ICCJ. Decizia nr. 2959/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 2959/2013
Dosar nr. 4295/119/2011
Şedinţa publică din 01 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 33 din data de 10 iulie 2012 Tribunalul Covasna, a hotărât următoarele - în baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului F.I., din infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, în infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (5 acte materiale).
În baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2 C. pen. (5 acte materiale), cu aplicarea art. 320 alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul F.I. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
A interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale.
A suspendat condiţionat executarea pedepsei principale a închisorii stabilite mai sus, pe o durată de 3 ani şi 4 luni, reprezentând termen de încercare stabilit conform art. 82 C. pen.
A atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.
A suspendat pedepsele accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale a închisorii.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 şi următoarele C. civ. a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală Bucureşti, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna, şi obligă pe inculpat să plătească părţii civile suma de 848.460 RON, la care se adaugă şi obligaţiile fiscale accesorii aferente ce se vor calcula la obligaţiile de plată principale componente ale prejudiciului până la data plăţii efective.
În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 a dispus comunicarea hotărârii de la data rămânerii definitive ale acesteia către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
În baza art. 6 alin. (11) din O.U.G. nr. 75/2001 a dispus comunicarea prezentei hotărâri în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive ale acesteia către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna în vederea efectuării cuvenitelor menţiuni în cazierul fiscal al inculpatului.
A obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 850 de RON.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele: la data de 6 decembrie 2011 s-a înregistrat pe rolul Tribunalul Covasna rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc din 28 noiembrie 2011, prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului F.I., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.
În esenţă, în actul de sesizare, s-a reţinut că inculpatul F.I., în calitate de administrator la SC B.O. SRL Târgu Secuiesc, prin neînregistrarea în evidenţele contabile ca furnizor de mărfuri şi prin emiterea unui număr de cinci facturi fiscale cu o valoare totală de 14.417.950.000 ROL, (fără TVA), a creat un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 848.460 RON, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.
La termenul de judecată din data de 2 aprilie 2012 inculpatul F.I. a declarat că recunoaşte şi regretă faptele comise şi a solicitat judecarea în baza probelor de la urmărirea penală, potrivit dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
Instanţa a admis cererea inculpatului de judecare potrivit procedurii de la art. 3201 C. proc. pen.
Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerea penală a Gărzii Financiare, secţia Covasna; nota de constatare a Gărzii Financiare însoţită de documentele specificate în notă; nota explicativă dată de învinuit în faţa comisarilor gărzii; adresa, nota de constatare, procesul-verbal al Gărzii Financiare, secţia Galaţi şi nota explicativă dată de G.T.C., administratorul firmei SC G.P.I. SRL Tecuci din data de 05 august 2008; adresa de constituire ca parte civilă a D.G.F.P. Covasna; procesul-verbal încheiat de inspectorii fiscali înregistrat sub numărul 164/2009 prin care s-a calculat prejudiciul cert; chitanţele în original şi extrasul de cont din care rezultă că s-a făcut plata mărfii; facturile fiscale în original; factura fiscală seria CV ACA nr. 7234108 din 20 mai 2004 în valoare totală de 52360000 ROL (5236 RON) din care TVA 8360000 ROL (836 RON) reprezentând contravaloare sistem hidraulic ridicare motostivuitor; factura fiscală seria CV ACA nr. 7234109 din 12 iunie 2004 în valoare totală de 2709630000 ROL (270963 RON) din care TVA 432630 ROL (43263 RON) reprezentând contravaloare inele de baie; factura fiscală seria CV ACA nr. 7234111 din 16 iunie 2004 în valoare totală de 1026577300 ROL(102657,73 RON) din care TVA 163907300 ROL(16390,73 RON). reprezentând contravaloare semeringuri diferite mărimi; factura fiscală seria CV ACA nr. 7234113 din 21 iunie 2004 în valoare totală de 6568800000 ROL (6568880 RON) din care TVA 1048800000 ROL(104880 RON) reprezentând contravaloare bucşe A.; factura fiscală seria CV ACA nr. 7234114 din 14 iulie 2004 în valoare totală de 6799993200 ROL(679999,32 RON) din care TVA 1085713200 ROL(108571,32 RON) reprezentând contravaloare inele baie; declaraţie martor G.T.C. şi declaraţie inculpat F.I.
Din coroborarea declaraţiilor de recunoaştere a faptei date de inculpat cu probele administrate în cursul urmăririi penale, instanţa a constatat următoarele:
La data de 25 august 2008 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc s-a înregistrat sub numărul 727/P/2008, sesizarea Gărzii Financiare, secţia Covasna prin care se reclama faptul că SC B.O. SRL, cu sediul declarat în mun. Târgu Secuiesc, jud. Covasna, înmatriculată la ORC Covasna sub numărul X, CUI Y cu forma de proprietate privată, formă juridică SRL şi ramură de activitate principală comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate al altor produse n.c.a. CAEN 5248, radiată la ORC Covasna la data verificărilor, administrată în perioada 15 ianuarie 2003 - 11 ianuarie 2005 de F.I. din mun. Târgu Secuiesc, jud. Covasna, nu a înregistrat cinci operaţiuni economice efectuate în perioada 20 mai 2004 - 14 iulie 2004 în calitate de furnizor prin emiterea celor cinci facturi către cumpărătorul SC G.P.I. SRL Tecuci, cu o valoare a mărfurilor de 14.417.950.000 ROL.
Din cercetările efectuate rezultă faptul că între cele două societăţi au avut loc tranzacţii comerciale constând în livrarea unor mărfuri de către SC B.O. SRL către SC G.P.I. SRL Tecuci, jud. Galaţi, CUI Z devenită ulterior SC G. SRL Tecuci, în perioada 20 mai 2004 - 14 iulie 2004.
În fapt SC B.O. SRL administrată de F.I. a furnizat mărfuri pentru firma din Tecuci constând în semeringuri de diferite caracteristici, inele de baie, bucşe A. şi sistem hidraulic ridicare motostivuitor, conform următoarelor facturi fiscale emise de SC B.O. SRL:
1. Factura fiscală seria CV ACA nr. 7234108 din 20 mai 2004 în valoare totală de 52360000 ROL(5236 RON) din care TVA 8360000 ROL (836 RON) reprezentând contravaloare sistem hidraulic ridicare motostivuitor,
2. Factura fiscală seria CV ACA nr. 7234109 din 12 iunie 2004 în valoare totală de 2709630000 ROL (270963 RON) din care TVA 432630 ROL (43263 RON) reprezentând contravaloare inele de baie,
3. Factura fiscală seria CV ACA nr. 7234111 din 16 iunie 2004 în valoare totală de 1026577300 ROL( 102657,73 RON) din care TVA 163907300 ROL( 16390,73 RON) reprezentând contravaloare semeringuri diferite mărimi,
4. Factura fiscală seria CV ACA nr. 7234113 din 21 iunie 2004 în valoare totală de 6568800000 ROL(6568880 RON) din care TVA 1048800000 ROL(104880 RON) reprezentând contravaloare bucşe A.,
5. Factura fiscală seria CV ACA nr. 7234114 din 14 iulie 2004 în valoare totală de 6799993200 ROL(679999,32 RON) din care TVA 1085713200 ROL(l 08571,32 RON) reprezentând contravaloare inele baie, completate şi semnate de administratorul firmei F.I.
Pentru marfa achiziţionată firma SC G.P.I. SRL Tecuci a efectuat plata cash şi prin viramente bancare.
În urma inspecţiei fiscale parţiale efectuate de către inspectorii din cadrul A.I.F.Covasna prin procesul-verbal încheiat la data de 14 ianuarie 2009 şi înregistrat la D.G.F.P. Covasna, Activitatea de Inspecţie Fiscală, sub numărul 164/2009 în baza facturilor, deconturilor, declaraţiilor de impozit pe profit,situaţiei financiare, toate aferente anului 2004 şi a notei de constatare nr. 503117/CV din 20 august 2008 întocmite de comisarii Gărzii Financiare Secţia Covasna, au constatat că prin neînregistrarea celor cinci facturi menţionate mai sus în evidenţele contabile ale firmei SC B.O. SRL Târgu Secuiesc, s-a creat un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 848460 RON,: din care 574519" RON impozit pe profit şi 273941 RON TVA. Prin declaraţia administratorului firmei SC G.P.I. SRL Tecuci se confirmă relaţia comercială dintre cele două firme, G.T.C. punând la dispoziţie facturile fiscale în original şi dovezile de plată a mărfurilor achiziţionate de la SC B.O. SRL Tg. Secuiesc, respectiv chitanţe emise de F.I. şi extrase de cont.
Inculpatul F.I. a recunoscut că facturile au fost emise de SC B.O. SRL, fiind scrise şi semnate de el, a încasat contravaloarea lor, arătând totodată că, nu-şi aduce aminte dacă au fost înregistrate sau nu în contabilitatea firmei.
Apreciind dovedită vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe în raport cu situaţia de fapt reţinută în cauză, instanţa a constatat că:
În drept, fapta inculpatului F.I., care în perioada mai - iulie 2004, în calitate de administrator la SC B.O. SRL Târgu Secuiesc, a emis un număr de cinci facturi fiscale, pe care nu le-a înregistrat în evidenţele contabile ca furnizor de mărfuri, creând un prejudiciu bugetului de stat de 848.460 RON întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu art. 41 alin. (2) C. pen. (cinci acte materiale), instanţa urmând a face aplicarea prevederilor art. 334 C. proc. pen., schimbând încadrarea juridică în sensul celor arătate.
Pentru fapta reţinută în sarcina inculpatului, instanţa a aplicat acestuia o pedeapsă la stabilirea şi individualizarea căreia se vor avea în vedere limitele reduse potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.
Astfel instanţa a avut în vedere atitudinea sinceră de recunoaştere şi regret a faptelor comise de inculpat şi lipsa antecedentelor penale ale acestuia dar, şi întinderea în timp a activităţii infracţionale, numărul de acte materiale şi prejudiciul încă nerecuperat.
Instanţa apreciază cuantumul pedepsei de mai sus ca fiind suficientă pentru atingerea scopului de prevenţie generală şi specială şi de reeducare prevăzut de art. 52 C. pen.
Apreciind că, în raport cu lipsa antecedentelor penale ale inculpatului şi atitudinea de recunoaştere şi regret a faptelor comise, scopul pedepsei poate fi atins fără privare de libertate, şi în baza art. 81 C. pen. a suspendat condiţionat executarea pedepsei principale a închisorii pe o durată de 3 ani şi 4 luni, reprezentând termen de încercare stabilit conform art. 82 C. pen.
Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie şi existând acordul inculpatului privind achitarea pretenţiilor civile formulate, în baza art. 14, 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 şi urm. C. civ. a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală Bucureşti, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna şi va obliga pe inculpat să plătească părţii civile suma de 848.460 RON, la care se adaugă şi obligaţiile fiscale accesorii aferente ce se vor calcula la obligaţiile de plată principale componente ale prejudiciului până la data plăţii efective
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, criticând-o pentru netemeinicie, solicitând majorarea pedepsei aplicate inculpatului, schimbarea modalităţii de individualizare a executării pedepsei, în sensul suspendării sub supraveghere şi aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen., având în vedere prejudiciul creat şi recunoscut de către inculpat dar neacoperit, perioada în care a fost prejudiciat bugetul de stat şi faptul că până la acest moment inculpatul nu a încercat să acopere prejudiciul. Faţă de faptul că, inculpatul avea funcţia de administrator la momentul săvârşirii infracţiunii solicită aplicarea pedepsei complementare.
În apel nu s-au administrat mijloace de probă noi.
Prin Decizia penală nr. 131/Ap din 17 decembrie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori s-au decis următoarele:
"Admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva Sentinţei penale nr. 33 din data de 10 iulie 2012 a Tribunalului Covasna, pe care o desfiinţează sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei şi. sub aspectul neaplicării unei pedepse complementare inculpatului F.I.,
Rejudecând în aceste limite,
Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatului F.I. de la 1 an şi 4 luni închisoare la 2 ani şi 4 luni închisoare.
Majorează termenul de încercare al suspendării condiţionate al pedepsei la 4 ani şi 4 luni.
În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului F.I. pe durata termenului de încercare, dreptul prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen., respectiv, dreptul de a fi administrator la o societate comercială.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate."
Pentru acestea, curtea de apel a reţinut următoarele:
"Prima instanţă a stabilit corect starea de fapt şi încadrarea juridică a infracţiunii săvârşite de către inculpat, în baza coroborării judicioase a mijloacelor de probă administrate în cauză, în faza de urmărire penală, deoarece inculpatul a solicitat ca judecarea cauzei să se facă în baza procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.
În fapt, inculpatul F.I., în perioada mai - iulie 2004, în calitate de administrator la SC B.O. SRL Tg. Secuiesc, a emis un număr de cinci facturi fiscale, pe care nu le-a înregistrat în evidenţele contabile ca furnizor de mărfuri, creând un prejudiciu bugetului de stat de 848.460 RON, această faptă, întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu art. 41 alin. (2) C. pen. (cinci acte materiale).
Starea de fapt şi încadrarea juridică nu au fost contestate nici de către Parchet, nici de către inculpat, însă aşa cum am arătat, au fost stabilite în mod corect, în baza mijloacelor de probă administrate în condiţii de legalitate.
Cu privire la primul motiv de apel al Parchetului, care vizează cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, Curtea constată că acesta este fondat deoarece, aspectele care se desprind din starea de fapt şi caracterul continuat al infracţiunii săvârşite de către inculpat, nu justifică aplicarea unei pedepse egale cu minimul special prevăzut de lege, astfel cum a fost redus ca urmare a aplicării procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.
Având în vedere caracterul continuat al infracţiunii, numărul mare de acte materiale, aspecte ce reprezintă o cauză de agravare a răspunderii penale, Curtea constată că se impune majorarea cuantumului pedepsei principale aplicate de către prima instanţă.
Cuantumul prejudiciului cauzat este un alt element determinant în reindividualizarea pedepsei de către instanţa de apel, dar şi atitudinea inculpatului din punctul de vedere al laturii civile de a nu achita până la acest moment nici parţial prejudiciul cauzat.
La toate aceste aspecte, se adaugă şi faptul că, stoparea activităţii infracţionale a inculpatului s-a realizat ca urmare a controlului efectuat de către organele financiare de control, iar nu din proprie iniţiativă de către inculpat.
Pentru aceste motive pedeapsa principală va fi majorată la 2 ani şi 4 luni închisoare, urmând să fie orientată în continuare către minimul special prevăzut de lege, având în vedere celelalte criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală sinceră a inculpatului şi prezentarea sa în faţa organelor judiciare.
În ceea ce priveşte al doilea motiv de apel, care priveşte schimbarea modalităţii de executare, Curtea constată că, este nefondat, deoarece motivele invocate, în susţinerea acestuia ţin cu precădere de cuantumul prejudiciului şi de atitudinea inculpatului care până în prezent nu a achitat nicio parte din acest prejudiciu.
Nu s-au invocat motive care să ţină de persoana inculpatului şi care să dovedească faptul că scopul pedepsei nu va putea fi atins în condiţiile suspendării condiţionate a pedepsei. Aşa cum am arătat, neachitarea prejudiciului şi cuantumul acestuia, sunt aspecte legate de punerea în executare a dispoziţiilor civile din această hotărâre, care vor fi soluţionate la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Cu privire la cel de-al treilea motiv de apel, respectiv al aplicării pedepsei complementare prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen., Curtea constată că este fondat, aplicarea pedepsei complementare devenind obligatorie ca urmare a majorării pedepsei de către instanţa de apel.
Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen., pedeapsa complementară se poate aplica dacă pedeapsa principală este închisoare de cel puţin 2 ani şi instanţa constată că faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana inculpatului, această pedeapsă este necesară.
Potrivit alineatului al doilea al aceluiaşi articol, aplicarea pedepsei complementare este obligatorie când legea prevede această pedeapsă, cum este cazul speţei dedusă judecăţii, dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, prevăzând această obligativitate.
Faţă de faptul că, inculpatul avea funcţia de administrator la momentul săvârşirii infracţiunii, urmează ca, în baza art. 65 C. pen. să îi fie interzis inculpatului dreptul de a ocupa funcţia de administrator la o societate comercială, interdicţie ce se aplică pe toată durata termenului de încercare, astfel majorat de 4 ani şi 4 luni, deoarece la momentul împlinirii termenului de încercare, în condiţiile art. 86 C. pen., inculpatul este reabilitat de drept."
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi inculpatul F.I., ambele întemeiate pe dispoziţiile pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen., cu privire la cuantumul pedepsei aplicate, parchetul solicitând majorarea acesteia, având în vedere natura infracţiunii şi prejudiciul mare creat bugetului de stat, iar inculpatul, reducerea şi, respectiv, menţinerea pedepsei aplicate de prima instanţă şi faţă de condiţiile săvârşirii faptei şi circumstanţele personale ale inculpatului.
Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate, în limita dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, pentru cele ce succed:
Instanţele de fond şi de apel, uzând de argumentele factuale rezultate din probatoriul administrat şi cu o argumentare juridică pertinentă, au reţinut o corectă situaţie de fapt, corespunzătoare unei încadrări juridice adecvată acesteia, astfel cum a fost prezentată în actul de inculpare, precum şi dispoziţiilor legale aplicabile speţei.
În ce priveşte individualizarea pedepsei, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., Înalta Curte reţine că în .cauză s-au avut în vedere dispoziţiile părţii generale ale Codului penal cu privire la pluralitatea de infracţiuni -forma continuată, ulterior analizării limitelor de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, cu reducerea acestora potrivit art. 3201 C. proc. pen., prin raportare la gradul concret de pericol social al faptelor comise şi la persoana inculpatului, care nu are antecedente penale.
Ca atare, faţă de aceste criterii, cât şi prin raportare la contextul individual de săvârşire a infracţiunii de evaziune fiscală prin care s-a creat un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 848460 RON, din care 574519 RON impozit pe profit şi 273941 RON TVA, neachitat nici măcar parţial, se apreciază că sancţiunea penală aplicată şi majorată de către instanţa de apel, de 2 ani şi 4 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen corespunzător majorat şi cu aplicarea pedepsei complementare de la art. 64 lit. c) C. pen., este aptă şi suficientă pentru a asigura reeducarea şi realizarea scopului preventiv-educativ al pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen.
În consecinţă, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, atât recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov cât şi al inculpatului F.I. împotriva Deciziei penale nr. 131/Ap din 17 decembrie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi de inculpatul F.I. împotriva Deciziei penale nr. 131/Ap din 17 decembrie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul intimat inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 octombrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 3181/2013. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 2944/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... → |
---|