de inculpatul S.F.S.
Având în vedere că recurentul inculpat este cel care se află în culpă procesuală, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.F.S. împotriva Sentinţei penale nr. 41 din 21 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 450 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11 aprilie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 1259/2013. Penal. Traficul de minori (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 1173/2013. Penal. Traficul de droguri (Legea... → |
---|