ICCJ. Decizia nr. 127/2013. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 127/2013
Dosar nr. 565/32/2012
Şedinţa publică din 16 ianuarie 2013
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 132 din 4 octombrie 2012, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, în baza art. 278 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta M.G., împotriva rezoluţiei din 22 mai 2012, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
A menţinut soluţia din rezoluţia atacată.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat petenta la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa Curţii de Apel Bacău a reţinut următoarele:
Pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. 565/32/2012, a fost înregistrată plângerea petentei M.G., formulată împotriva soluţiei procurorului dată în Dosarul nr. 1069/P/2012 din 22 mai 2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău şi prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul cms. de poliţie C.I.C., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) întrucât nu s-a confirmat existenta acestei infracţiuni.
În motivarea plângerii petenta a arătat că este nemulţumită de soluţia dispusă de procuror, pe de o parte pentru că există dovezi clare privind săvârşirea faptelor, iar pe de altă parte pentru faptul că nu a fost audiată.
Prin rezoluţia din 22 mai 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cms. de poliţie C.I.C. cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Pentru a pronunţa această rezoluţie, parchetul a avut în vedere următoarele:
La data de 1 noiembrie 2011, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău plângerea numitei M.G. în care solicită a se efectua cercetări faţă de cms. de poliţie C.I.C., pentru unele infracţiuni săvârşite cu ocazia cercetărilor efectuate în Dosarul nr. 462/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ.
În conţinutul plângerii, petenta a solicitat a se efectua cercetări faţă de cms. de poliţie C.I.C., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), precizând că la data de 9 decembrie 2010, a formulat o plângere penală împotriva numiţilor O.G., A.C.F., H.G.E., B.M.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, furt, folosire cu rea credinţă a bunurilor societăţii şi evaziune fiscală, comise în calitate de administratori ai SC G.T. SRL Piatra Neamţ şi SC D. SRL, din comuna T., sat S., jud.Neamţ.
De asemenea, a formulat şi înainte o plângere penală pentru furtul unui autovehicul tir şi vagon, care a fost conexată la acelaşi dosar penal, care a fost înregistrat şi a fost repartizat cms. de poliţie C.I.C.
Petenta a mai precizat că după numeroase tergiversări, comisarul C.I.C. nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu în sensul că, nu a verificat cele reclamate, printre altele nereuşind să identifice o firmă de la Şomcuţa Mare, nu a identificat foile de parcurs prin care se face dovada mijlocului ei de transport pentru firmă şi cine a condus, etc, petenta fiind nemulţumită de mai multe dintre afirmaţiile făcute în referatul cu propunerea de neînceperea urmăririi penale întocmit de cms. C.I.C. I.P.J. Neamţ a comunicat faptul că acesta face parte din structurile poliţiei judiciare, conform dispoziţiei I.G.P.R. din 11 aprilie 2005 având avizul procurorului general, competenţa de efectuare a urmăririi penale revenind, potrivit art. 209 C. proc. pen., procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, conform art. 27 din Legea nr. 218/2002 modificată prin Legea nr. 281/2002 rap. la art. 14 din Legea nr. 360/2002. La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău Dosarul a fost înregistrat sub nr. 1069/P/2011.
Din verificările efectuate s-a constatat că la data de 9 decembrie 2010, numita M.G., a depus o plângere la I.P.J. Neamţ, împotriva numiţilor O.G., A.C.F., H.G.E. şi B.M.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, furt, folosire cu rea credinţă a bunurilor societăţii şi evaziune fiscală.
În plângere se arată faptul că în perioada august-octombrie 2010, autoutilitara I.S. şi semiremorca, ambele proprietatea SC G.T. SRL Piatra Neamţ au fost utilizate în mod fraudulos de SC C. SRL Piatra Neamţ, obţinând în acest mod foloase necuvenite, estimate la 10.000 euro. Acest fapt a fost posibil prin înşelăciunea săvârşită de către O.G., administrator şi asociat la SC D. SRL care prin manopere dolosive a facilitat utilizarea maşinii în mod ilegal de către SC C. SRL Piatra Neamţ pentru curse internaţionale Italia, Franţa.
De asemenea, se mai reclamă faptul că A.C.F. şi O.G. au utilizat două carduri de alimentare cu combustibil emise de către M. şi R., pentru SC D. SRL, precum şi faptul că numiţii O.G., B.M.M. şi A.C.F., refuză să restituie autovehiculele în cauză către SC G.T. SRL Piatra Neamţ.
În plângere se mai arată că persoanele reclamate l-au atras pe O.G. în aceste operaţiuni ilegale şi că autoutilitara a fost utilizată la transport de către SC C. SRL fără a înregistra în evidenţele contabile aceste transporturi şi că la data de 1 octombrie 2010, SC G.T. SRL Piatra Neamţ, a închiriat autoutilitara I.S. şi remorca către SC D. SRL fără posibilitatea de subînchiriere.
În final, s-a arătat că numitul O.G. în calitate de asociat şi administrator la SC D. SRL a utilizat autovehicule şi cardurile în interesul SC C. SRL Piatra Neamţ.
În urma cercetărilor efectuate, cms. C.I.C., a întocmit referatul din 23 iunie 2011, propunând în baza art. 228 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 10 lit. b) C. proc. pen.: - a nu se începe urmărirea penală împotriva numiţilor O.G., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (1) C. pen., art. 272 alin. (2) din Legea nr. 31/1990; - A.C.F. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) C. pen. şi art. 9 lit. a), c) din Legea nr. 241/2005; - H.G.E. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) C. pen. şi art. 9 lit. a), c) din Legea nr. 241/2005; - B.M.M., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) C. pen.
Prin rezoluţia din 15 septembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, s-a confirmat propunerea organelor de poliţie, dispunându-se neînceperea urmăririi penale faţă de O.G., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (1) C. pen., art. 272 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, A.C.F. pentru săvârşirea infracţiuilor prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) C. pen. şi art. 9 lit. a), c) din Legea nr. 241/2005, H.G.E. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) C. pen. şi art. 9 lit. a), c) din Legea nr. 241/2005 şi B.M.M., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) C. pen.
Împotriva acestei soluţii, petenta a formulat plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, care a respins-o, aşa cum rezultă din declaraţia acesteia, ulterior, depunând plângere la Judecătoria Piatra Neamţ, în prezent procesul fiind pe rol.
Din actele premergătoare efectuate în cauză, s-a reţinut că nu rezultă că sus-numitul făptuitor ar fi săvârşit vreo faptă de natură penală sau ar fi încălcat vreo normă care îi reglementează activitatea.
În cauză, C.I.C. a procedat la audierea reclamantei, administrând probele solicitate atât de către aceasta cât şi de către făptuitori, inclusiv cele referitoare la verificarea unei societăţi din Şomcuţa Mare, despre aceasta făcând referire şi în referatul cu propunere de neînceperea urmăririi penale, soluţie confirmată de către procuror.
În cursul urmăririi penale, petenta, conform art. 275 C. proc. pen. avea posibilitate de a face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală dacă prin acestea s-a adus o vătămare a intereselor sale legitime.
S-a menţionat că, în fond, nemulţumirea petentei vizează soluţia dispusă în Dosarul nr. 462/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, eventualele documente pentru a dovedi că cele reclamate în dosarul susmenţionat, sunt reale, putând a le depune cu ocazia soluţionării plângerii împotriva soluţiei, conform art. 2781 alin. (7) C. proc. pen.
Prin ordonanţa din 25 iunie 2012, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus respingerea plângerii ca fiind nefondată.
Având în vedere probatoriile administrate, instanţa a apreciat că soluţiile adoptate sunt legale şi temeinice motivate de faptul că în cauză nu rezultă indiciile săvârşirii vreunei infracţiuni, nefiind suficiente simplele presupuneri ale petentei. De altfel, aceasta nici nu a indicat concret care ar fi actele infracţionale, ci doar a formulat apărări referitoare la situaţia de fapt din Dosarul nr. 462/P/2010. Maniera de desfăşurare a cercetărilor putea fi reclamată de petentă şi pe calea plângerii întemeiate pe art. 275 C. proc. pen. la procurorul de caz. Pe de altă parte, organul de cercetare face, în temeiul art. 228 alin. (4) C. proc. pen., propuneri procurorului cu privire la neînceperea urmăririi penale, dar actul de dispoziţie aparţine acestuia din urmă, iar în cauza în care intimatul a efectuat cercetările, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale.
În aceste condiţii rezoluţia atacată prin prezenta plângere s-a apreciat că este legală şi temeinică, instanţa respingând plângerea formulată de petenta M.G. ca nefondată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petenta M.G. Recursul este inadmisibil.
Prin Legea nr. 202/2010 au fost aduse modificări C. proc. pen., de natură a contribui la accelerarea soluţionării proceselor, între acestea regăsindu-se şi suprimarea unor căi de atac, cum este cazul recursului împotriva hotărârilor pronunţate în procedura prevăzută în art. 2781 C. proc. pen.
În acest sens, potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, hotărârea prin care judecătorul soluţionează plângerea împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este definitivă.
Aceste modificări au impus inserarea în cuprinsul legii a unor dispoziţii tranzitorii, care se regăsesc în dispoziţiile art. XXIV.
În privinţa căilor de atac, singura normă tranzitorie se regăseşte în alin. (1) al art. XXIV, iar aceasta stabileşte, cu claritate, drept criteriu pentru aplicarea modificărilor prevăzute de lege, data pronunţării hotărârii ce se doreşte a fi atacată.
Acest criteriu corespunde atât principiului potrivit căruia legea procesual penală este de imediată aplicare, cât şi spiritului Legii nr. 202/2010, care s-a dorit a fi un instrument de simplificare şi accelerare a procedurilor, cu efecte imediate.
În consecinţă, constatând că în speţă sentinţa instanţei de fond a fost pronunţată la data de 4 octombrie 2012, aşadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că această hotărâre este definitivă, menţiune existentă de altfel atât în minuta, cât şi dispozitivul sentinţei atacate.
În această situaţie, întrucât petiţionara a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibil, recursul cu care a fost învestită, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionara M.G. împotriva sentinţei penale nr. 132 din 4 octombrie 2012 a Cuţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 ianuarie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 128/2013. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 124/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... → |
---|