ICCJ. Decizia nr. 2298/2013. Penal. Delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2298/2013
Dosar nr. 8241/1/2012
Şedinţa publică din 28 iunie 2013
Asupra admisibilităţii în principiu a cererii de contestaţiei în anulare de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 14 din 26 ianuarie 2011 a Tribunalului Vrancea, pronunţată în Dosarul nr. 4222/91/2009 s-a dispus condamnarea inculpatului A.M.N. pentru:
- săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art.215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. la 7 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin. (1) lit. a) ipoteza a II-a, lit. b) C. pen.;
- săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. la 2 luni închisoare;
- săvârşirea infracţiunii de punere în circulaţie cu ştiinţă a formularelor tipizate în domeniul fiscal cu regim special prevăzută de art.7 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. la 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare sporită cu 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) ipoteza a II-a şi lit. b) C. pen.
S-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 195 din 12 decembrie 2007 şi a contopit-o în pedeapsa aplicată prin prezenta, în total s-a dispus ca inculpatul să execute 7 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) ipoteza a II-a şi lit. b) C. pen.
Prin completarea încadrării juridice, a fost condamnat inculpatul F.G. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. la 2 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiţionată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1082 din 2 iunie 2005 a Judecătoriei Satu Mare şi s-a dispus executarea ei alături de pedeapsa aplicată prin prezenta, în total s-a dispus ca inculpatul să execute 3 ani şi 6 luni închisoare.
Pe durata executării pedepsei s-a dispus ca inculpaţii să fie lipsiţi de exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) ipoteza a II-a şi lit. b) C. pen., iar inculpatul F.G. s-a dispus să fie lipsit şi de exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. c) C. pen.
Au fost obligaţi inculpaţii în solidar la despăgubiri civile către partea civilă SC B.E. SRL - Săftica Bucureşti în sumă de 156.059 lei şi la 26.512 lei către SC G.C. SRL Constanţa (popi metalici).
A fost obligat inculpatul A.M. la despăgubiri civile către SC G.C. SRL Constanţa în sumă de 58.512,30 lei şi către SC A.T.D.T.C. SRL Bucureşti în sumă de 1.028 lei.
S-a menţinut sechestrul asigurător instituit asupra lucrurilor aparţinând inculpatului F.G. (fila 127 vol. III dosar urmărire penală) prin procesul - verbal din faza de urmărire penală.
S-au anulat cele 7 ordine de plată emise de inculpatul A.M.N. la 10 mai 2007 (2 ordine), 29 mai 2007 (2 ordine), 1 iunie 2007 (2 ordine) şi 5 iunie 2007 (un ordin) - filele din vol. I şi vol. II pag.48, precum şi cele 12 facturi emise false pe numele SC M.I. SRL Mărăşeşti cu nr.:
- x1/28 mai 2007; x2/28 mai 2007;
- x3/30 mai 2007; x4/31 mai 2007;
- x5/01 iunie 2007; x6/02 iunie 2007;
- x7/03 iunie 2007; x8/04 iunie 2007;
- x9/05 iunie 2007; x10/06 iunie 2007;
- x11/07 iunie 2007; x12/08 iunie 2007.
În baza art. 13 din Legea nr.241/2005 un exemplar al hotărârii s-a dispus a fi comunicat Oficiului Naţional al Registrului Comerţului pentru fapta care l-a vizat pe inculpatul A.M.N.
Au fost obligaţi inculpaţii la câte 5.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care 400 lei onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul A.M.N. s-a dispus a fi avansat din Fondul Ministerului Justiţiei.
S-a dedus pentru inculpatul A.M.N. perioada executată de la 27 mai 2009 până la 16 noiembrie 2009.
Împotriva sentinţei penale nr. 14 din 26 ianuarie 2011 a Tribunalului Vrancea au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, precum şi inculpaţii A.M.N. şi F.G.
Prin decizia penală nr. 303/A din 21 decembrie 2011, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea împotriva sentinţei penale nr. 14 din 26 ianuarie 2011 pronunţată de Tribunalul Vrancea în Dosar nr. 4222/91/2009 şi în consecinţă:
A desfiinţat în parte, sub aspectul laturii penale, numai în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A.M.N. şi numai în ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune săvârşită de acesta, sentinţa penală nr. 14 din 26 ianuarie 2011 a Tribunalului Vrancea şi în rejudecare, a completat încadrarea juridică a infracţiunii de înşelăciune săvârşită de inculpatul A.M.N. cu dispoziţiile art. 76 alin. (2) C. pen.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
A respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţii A.M.N. şi F.G. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
A constatat că inculpatul A.M.N. este în prezent arestat în altă cauză.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre apelanţii inculpaţi, la plata către stat a sumei de câte 130 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Suma de 150 lei reprezentând plata parţială a onorariului avocatului desemnat din oficiu (av. Călin Liliana), s-a avansat din fondul Ministerului Justiţiei către Baroul Galaţi.
Împotriva deciziei menţionate au declarat recurs inculpaţii F.G. şi A.M.N.
Prin decizia penala nr. 4201 din 19 decembrie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 222/91/2009 s-a admis recursul declarat de inculpatul F.G. împotriva deciziei penale nr. 303/A din 21 decembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
S-a casat decizia recurată şi sentinţa penală nr. 14 din 26 ianuarie 2011 a Tribunalului Vrancea, pronunţată în Dosarul nr. 4222/91/2009 numai în ceea ce-1 priveşte pe inculpatul F.G., şi rejudecând:
A fost condamnat inculpatul F.G. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art.83 C. pen. a fost revocată suspendarea condiţionată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului F.G. prin sentinţa penală nr. 1082 din 2 iunie 2005 a Judecătoriei Satu Mare, urmând a fi executată alături de pedeapsa aplicată prin prezenta, în final inculpatul F.G. va executa 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.
Au fost menţinute restul dispoziţiilor hotărârilor recurate care nu contravin prezentei decizii.
S-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul A.M.N. împotriva aceleiaşi decizii.
A fost obligat recurentul inculpat A.M.N. la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
S-a stabilit ca onorariul parţial în sumă de 150 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat F.G. până la prezentarea apărătorului ales, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de inculpatul F.G. au rămas în sarcina statului.
Împotriva Deciziei penale nr. 4201 din 19 decembrie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 4222/91/2009, la data de 28 decembrie 2012, a formulat contestaţie în anulare inculpatul F.G.
În motivarea contestaţiei, acesta a invocat cazul de contestaţie în anulare prevăzut de dispoziţiile art. 386 lit. c) C. proc. pen., susţinând că, la dosar există dovezi privind cazul de încetare a procesului penal prevăzut de art. 741 alin. (2) C. pen., în vigoare pe parcursul procesului penal, întrucât în ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, cu un prejudiciu sub 50.000 euro, pentru care a fost condamnat, se impunea aplicarea unei sancţiuni administrative, deci opera înlocuirea răspunderii penale, faţă de măsurile asigurătorii luate în faza de urmărire penală şi care au semnificaţia unei restituiri în natură a prejudiciului cauzat.
Examinând cererea de contestaţie în anulare, sub aspectul admisibilităţii în principiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în cazurile prevăzute la lit. a)-e).
Conform dispoziţiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. a) - c) şi e) C. proc. pen., este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, astfel că, înainte de a se pronunţa asupra cererii de contestaţie, instanţa este obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.
În această etapă procesuală, instanţa este obligată să examineze dacă cererea priveşte o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut în art. 388 C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestaţia este unul din cele limitativ prevăzute în art. 386 C. proc. pen. şi dacă în sprijinul contestaţiei s-au depus ori se invocă dovezi existente la dosar, toate aceste condiţii trebuind a fi îndeplinite cumulativ.
În prezenta cauză, contestaţia în anulare formulată de contestatorul F.G. nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate referitoare la invocarea unui caz de contestaţie dintre cele expres şi limitativ prevăzute în art. 386 C. proc. pen.
Înalta Curte apreciază că, invocarea formală a unui caz de contestaţie în anulare nu poate conduce la constatarea admisibilităţii în principiu a acesteia, argumentele prezentate trebuie să aibă aptitudinea, cel puţin la nivel teoretic, de a pune în discuţie verificarea pe fond a căii de atac extraordinare formulate.
Ori, argumentele expuse de contestatorul F.G. în motivarea incidenţei cazului de contestaţie prevăzut de dispoziţiile art. 386 lit. c) C. proc. pen., exced dispoziţiilor legale invocate.
Ca urmare, constatând că în cauză nu este îndeplinită una din condiţiile prevăzute de art.391 alin. (2) C. proc. pen. privind admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestaţie în anulare formulată de contestatorul F.G. împotriva Deciziei penale nr. 4201 din 19 decembrie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 4222/91/2009.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul F.G. împotriva deciziei penale nr. 4201 din 19 decembrie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 4222/91/2009.
Obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2863/2013. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 2299/2013. Penal. Traficul de persoane (Legea... → |
|---|
