ICCJ. Decizia nr. 3026/2013. Penal. Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 242 C.p.), luare de mită (art. 254 C.p.), dare de mită (art. 255 C.p.), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3026 /20 13

Dosar nr. 889/1/2013

Şedinţa publică din 7 octombrie 2013

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 618 din data de 20 decembrie 20101 pronunţată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 6870/117/2010, în baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul R.I., în prezent arestat preventiv la Penitenciarul Gherla, director al Grupului Şcolar A.B. din Cluj-Napoca, la pedeapsa de 2 ani şi 1 lună închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 255 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009).

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.

S-a constatat că prezentele infracţiuni au fost săvârşite în condiţiile concursului real de infracţiuni şi, pe cale de consecinţă, în baza art. 33 lit. a) C. pen. - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de 2 ani şi 1 lună închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an şi 3 luni închisoare, 1 an şi 3 luni închisoare stabilite prin prezenta, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 1 lună închisoare, pe care a sporit-o cu 2 luni, în final executând 2 ani şi 3 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului R.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei durata reţinerii şi a arestării preventive, de la 13 iulie 2010 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura arestării preventive luate faţă de inculpatul R.I..

S-a constatat că inculpatul R.I. a restituit în favoarea denunţătorilor B.B.H., B.M.S., C.L., M.I.F., M.A.B., M.L., M.D.M., M.A.D. şi V.C. sumele de bani remise de aceştia, în cuantum total de 8.000 euro şi 4.600 RON.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul R.I. a sumelor de 10.550 euro şi 5.400 RON, dobândite în urma săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă şi nerestituite denunţătorilor.

În baza art. 6¹ alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea în favoarea denunţătorilor M.M.R. a sumei de 350 euro, în favoarea denunţătorului P.V.C. a sumei de 300 euro, în favoarea denunţătorului L.F.D. a sumei de 1.300 euro şi în favoarea denunţătorului I.M.D. a sumei de 1.200 euro.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a fost menţinută măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin ordonanţa nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 15 iulie 2010 asupra sumei de 2.770 euro, consemnată pe numele inculpatului R.I., la dispoziţia instanţei, prin chitanţa din 15 iulie 2010, eliberată de C. Bank SA, Sucursala Cluj.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a fost menţinută măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei-părţi de 1/2 parte din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, deţinut de inculpatul R.I., în coproprietate cu C.E., până la concurenţa sumelor de 7.780 euro şi 5.400 RON, în vederea confiscării speciale.

În baza art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul V.I., în prezent arestat preventiv la Penitenciarul Gherla, director adjunct la Colegiul Tehnic E.N. din Cluj-Napoca, la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (2) şi (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

În baza art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.

În baza art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.

S-a constatat că prezentele infracţiuni au fost săvârşite în condiţiile concursului real de infracţiuni şi, pe cale de consecinţă, în baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare stabilite prin prezenta, şi a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 2 luni, în final executând 2 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului V.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei durata reţinerii şi a arestării preventive, de la 13 iulie 2010 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura arestării preventive luate faţă de inculpatul V.I.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul V.I. a sumelor de 4.000 euro şi 1.500 RON, dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit, în vederea confiscării speciale, prin ordonanţa nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei părţi de 1/2 din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, constatându-se că bunul este proprietatea exclusivă a numitei V.M.

În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A.D., director al Grupului Şcolar D.N. din Cluj-Napoca şi director adjunct la Liceul V.B. din Cluj-Napoca, la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani şi 9 luni, calculat în condiţiile art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatului următoarele măsuri de supraveghere, pe durata termenului de încercare: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă şi să comunice orice informaţii de natură a fi putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 22 iulie 2010 la 17 noiembrie 2010.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, Cluj-Napoca, luată faţă de inculpatul A.D. prin decizia penală nr. 901/R/2010 de la data de 17 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Cluj.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul A.D. a sumei de 750 euro, dobândită în urma săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă şi nerestituită denunţătorilor.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a fost menţinută măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin ordonanţa nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra sumei de 750 euro aflată în contul deschis la Banca R.D. din municipiul Cluj-Napoca, aparţinând inculpatului A.D.

În baza art. 255 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul M.H., la pedeapsa de 11 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani şi 11 luni, calculat în condiţiile art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei.

În baza art. 348 C. proc. pen., a dispus anularea înscrisurilor false aflate la dosarul cauzei, respectiv a unui număr de 54 de lucrări ale candidaţilor M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (3 lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare) din sesiunea de bacalaureat din luna iunie-iulie 2009 de la Centrul de examen A.B. din municipiul Cluj-Napoca;

- a unui număr de 68 de lucrări false ale candidaţilor S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări), Ţ.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări), P.I. (4 lucrări) din sesiunea de Bacalaureat august - septembrie 2009 de la Centrul de examen E.N. din municipiul Cluj-Napoca.

În baza art. 189 alin. (1) C. proc. pen., s-a încuviinţat onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul M.V., avocat B.B., în sumă de 400 RON, care se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti în favoarea Baroului Cluj.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii R.I., V.I. la plata în favoarea statului a sumei de câte 1.300 RON flecare, pe inculpatul A.D. a sumei de 1.200 RON, iar pe inculpatul M.V. a sumei de 750 RON, sume care includ şi onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. 86/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, au fost trimişi în judecată inculpaţii R.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; V.I. pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; C.I. pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi sustragere sau distrugere de înscrisuri prev. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; A.D. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; C.V.G., pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prev. de art. 6¹ din Legea nr. 78/2000; M.V. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 255 alin. (1) C. pen.; M.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă prev. de art. 6¹ din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; M.C. pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; R.T.D. pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; M.E. pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; R.S.M. pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; M.O.G. pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă prev. de art. 6¹ din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; T.M.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă prev. de art. 6¹ din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; C.P. pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă prev. de art. 6¹ din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; F.I.P. pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă prev. de art. 6¹ din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; N.S. pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă prev. de art. 6¹ din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; D.M. pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; C.A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; M.I.A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. şi M.V. pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.

Prin încheierea de şedinţă din data de 13 decembrie 2010, s-a dispus disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar privind pe inculpaţii C.I., M.M., M.C., R.T.D., M.E., R.S.M., M.V., T.M.C., F.I.P., M.O.G., C.P., N.S., C.A., M.I.A., D.M. şi C.V.G., pentru motivele indicate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta. Pe cale de consecinţă, în prezentul dosar, obiectul învestirii instanţei îl formează exclusiv săvârşirea de către inculpaţii R.I., V.I., A.D. şi M.V. a infracţiunilor sesizate.

Prin actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut în favoarea inculpaţilor R.I., V.I. şi A.D., incidenţa art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002.

La termenul de judecată de la data de 13 decembrie 2010, inculpaţii R.I., V.I., A.D. şi M.V. au formulat cereri de judecare potrivit procedurii simplificate, potrivit dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., cererile formulate fiind admise de instanţă, pentru motivele indicate în încheierea de dezbateri, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la probele administrate în faza de urmărire penală, cunoscute şi însuşite de cei patru inculpaţi, precum şi la poziţia procesuală a acestora, de recunoaştere în întregime a faptelor reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 30 iunie 2010 la D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj a fost înregistrată sesizarea formulată de Inspectoratul Şcolar General Cluj, reprezentat de numita H.A. cu privire la existenţa unor suspiciuni de fraudare a examenului de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2010, derulat în Centrul de examen Grup Şcolar A.B. Cluj-Napoca, la proba de Limba şi literatura română. Suspiciunile au fost semnalate în Centrul de evaluare a lucrărilor unde s-a constatat că un număr de 42 de lucrări scrise la proba de română sunt identice în conţinut şi prezintă elemente de fotocopiere.

Urmare a cercetărilor efectuate în cauză, s-a stabilit următoarea situaţie de fapt, privind modul de desfăşurare a examenului de bacalaureat la Centrele de examen Grup Şcolar A.B. şi Colegiul Tehnic E.N. din Cluj-Napoca, pe durata a trei sesiuni consecutive, respectiv iunie-iulie 2009, august-septembrie 2009 şi iunie-iulie 2010.

I. Sesiunea iunie-iulie 2009, desfăşurată la Centrul de examen Grup Şcolar A.B. Cluj-Napoca

În sesiunea de bacalaureat din vara anului 2009, la examenul desfăşurat la Centrul de examen A.B., inculpatul V.I. a fost desemnat ca preşedinte de comisie.

Din probele administrate a rezultat că înainte de începerea examenelor, inculpaţii R.I. şi V.I. au conceput o modalitate de fraudare a examenului, aflându-se la prima experienţă de acest gen.

În concret, în scopul asigurării promovării examenelor, prevalându-se de influenţa pe care o are asupra preşedintelui comisiei de examen şi promiţând că le va asigura promovarea probelor scrise la bacalaureat, în cursul lunii iunie 2009 inculpatul R.I. a pretins şi primit sume de bani de la un număr de 8 candidaţi, după cum urmează: M.M. (800 euro), T.R.I. (600 euro), M.M.R. (350 euro), C.E. (200 euro), T.L. (300 euro), P.V.C. (300 euro), L.F.D. (1300 euro), P.M. (800 euro) totalizând suma de 4650 euro.

Potrivit celor convenite anterior, din banii colectaţi de la candidaţi inculpatul R.I. a remis inculpatului V.I. suma de 2.000 euro pentru a facilita fraudarea examenelor şi asigurarea promovării candidaţilor cumpărători de influenţă.

Din cei 8 candidaţi enumeraţi mai sus, cu excepţia inculpatei M.M., toţi au recunocut frauda convenită cu inculpatul R.I., declaraţiile date în acest sens de inculpaţii R.I. şi V.I. fiind concordante cu cale ale candidaţilor anterior enumeraţi, audiaţi în calitate de martori în prezenta cauză.

S-a stabilit astfel că, în perioada anterioară demarării probelor scrise, inculpatul R.I. a instruit candidaţii să redacteze lucrările în sălile de examen înscriind în ele parola de recunoaştere „ştiind că” plasată în primul rând din pagina a treia, după care să iasă din sala de examen şi să redacteze noi lucrări în sălile unei clădiri alăturate (având destinaţia de cămin), săli în care el împreună cu inculpatul V.I. le-au pus la dispoziţie noi formulare de examen şi soluţiile subiectelor.

După redactarea noilor lucrări de către candidaţi, ele au fost colectate de către inculpatul R.I. şi înmânate inculpatului V.I., care a procedat la sigilarea lor şi ştampilarea cu ştampila de examen. Ulterior, inculpatul V.I. a înlocuit lucrările astfel redactate cu cele colectate din sălile de examen. În aceeaşi modalitate au procedat la toate probele scrise, candidaţii fiind declaraţi promovaţi la examenul de bacalaureat.

Pentru cei 8 candidaţi arătaţi mai sus, inculpaţii R. şi V. au falsificat un număr total de 19 lucrări scrise la probele de română, matematică, geografie, agropedologie, măsurări electrice, planificarea şi organizarea construcţiei. Astfel: pentru inculpata M.M. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), pentru M.M.R. - o lucrare (matematică), pentru L.F. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), pentru T.R.I. - 3 lucrări (matematică, română, planificarea şi organizarea construcţiei) pentru C.E. - o lucrare (matematică), pentru T.L. - o lucrare (matematică), pentru P.V.C. - o lucrare (română) şi pentru P.M.- 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice).

Alături de cei 8 candidaţi, pentru care inculpaţii R.I. şi V.I. s-au implicat în fraudarea examenelor de bacalaureat urmărind obţinerea unor foloase materiale necuvenite, potrivit probelor administrate în cauză a rezultat că, aceeaşi inculpaţi, în aceeaşi sesiune de bacalaureat, au procedat la falsificarea altor 35 de lucrări, fără a solicita şi obţine foloase materiale datorită relaţiilor personale sau profesionale cu aceşti candidaţi sau cu familiile acestora, după cum urmează: pentru A.L.Z. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), K.A. - 1 lucrare (română), R.S.O. -4 lucrări (matematică, română, geografie, agropedologie), G.L.D. - 3 lucrări (matematică, română, planificarea şi organizarea construcţiei), S.M.I. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), N.R.N. - 1 lucrare la proba de agropedologie, B.G.F. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, organe de maşini şi mecanisme), M.C. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, economia întreprinderii), M.E. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, economia întreprinderii), R.S.M. - 2 lucrări (matematică, planificarea şi organizarea construcţiei), R.T.D. - 2 lucrări (matematică, română), M.V. - 1 lucrare (matematică) şi C.R.F.C. - 1 lucrare (matematică).

Starea de fapt s-a conturat pe baza declaraţiilor concordante date de inculpaţii R.I. şi V.I., care se coroborează cu declaraţiile date de candidaţii frauduloşi (excepţie făcând candidaţii M.C., M.E., R.S.M., R.T.D. şi M.V., având calitatea de inculpaţi în prezenta cauză), audiaţi în calitate de martori în prezenta cauză.

Complinitor, s-a constatat din examinarea lucrărilor redactate de aceşti candidaţi în săli de examen diferite, faptul că niciuna nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori, dar şi identitatea sau izbitoarea asemănare de conţinut , împrejurări ce confirmă faptul că nu au fost redactate în sălile de examen, ci în condiţii de fraudă.

După predarea lucrărilor la centrul de evaluare, lucrările originale redactate de candidaţi în sălile de examen au fost reţinute de către inculpaţi, iar ulterior ele nu au mai fost găsite, existând suspiciunea că au fost distruse, aspect însuşit de inculpaţii R.I. şi V.I. prin poziţia de recunoaştere în întregime a faptelor reţinute în sarcina lor prin rechizitoriu.

De altfel, prin declaraţiile date în faza de urmărire penală, inculpatul V.I. a arătat că potrivit înţelegerii avute anterior cu inculpatul R.I., a extras lucrările redactate în condiţii de examen de candidaţii care inseraseră parolele convenite şi după înlocuirea cu lucrările redactate de candidaţii frauduloşi în alte săli decât cele de examen, a lăsat lucrările adevărate în biroul pus la dispoziţie în calitate de preşedinte al comisiei de bacalureat, de unde au fost colectate de R.I. şi duse la cabana acestuia de la munte, unde ar fi fost distruse prin incendiere.

II. Sesiunea august - septembrie 2009, desfăşurată la Centrul de examen Colegiul Tehnic E.N. Cluj-Napoca

În sesiunea de bacalaureat din toamna anului 2009, la examenul desfăşurat la Centrul de examen E.N. din Cluj-Napoca, inculpatul C.I. a fost desemnat ca preşedinte de comisie. Aici au fost repartizaţi să susţină examenele absolvenţii proveniţi de la Şcolile A.B., E.N. precum şi de la D.N.

Având în antecedenţă experienţa din vară, inculpaţii R.I. şi V.I., cărora li s-a alăturat şi inculpatul A.D., au stabilit să reitereze frauda care s-a dovedit anterior un succes.

Drept urmare, în perioada anterioară demarării probelor scrise, inculpaţii V.I., A.D. şi R.I. au instruit candidaţii să redacteze lucrările în sălile de examen înscriind în ele parola de recunoaştere „rezultă că” plasată în primul rând din pagina a treia, după care să iasă din sala de examen şi să redacteze noi lucrări în sălile unei clădiri alăturate (având destinaţia de atelier), săli în care inculpaţii le-au pus la dispoziţie noi formulare de examen şi soluţiile subiectelor.

După redactarea noilor lucrări de către candidaţi, inculpaţii V.I. şi R.I. au procedat la sigilarea lor, după care inculpatul C.I. le-a ştampilat cu ştampila oficială şi a înlocuit lucrările astfel redactate cu cele colectate de la sălile de examen. În aceeaşi modalitate au procedat la toate probele scrise, candidaţii fiind declaraţi promovaţi la examenul de bacalaureat.

După predarea lucrărilor la centrul de evaluare, lucrările originale redactate de candidaţi în sălile de examen au fost reţinute de către inculpaţi, iar ulterior distruse.

În concret, în scopul promovării examenelor prin intervenţii promise asupra preşedintelui comisiei de examen, inculpatul V.I. a pretins şi primit sume de bani de la candidaţii S.M. (300 euro), B.R.E. (300 euro), T.M.C. (500 euro), F.I.P. (1000 euro), O.D.A. (1.500 RON, echivalent a 350 euro), F.M.I. (300 euro) şi C.M.A. (1.000 euro), totalizând 3.400 euro şi 1.500 RON.

Candidaţii anterior menţionaţi au recunoscut implicarea în fraudarea bacalaureatului, precum şi remiterea unor sume de bani către inculpatul V.I., cu excepţia inculpaţilor T.M.C. şi F.I.P. Declaraţiile candidaţilor, audiaţi în calitate de martori în prezenta cauză, sunt concordante cu cele date de inculpatul V.I. însuşi.

Complinitor, se poate constata din examinarea lucrărilor redactate de aceşti candidaţi în săli de examen diferite, faptul că acestea nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori, dar şi identitatea sau izbitoarea asemănare de conţinut, împrejurări ce confirmă faptul că nu au fost redactate în sălile de examen, ci în condiţii de fraudă.

În acelaşi scop şi prevalându-se de influenţa pe care o are faţă de preşedintele comisiei de examen inculpatul R.I. a pretins şi primit sume de bani de la candidaţii B.R.O. (750 euro), R.D.H. (5.400 RON, echivalent a 1.350 euro), H.C.D. (500 euro), M.A.I. (250 euro), N.N. (1.000 euro), Ţ.P. (350 euro), T.R.S. (350 euro), M.R.V. (250 euro), totalizând suma de 3.450 euro şi 5.400 RON.

Cu excepţia candidatului B.R., care nu a putut fi audiat în cauză, toţi candidaţii anterior menţionaţi au recunoscut promovarea examenelor de bacalaureat prin fraudă, declaraţiile fiind în deplină concordanţă cu cele date de inculpatul R.I. Şi în privinţa lucrărilor redactate de aceşti candidaţi, se remarcă absenţa semnăturilor profesorilor supraveghetori şi asemănarea de conţinut, care confirmă o dată în plus declaraţiile inculpatului şi ale candidaţilor audiaţi în calitate de martori, privind metoda de fraudare a examenului.

În acelaşi scop şi prevalându-se de influenţa pe care o are faţă de preşedintele Comisiei de examen inculpatul A.D. a pretins şi primit sume de bani de la candidaţii M.O.G. (250 euro), C.P. (500 euro), C.R.V. (500 euro, însă a primit doar 200 euro), P.S. (500 euro), totalizând suma de 1.750 euro, promiţându-le că vor fi ajutaţi să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat.

Din cei 4 candidaţi, numai C.R. a recunoscut frauda, declaraţiile sale fiind concordante cu cele ale inculpatului A.D. Acesta a arătat cum a fost instruit de inculpatul A.D. să insereze în lucrări parola „rezultă că” şi, după o oră şi jumătate de examen să se deplaseze în alt corp de clădire al liceului unde îi vor fi furnizate noi tipizate de examen precum şi soluţiile subiectelor. Astfel, candidatul a arătat că a procedat la probele de română şi biologie, reuşind să promoveze bacalaureatul.

Poziţia procesuală a inculpatului A.D., de recunoaştere în întregime a faptelor reţinute în sarcina sa este susţinută de declaraţiile date de acesta în faza de urmărire penală, care se coroborează cu declaraţiile martorului C.R., dar şi cu proba cu înscrisuri, constând în lucrările pretins redactate de candidaţii frauduloşi, care nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori şi sunt identice în conţinut, deşi ar fi trebuit să fie redactate în săli diferite de examen.

Pentru cei 19 candidaţi arătaţi mai sus (7+8+4), inculpaţii R. şi V. au falsificat un număr total de 37 lucrări scrise la probele de română, matematică, geografie, istoria românilor, agropedologie, măsurări electrice, organe de maşini şi organisme, sănătatea şi securitatea producţiei, economia întreprinderii, biologie. Astfel: pentru S.M. - 1 lucrare (română), B.R.E. - 1 lucrare (română), T.M.C. - 2 lucrări (matematică, română), F.I.P. - 4 lucrări (matematică, română, istorie, măsurători electrice), O.D.A. - 1 lucrare (matematică), F.M.I. - 1 lucrare (matematică), C.M.A. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, sănătatea şi securitatea producţiei), B.R.O. - 3 lucrări (matematică, română, organe de maşini şi organisme), R.D.H. - 3 lucrări (română, geografie, istorie), H.C.D. - 2 lucrări (matematică, română), M.A.I. - 1 lucrare (matematică), N.N. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), Ţ.P. - 1 lucrare (matematică), T.R.S. - 1 lucrare (matematică), M.R.V. - 1 lucrare (agropedologie), M.O.G. - 1 lucrare (matematică), C.P. - 2 lucrări (matematică, română), C.R.V. - 2 lucrări (română, biologie), P.S. - 2 lucrări (matematică, geografie).

De asemenea, inculpaţii R.I. şi V.I. au falsificat prin aceeaşi modalitate lucrările pentru candidaţii C.R.S. - 4 lucrări, examen pentru a cărui promovare frauduloasă i-ar fi remis inculpatului V.I. suma de 1.400 euro pretinsă de acesta (act material pentru care însă s-a dispus disjungerea faţă de inculpatul V.I.); C.S.A. - 4 lucrări, examen pentru a cărui promovare frauduloasă i-a remis inculpatului V.I. suma de 1.400 euro pretinsă de acesta (act material pentru care de asemenea s-a dispus disjungerea faţă de inculpatul V.I.); F.C.R. - 4 lucrări, examen pentru a cărui promovare frauduloasă i-a remis inculpatului V.I. suma de 1.300 euro pretinsă de acesta (act material pentru care de asemenea s-a dispus disjungerea faţă de inculpatul V.I.), Z.D. - 1 lucrare, pentru a cărei promovare frauduloasă i-a remis inculpatului R.I. suma de 300 euro pretinsă de acesta (act material pentru care s-a dispus disjungerea faţă de inculpatul R.I.); C.L. - 1 lucrare, împrejurare recunoscută de acesta care a arătat că, pentru a fi ajutat în promovarea bacalaureatului a apelat la inculpatul R.I. însă acesta nu i-a pretins nicio sumă de bani, P.C. - 1 lucrare, împrejurare recunoscută de acesta care a arătat că promovare a fost rezolvată de bunica sa, în prezent decedată; C.A. - 2 lucrări; D.M. - 4 lucrări; M.I. - 1 lucrare; P.B.M. - 2 lucrări.

Starea de fapt anterior expusă este confirmată de poziţiile procesuale de recunoaştere a învinuirii de către inculpaţii R.I., V.I., A.D., care se coroborează cu declaraţiile date de martorii C.S.A., C.R.S., F.C.R., Z.D., dar şi din analizarea lucrărilor redactate de aceşti candidaţi în sesiunea de bacalaureat august-septembrie 2009, lucrările fiind nesemnate de profesorii supraveghetori şi fiind identice ori cel puţin izbitoare ca şi asemănare în conţinut, deşi se presupune că ar fi fost redactate în săli de examen diferite. Nu în ultimul rând, în ce priveşte lucrarea ataşată la dosarul de urmărire penală se constată inserarea parolei de recunoaştere „rezultă că”, această expresie neavând nici o legătură cu restul lucrării.

În sfârşit, din actele cauzei a rezultat că lucrările candidatului P.I. de la cele 4 probe scrise au fost falsificate în integralitatea lor de către inculpatul V.I., care a scris în mod nemijlocit lucrările acestui candidat la toate cele patru probe, lucrări în care a rezolvat parţial subiectele de examen, le-a sigilat, ele fiind ulterior ştampilate de către inculpatul C.I. şi predate odată cu toate celelalte la Centrul de evaluare. Lucrările astfel redactate au înlocuit cele scrise de candidatul P.I. în sălile de examen. Candidatul, ce ocupă funcţia de primar al unei comune clujene, a fost declarat promovat, fiind titularul unei diplome de bacalaureat. Potrivit susţinerilor inculpatului V.I., pentru a proceda de această manieră nu i-a pretins şi nu a primit de la numitul P.I. niciun folos material.

Lucrările falsificate sunt redactate la probele de română, matematică, geografie şi economia întreprinderii. Ele au fost supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice care a concluzionat, prin compararea scrisului conţinut în aceste lucrări cu probele de scris luate inculpatului V.I., că au fost redactate integral de către acesta.

S-a stabilit, pe baza probelor administrate în cauză că inculpatul C.I., preşedintele Comisiei de examen, a acceptat şi primit de la inculpaţii V.I., R.I. şi A.D. suma de 4.300 euro pentru a le facilita fraudarea examenelor de maniera descrisă, împrejurare recunoscută de cei trei inculpaţi. Banii au fost remişi preşedintelui comisiei, din partea celor trei inculpaţi, de către V.I.

În ce priveşte rezolvarea subiectelor în sesiunile din anul 2009 se impun a fi făcute câteva precizări lămuritoare:

Astfel, în anul 2009, subiectele de examen, în număr de 100 variante, au fost stabilite cu câteva luni înainte de începerea probelor scrise şi postate pe site-ul Ministerului Învăţământului. Practic, fiecare candidat la bacalaureat putea accesa aceste subiecte după care să se pregătească pentru examen cunoscând exact cerinţele pentru promovare. Potrivit metodologiei în vigoare, în ziua examenului se realiza la nivel de minister o exatragere din cele 100 de variante care era comunicată la nivel local pentru începerea probelor. Urmare a acestei metodologii, care a fost aplicată timp de 3 ani consecutiv, pe piaţa educaţională au apărut broşuri conţinând rezolvările acestor subiecte. Potrivit declaraţiilor date de inculpaţi, la redactarea soluţiilor subiectelor la probele din anul 2009 pe care le-au furnizat candidaţilor frauduloşi, s-au folosit de aceste broşuri, iar unele subiecte au fost rezolvate chiar de către inculpaţi. Astfel, inculpatul V.I. a recunoscut că a rezolvat subiectele la matematică, inculpatul R.I. pe cele la materia de măsurări electrice şi electronice iar inculpatul A.D. a rezolvat subiectele de economie.

III. Sesiunea iunie-iulie 2010, desfăşurată la Centrul de examen Grup Şcolar A.B. Cluj-Napoca

În sesiunea de bacalaureat iunie-iulie 2010, la Grup Şcolar A.B. din Cluj-Napoca, instituţie şcolară desemnată potrivit Ordinului ministrului educaţiei ca Centru de bacalaureat, au fost repartizaţi pentru susţinerea examenelor finale, alături de absolvenţii acestei, şcoli, şi elevii şcolilor private D.N., S.H. şi H.C.C., toate din Cluj-Napoca. Astfel, în perioada 28 iunie 2010 - 02 iulie 2010, un număr de 499 elevi ai acestor şcoli s-au înscris pentru susţinerea probelor scrise de bacalaureat.

În perioada premergătoare demarării probelor scrise, printre elevi a circulat un zvon potrivit căruia, inculpatul R.I., director al şcolii „gazdă”, cea în care se desfăşura examenul de bacalaureat, inculpatul A.D., director al şcolii D.N. şi inculpatul V.I., membru în Comisia de examen, pot înlesni, pentru o anumită sumă de bani, promovarea bacalaureatului. Zvonurile acreditau ideea că suma pretinsă se situează între 150-200 euro pentru fiecare probă, din unele surse, sau 1.100 - 1.300 euro pentru toate cele trei probe, din alte surse. În acest context, mai mulţi absolvenţi, de diverse vârste şi provenind de la toate şcolile arondate, i-au abordat pe inculpaţi pentru a afla dacă şi în ce măsură pot fi ajutaţi.

Având experienţa sesiunilor de bacalaureat anterioare, inculpaţii R.I. şi V.I. au plănuit atent şi în detaliu punerea în practică a fraudei, ce a presupus obţinerea unor formulare suplimentare de examen, rezolvarea subiectelor, obţinerea unui copiator color de dimensiunea A3 specifică tipizatelor de bacalauret, instruirea candidaţilor, repartizarea lor în sălile unde urmau să copieze rezolvările subiectelor, multiplicarea lucrărilor, completarea chenarelor secretizate, activităţi care au fost sincronizate, fiecare inculpat având rolul său, întrucât trebuiau finalizate într-un interval de timp bine stabilit şi fără a trezi suspiciunea celorlalţi membrii ai comisiei.

În acest sens, după cum recunosc inculpaţii R.I., V.I. şi A.D., cu câteva săptămâni înainte de începerea probelor scrise la bacalaureat, cei trei au convenit ca în cazul în care desemnarea membrilor comisiei de examen va fi una favorabilă din perspectiva lor, să pună în practică un plan de fraudare prin care urmăreau obţinerea unor sume de bani de la candidaţii interesaţi în promovarea facilă a bacalaureatului.

Cu acel prilej inculpaţii au stabilit să pretindă de la candidaţi suma de aproximativ 300 euro pentru fiecare probă scrisă şi să stabilească o parolă pe care aceştia să o insereze în lucrări, pentru a putea fi identificate şi sustrase din totalul lucrărilor predate de la sălile de examen. Aşa s-a ajuns ca pentru candidaţii proveniţi de la inculpatul R.I. parola să fie „asta-e-este”, iar pentru cei proveniţi de la inculpatul A.D. parola stabilită era „dacă-e-este”. Au mai stabilit ca aceşti candidaţi frauduloşi să redacteze două rânduri de lucrări la fiecare probă, fiind aşadar necesare formulare suplimentare de examen. Se mai impunea ca persoane de specialităţile supuse testării să rezolve subiectele de examen într-un timp scurt de la comunicarea subiectelor de bacalaureat, rezolvări care să fie tehnoredactate şi multiplicate pentru a fi puse la dispoziţia candidaţilor în maxim o oră şi jumătate de la începerea examenelor.

Metoda de fraudare consta în următorul plan: candidaţii F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., C.T.I., C.V.G., S.I., I.M.D., D.E., L.P.A., M.C.I., M.M.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., B.B.H., B.M.S., C.I.T., I.S.V., K.E.A., M.C.A., M.D.M., M.I.F., M.A.B., O.N.I., O.G.D., S.D.M., V.C., V.M.A., A.I., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.S.A., M.P.O., M.V. au fost instruiţi, după caz, de inculpaţii R.I., V.I. şi A.D. să se prezinte, la data de 28 iunie 2010, la examen în mod normal, să completeze lucrarea cu toate datele cerute de exigenţa examenului, să redacteze 4 pagini de lucrare indiferent de conţinutului acesteia, important fiind ca, pe ultima pagină a lucrării, în penultimul rând, penultimul cuvânt să scrie expresia „asta-e-este”, sau „dacă-aşa-este”, după caz, expresie având valoare de parolă, necesară pentru identificarea lucrării în vederea sustragerii şi înlocuirii ei cu altă lucrare, în care subiectele erau corect rezolvate.

Totodată, un număr de 13 candidaţi dinainte aleşi, respectiv V.M.A., K.E.A., M.M.I., M.A.B., C.I.T., M.I.F., V.C., M.C.A., M.D.M., A.I., O.N., B.M.S. şi I.M.D., au fost solicitaţi să părăsească sala de examen la proba de Limba şi literatura română după o oră şi jumătate de la demararea probei (timpul minim obligatoriu) şi să se deplaseze într-un anume corp de clădire al şcolii, în una din cele 4 săli ale cabinetului de informatică sau în cabinetul pedagogului M.C., şi ea candidată la bacalaureat. Aici i-au aşteptat noi formulare de examen şi subiectele rezolvate.

O împrejurare care a rămas neelucidată în această cauză a fost în stabilirea persoanei care a soluţionat subiectele la proba de română. Cu privire la acest aspect inculpaţii au dat declaraţii contradictorii, iar probaţiunea cauzei nu a reuşit să stabilească, dincolo de orice îndoială, „paternitatea” rezolvării. După cum declară inculpaţii R.I. şi V.I., cei care au fost permament conectaţi la frauda din sesiunea de vară 2010 a bacalaureatului, sarcina rezolvării subiectelor ar fi revenit iculpatului R.I. (potrivit susţinerilor inculpatului V.) sau în sarcina inculpatului V.I. (potrivit susţinerilor inculpatul R.). Este adevărat că s-a făcut referire la diverse persoane care ocupă catedra de limba română la liceul A.B., însă nu s-a putut dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, implicarea vreunui alt cadru didactic în această fraudă.

Cei 13 candidaţi menţionaţi mai sus au primit instrucţiuni precise de a nu completa chenarul din dreapta formularului de examen (cel care trebuie să conţină numele candidatului, şcoala de provenienţă, numele şi semnăturile supraveghetorilor) şi de a redacta subiectele în lucrare în ordine diferită. Această omisiune de a completa chenarul din dreapta formularului de examen se justifica prin aceea că lucrările fraudate conţinând scrisul olograf al candidaţilor au fost multiplicate prin xerocopiere, permiţând ca, după xerocopiere, acest spaţiu să fie completat cu numele altor candidaţi şi a altor supraveghetori la săli.

Din cele 13 lucrări „originale”, respectiv care conţineau scrisul olograf al candidaţilor, inculpaţii au procedat la multiplicarea prin xerocopiere, până la obţinerea unui număr total de 42 de lucrări iniţial (în ce priveşte proba de limba şi literatura română). După multiplicarea lucrărilor, inculpatul R.I. a completat olograf datele din chenarul secretizat unde a inserat numele fiecărui candidat fraudulos, şcoala de provenienţă a acestora şi numele supraveghetorilor-asistenţi de la săli. Lucrările au fost apoi sigilate şi înmânate inculpatului C.I., căruia, în calitate de preşedinte al centrului de examen i-au fost predate toate lucrările scrise de către membrii comisiei de examen.

Inculpatului C.I. i-a revenit sarcina de a selecta şi sustrage lucrările conţinând parolele, lucrări pe care le-a înlocuit cu cele falsificate, după ce le-a aplicat ştampila oficială de examen cu menţiunea „Bacalaureat CE 2010” pe colţul secretizat. Lucrările astfel înlocuite, au fost amestecate între celelalte 358 de lucrări şi predate, pe bază de borderou, centrului zonal de evaluare, spre corectare. În aceleaşi împrejurări, s-a procedat la sustragerea borderourilor de predare-primire a lucrărilor la proba scrisă de Limba şi literatura română, borderouri ce conţin semnăturile în original ale candidaţilor, ale profesorilor supraveghetori, precum şi numărul de pagini al fiecărei lucrări de examen.

Pentru a uşura obţinerea unui număr mare de lucrări care să asigure promovarea candidaţilor, cu prilejul unei discuţii ulterioare purtate numai între inculpaţii R.I. şi V.I. aceştia au ajuns la concluzia că ar fi utilă folosirea unui copiator color destinat multiplicării lucrărilor redactate de candidaţi.

Întrucât Liceul A.B., nu avea în dotare un copiator color, pentru a putea realiza, frauda de maniera plănuită, anterior începerii probelor scrise inculpaţii R.I. şi V.I. au făcut demersuri pentru obţinerea unui astfel de aparat care să poată fi utilizat la dimensiunea A3, dimensiune specifică tipizatelor de examen. Copiatorul a fost obţinut cu împrumut de la SC C.L. SRL din Cluj-Napoca, fiind furnizat la cererea inculpatului R.I. de către martorul D.A. Aparatul a fost instalat în biroul directorului R.I., locaţie unde, în data de 28 iunie 2010, când a fost susţinută proba scrisă la Limba şi literatura română, au fost multiplicate lucrările redactate de candidaţi în condiţii de clandestinitate.

În dimineaţa de 27 iunie 2010 inculpaţii au aflat că preşedintele comisiei de examen de la Grup Şcolar A.B. fusese desemnat inculpatul C.I., iar inculpatul V.I. fusese numit membru al aceleiaşi comisii. Ca atare, chiar din aceeaşi zi, inculpaţii R.I. şi V.I. i-au propus coinculpatului C.I. implicarea şi participarea la fraudă (cu rolul de a identifica lucrările conţinând parola ce i-au fost comunicate, de a le sustrage din totalul lucrărilor redactate de candidaţi, de a ştampila lucrările falsificate şi de a le pune în locul celor originale), promiţându-i remiterea unei părţi egale din sumele încasate de la candidaţi, ofertă acceptată de acesta.

Tot în cursul zilei de 27 iunie 2010 inculpaţii au stabilit că cei 13 candidaţi care vor redacta al doilea rând de lucrări se vor afla în sălile de informatică (3 săli) şi în cabinetele pedagogilor (2 săli), de unde atât inculpatul R.I., cât şi V.I. trebuiau să adune lucrările scrise şi să le multiplice la copiatorul aflat în biroul inculpatului R. Tot aici cei doi inculpaţi trebuiau să completeze chenarul secretizat cu datele celor 42 de candidaţi şi apoi lucrările urmau să ajungă la inculpatul C.I. pentru ştampilare şi înlocuirea celor originale.

Întrucât activitatea de completare şi multiplicare a lucrărilor presupunea un interval relativ ridicat de timp, care se situa după expirarea celor trei ore de examen, era necesar ca preşedintele comisiei, inculpatul C.I. să se izoleze de restul comisiei de examen pentru a putea realiza sustragerea lucrărilor cu parole şi înlocuirea cu cele falsificate fără ca membrii comisiei să bănuiască ceva. Pentru a atinge şi acest scop, inculpatul C.I. a hotărât să îşi desfăşoare activitatea ca preşedinte de comisie într-o încăpere, izolat de toţi ceilalţi membrii ai comisiei, contrar metodologiei de examen, ce reglementează ca întreaga comisie de bacalaureat să îşi desfăşoare activitatea într-o singură încăpere, fiind interzis ca lucrările de examen să rămână într-o sală în care se află mai puţin de trei membrii ai comisiei.

În dimineaţa de 28 iunie 2010 inculpatul R.I. s-a prezentat la Liceul A.B. înainte de sosirea comisiei, rămânând în incinta clădirii liceului pe toată durata desfăşurării probei scrise de bacalaureat, contrar metodologiei de examen. Acesta a rămas în biroul său (situat la etajul I al clădirii principale a liceului la acelaşi nivel cu sălile de informatică), unde a aşteptat momentele în care trebuia să acţioneze.

Astfel, inculpatul R.I. s-a ocupat de candidaţii ce redactau al doilea rând de lucrări în sălile de informatică, iar inculpatul V.I. de candidaţii „repartizaţi” în birourile pedagogilor (birouri situate într-un alt corp de clădire în care inculpatul R.I. nu avea posibilitatea să ajungă fără a risca să fie văzut). Cei doi au distribuit candidaţilor tipizate de examen şi soluţiile subiectelor, au verificat dacă aceştia au ajuns în sălile în care au fost instruiţi să se prezinte, dacă se încadrau în timpul care le-a fost alocat pentru copierea subiectelor. La final, lucrările astfel redactate au fost adunate de inculpaţii R.I. şi V.I. şi multiplicate în încăperea unde se afla copiatorul color.

Aici, pe măsură ce inculpatul V.I. xerocopia lucrările, din lista de candidaţi pe care o avea la dispoziţie, inculpatul R.I. a completat chenarele secretizate. Tot aici, cei doi inculpaţi au constatat că lucrarea redactată de candidatul O.N. era scrisă de acesta cu litere de tipar şi nu putea fi folosită, aşa încât pe numele acestui candidat au xerocopiat o altă lucrare. Toată această activitate a necesitat o perioadă relativ lungă de timp, de mai bine de o oră.

În paralel cu activităţile desfăşurate de inculpaţii V.I. şi R.I., inculpatul C.I. îşi ducea la bun sfârşit propriul său rol. Astfel, acesta a dispus ca toţi profesorii supraveghetori de la sălile de examen să predea lucrările din sălile respective membrilor comisiei anume desemnaţi. A fixat ca această activitate să aibă loc în cantina liceului, iar după numărarea lor, lucrările să-i fie predate lui, în biroul unde se afla singur.

Potrivit declaraţiilor date de membrii comisiei - B.J., L.B., M.D., S.S., L.M., R.A., S.M., audiaţi în calitate de martori în prezenta cauză, în această încăpere inculpatul C.I. a rămas singur aprope trei ore, afirmând că doreşte să verifice lucrările, să le numere şi să le aşeze în calupuri de câte 50 de bucăţi şi, cu toate că membrii comisiei, în special vicepreşedinţii s-au oferit să-l ajute, inculpatul C.I. a refuzat prezenţa oricărei persoane în acel birou.

Din declaraţiile martorei M.D. rezultă că inculpatul C.I. a cerut acesteia, în calitate de secretar al comisiei de examen, să-i aducă ştampila de examen, sub pretextul că unele pagini ale lucrărilor pe care el tocmai le verifica, nu erau ştampilate.

După aproximativ 2 ore de când i-au fost predate toate lucrările, inculpatul C.I. a cerut membrilor comisiei de examen (care se aflau în sala profesorală) să meargă la masă în cantina şcolii şi să-l aştepte acolo. Apoi inculpatul a urcat în biroul unde se aflau R.I. şi V.I. pentru a-i grăbi în finalizarea multiplicării. Aici, cei doi inculpaţi, potrivit declaraţiilor date de aceştia, tocmai terminaseră xerocopierea şi completatea datelor în toate cele 42 de lucrări, astfel că inculpatul C.I. le-a luat asupra sa şi s-a întors în biroul său. Singur în această încăpere, având asupra sa ştampila oficială de examen, inculpatul C.I. a ştampilat toate cele 42 de lucrări falsificate de inculpaţii R.I. şi V.I., atestând în mod nereal că acestea au fost redactate potrivit metodologiei de bacalaureat. Apoi le-a amestecat cu celelalte 358 de lucrări originale. Separat, pe un raft din birou, a aşezat cele 42 de lucrări originale conţinând parolele, lucrări pe care le-a sustras tocmai pentru a le înlocui cu cele falsificate.

În scurt timp, inculpatul C.I. a chemat-o pe secretara comisiei şi, împreună cu aceasta, a dus toate cele 400 de lucrări în cantina şcolii unde a cerut membrilor comisiei să le mai verifice şi să le numere încă o dată. Aceştia s-au conformat dispoziţiilor preşedintelui, au reverificat lucrările şi, constatând că totul era în regulă, că erau toate 400 (corespunzător numărului de candidaţi prezenţi la probă). După această ultimă verificare, inculpatul C.I. a predat lucrările la centrul zonal de evaluare, spre corectare.

În timp ce membrii comisiei verificau lucrările, inculpatul C.I. i-a înmânat inculpatului V.I. cheia de la biroul unde lăsase lucrările originale sustrase de el anterior şi i-a cerut să-l îndrume pe R.I. să le ia din încăpere pentru a nu fi găsite de alte persoane. Potrivit declaraţiei date de inculpatul V.I., acesta s-a deplasat în birou, a luat cele 42 de lucrări originale şi le-a înmânat inculpatului R.I., în biroul directorial al acestuia.

Lucrările originale redactate de candidaţi în sălile de examen împreună cu borderourile de la sălile de examen au fost reţinute de către inculpaţi şi, ulterior, ele nu au mai fost găsite, existând suspiciunea că au fost distruse. Această suspiciune este întărită şi prin declaraţia dată de inculpatul V.I., care a arătat că, la un moment dat, inculpatul R.I. i-a împărtăşit faptul că a dus lucrările originale ale candidaţilor la munte, în localitatea unde acesta deţine o cabană, şi acolo le-a ars.

În concret, în urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că, în cursul lunii iunie 2010, inculpatul R.I., a pretins de la un număr de 16 candidaţi la examenul de bacalaureat, sume cuprinse între 750 şi 1.300 euro, promiţând că, în schimbul acestora va interveni asupra membrilor comisiei de bacalaureat din cadrul Centrului de examen Grup Şcolar A.B. din Cluj-Napoca, în vederea asigurării promovării examenului susţinut de absolvenţi în sesiunea iunie - iulie 2010.

În acelaşi scop inculpatul R.I. a pretins de la 2 candidaţi, la acelaşi examen de bacalaureat sume de bani al căror cuantum nu l-a precizat în mod concret, urmând a-l comunica după finalizarea examenului.

Astfel, de la candidatul M.A.B. şi de la tatăl acestuia, M.L. (care s-au autodenunţat), inculpatul R.I. a pretins şi primit suma de 1.100 euro. La fel, de la candidaţii B.M. şi V.C. (care s-au autodenunţat), inculpatul R.I. a pretins şi primit suma de 1.000 euro de la flecare, toţi banii fiind înmânaţi inculpatului în zilele premergătoare începerii probelor scrise.

Potrivit denunţurilor celor 3 candidaţi, după ce au remis sumele de bani inculpatului R.I., acesta i-a instruit să redacteze lucrările de examen în prima parte a timpului alocat şi să le predea profesorilor supraveghetori. Inculpatul le-a precizat că nu are importanţă ce vor scrie în lucrări numai să nu uite să insereze parola de recunoaştere „asta-e-este” pe pagina a patra, penultimul rând, ultimul cuvânt. Cei 3 au mai fost instruiţi ca, după părăsirea sălii de examen, să se deplaseze la sala II de informatică a liceului, unde îi vor aştepta noi formulare de examen, rezolvările subiectelor şi alte instrucţiuni.

În data de 28 iunie 2010 a avut loc prima probă scrisă la bacalaureat, cea de Limba şi literatura română. Candidaţii M.A., B.M. şi V.C., repartizaţi în săli de examen diferite, au respectat întocmai instrucţiunile inculpatului R.: au predat profesorilor supraveghetori lucrările redactate în examen şi s-au deplasat la sala II de informatică. Aici au găsit 4 formulare de examen şi tot atâtea rezolvări ale subiectelor. În scurt timp în sală a apărut şi candidatul O.N., acestuia fiindu-i destinat cel de-al patrulea formular. Fiecare formular avea ataşat câte un bileţel care conţinea instrucţiunea precisă de a nu fi completat spaţiul din chenarul de secretizare al lucrării. De asemenea, fiecare set de subiecte rezolvate conţinea instrucţiunea legată de subiectul cu care candidatul trebuia să înceapă redactarea (după cum au susţinut ulterior inculpaţii, această instrucţiune urmărea ca lucrările să nu semene prea mult între ei atâta timp cât rezolvările erau identice).

Cei 4 candidaţi au redactat lucrările, iar la final, potrivit celor convenite cu R.I., le-au lăsat pe masă. La plecare, V.C. a luat cu ea rezolvările subiectelor, documente pe care le-a predat la dosarul penal la momentul formulării denunţului.

Ulterior, documente similare au fost descoperite în sălile de informatică ale Şcolii A.B., cu prilejul percheziţiei efectuate la data de 13 iulie 2010. Întrucât instrucţiunile conţinute erau redactate olograf, actele au fost supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice de natură grafică. Rezultatul acesteia a confirmat faptul că instrucţiunile au fost completate de inculpatul R.I.

Deşi iniţial inculpatul R.I. a afirmat că a primit sume reduse de bani de la aceşti candidaţi, ulterior a revenit asupra poziţiei procesuale, însuşindu-şi situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, stare de fapt confirmată atât prin declaraţiile candidaţilor frauduloşi, cât şi prin discuţiile ambientale purtate de inculpatul R.I. cu denunţătorul M.A.B.

Denunţând faptele săvârşite, numitul M.A. a solicitat restituirea sumei de 1.100 euro remisă inculpatului R.I., iar numiţii B.M. şi V.C. au solicitat restituirea sumei de 1.000 euro, fiecare.

În ce îl priveşte pe candidatul O.N., absolvent al cursurilor de frecvenţă redusă ale Liceului A.B. în anul 2010, potrivit denunţului său, primele discuţii despre o eventuală fraudare a examenului de bacalaureat le-a purtat cu inculpatul R.I. în perioada aprilie-mai 2010. Aceste discuţii au fost reluate cu aproximativ 2 săptămâni înainte de începerea probelor scrise când inculpatul l-a asigurat că, în schimbul sumei de 1.100 euro, îl va ajuta să promoveze examenele. După ce candidatul a remis inculpatului suma pretinsă, R.I. l-a instruit legat de redactarea lucrări, parolă şi redactarea unei noi lucrări, numitul O.N. fiind îndrumat să se deplaseze din sala de examen în sala II de informatică a Liceului A.B.

Deşi a respectat toate instrucţiunile date de inculpatul R.I. şi a redactat atât lucrarea din examen pe care a predat-o profesorilor supraveghetori, cât şi cea din sala de informatică, unde s-a aflat concomitent cu numiţii M.A., B.M. şi V.C., lucrarea predată centrului de evaluare pe numele candidatului O.N. este o copie xerox a unei alte lucrări redactate clandestin. Explicaţia a apărut numai după ce inculpaţii implicaţi în fraudă au recunoscut fraudele comise: astfel, cu prilejul xeroxării lucrărilor, inculpaţii R.I. şi V.I. au sesizat că lucrarea redactată de O.N. era scrisă de acesta cu litere de tipar, nu putea fi folosită, scrierea cu litere de tipar fiind considerată semn distinctiv potrivit metodologiei de examen, astfel că riscau să fie anulată. în aceste împrejurări, au hotărât să mai xeroxeze un exemplar al unei alte lucrări cu care să înlocuiască lucrarea redactată de numitul O.N. în sala de examen.

Candidata M.D.M., absolventă a Grupului Şcolar A.B., promoţia 2004, a susţinut examenul de bacalaureat în anul 2005 când a auzit zvonuri potrivit cărora inculpatul R.I., directorul liceului, poate înlesni promovarea în schimbul unor sume de bani. În acest context l-a abordat pe inculpat, dar, la acea vreme, a fost refuzată.

În anul 2010, cu aproximativ o săptămână înainte de începerea probelor scrise, l-a abordat din nou pe inculpat, iar acesta i-a promis că o va ajuta, că va interveni la membrii comisiei de examen, sens în care a precizat „că îi cunoaşte, că are intrare la ei”. Au stabilit ca, pentru partea financiară a discuţiei să participe şi mama candidatei. Astfel, a doua zi, numita P.G.S. împreună cu fiica sa, s-au deplasat la Liceul A.B., unde inculpatul R.I. a pretins pentru ajutorul ce-l va da în promovarea celor 3 probe scrise, suma de 1.100 euro. Banii au fost înmânaţi inculpatului în aceeaşi zi.

Cu o zi-două înainte de începerea examenelor, inculpatul R.I. a contactat-o telefonic pe candidata M.D. şi i-a cerut să se deplaseze la şcoală. Aici a instruit-o exact ca pe ceilalţi candidaţi (redactarea lucrării, inserarea parolei) şi i-a cerut să iasă din examen după o oră şi jumătate şi să redacteze o nouă lucrare într-o altă sală unde va avea noi formulare de examen şi soluţiile subiectelor. Inculpatul R.I. i-a atras atenţia să nu completeze chenarul negru al formularului.

Candidata a procedat potrivit instrucţiunilor, astfel că şi lucrarea sa se regăseşte între cele 12 lucrări aşa-zis originale, după care au fost xeroxate color lucrările pentru alţi candidaţi. Se remarcă faptul că, deşi inculpatul R.I. i-a specificat clar să nu completeze chenarul secretizat, candidata a înscris numele profesorilor supraveghetori, astfel că, pe copiile care au fost realizate pentru alţi candidaţi, apar aceiaşi profesori supraveghetori, deşi candidaţii respectivi au susţinut proba la română în alte săli decât cea în care s-a aflat M.D.

Potrivit declaraţiilor denunţătoarei M.D., în dimineaţa zilei de 29 iunie 2010, după ce la urechile inculpatului R.I. au apărut primele zvonuri despre sesizarea fraudei, acesta a chemat-o pe candidată la şcoală şi i-a cerut să nu mai scrie parola în lucrări întrucât sunt probleme, fără să-i dea alte detalii. Totodată, inculpatul i-a cerut să nu recunoască vreodată ce s-a întâmplat la examen. Cu toate că au purtat această discuţie, la proba de matematică M.D. a scris în lucrare parola „asta-e-este” poziţionată exact în locul unde o scrisese şi la proba de română.

Inculpatul R.I. a recunoscut implicarea sa în frauda legată de candidata M.D. Numitele M.D.M. şi mama acesteia, P.G.S., s-au autodenunţat cu privire la faptele săvârşite şi au solicitat restituirea sumei de 1.100 euro remisă inculpatului R.I.

În ceea ce îl priveşte pe candidatul C.I.T., absolvent al Liceului A.B., pentru promovarea examenelor scrise la bacalaureat în sesiunea de vară 2010, mama sa, numita C.L., a convenit cu inculpatul R.I. că, în schimbul sumei de 1.100 euro, remisă acestuia înainte de începerea probelor, va interveni la membrii comisiei de examen şi-l va ajuta pe candidat să promoveze bacalaureatul.

Şi acest candidat a fost instruit de inculpatul R.I. să redacteze o nouă lucrare de examen în sala I de informatică, încăpere în care l-a întâlnit şi pe candidatul I.M. De asemenea, C.T. a fost instruit să se prezinte la examen, să redacteze lucrarea indiferent de conţinut, dar să insereze parola de recunoaştere, iar la ieşirea din examen, după expirarea timpului minim obligatoriu, să se deplaseze la sala indicată.

Acolo l-a aşteptat un alt formular de examen ce avea ataşat instrucţiunea de a nu completa chenarul negru. De asemenea, alături de formular se aflau rezolvările subiectelor, pe care candidatul le-a copiat pe tipizatul de examen iar la final a lăsat toate foile pe masă şi a plecat.

La probele scrise matematică şi chimie, întrucât nu a mai fost solicitat să redacteze noi lucrări, candidatul a inserat în lucrările redactate în sălile de examen parola „asta-e-este”.

Inculpatul R.I. a recunoscut implicarea sa în frauda legată de candidatul C.I.T. însă a arătat că nu îşi aminteşte dacă a primit de la acesta vreo sumă de bani. Ulterior a revenit asupra poziţiei procesuale, însuşindu-şi în întregime situaţia de fapt reţinută prin actul de sesizare al instanţei. Cu privire la infracţiunile săvârşite, atât C.L., cât şi fiul acesteia, C.I.T., s-au autodenunţat şi au solicitat restituirea sumei de 1.100 euro remisă inculpatului R.I.

Candidata I.S.V. a absolvit Grup Şcolar A.B. în promoţia 2010. Pentru a se asigura că va promova bacalaureatul, prin intermediul unui cunoscut al său, martorul D.A., l-a contactat pe inculpatul R.I. căruia i-a spus că este interesată să fie ajutată în promovarea examenelor. Inculpatul a asigurat-o că va interveni la membrii comisiei de examen şi îi va înlesni promovarea în schimbul sumei de 1.000 euro. După remiterea banilor, remitere care avut loc înainte de începerea probelor scrise, candidata I.S. a fost instruită de inculpatul R.I. exact de aceeaşi manieră ca ceilalţi candidaţi, respectiv să redacteze lucrarea indiferent de conţinut, să umple 4 pagini de lucrare şi să insereze parola de recunoaştere. Spre deosebire de candidaţii anteriori, I.S. nu a fost solicitată să redacteze o nouă lucrare de examen.

Potrivit celor stabilite cu inculpatul R.I., numita I.S. a inserat parola la 2 din cele 3 probe scrise, întrucât, în ziua ultimei probe, a auzit vorbindu-se printre candidaţi că sunt probleme cu lucrările. Astfel, la dosar, pe numele candidatei I.S. se află o lucrare falsificată la proba de română (copie color a lucrării redactate de un alt candidat) şi lucrarea originală la proba de matematică, în care este inserată parola „asta-e-este”.

Pentru faptele săvârşite numita I.S. s-a autodenunţat, iar inculpatul R.I. a recunoscut comiterea lor. Candidatul M.I.F. a absolvit studiile liceale la Liceul A.B. în promoţia 2002. S-a înscris pentru a susţine examenele finale în sesiunea de vară 2010. Potrivit denunţului formulat în cauză, numitul M.I. ştia din zvonuri de cea 3-4 ani că directorul liceului, inculpatul R.I., pentru o sumă de bani, poate „rezolva” bacalaureatul.

Inculpatul R.I. şi denunţătorul, au discutat despre fraudă la începutul lunii iunie 2010, ocazie cu care R.I. i-a confirmat că-l va putea ajuta, ajutor pentru care i-a pretins suma de 1.100 euro. După ce au căzut de acord, numitul M.I. a remis inculpatului R. suma de 900 euro, urmând ca diferenţa de 200 euro să fie achitată după examene.

Şi acest candidat a fost solicitat să redacteze a doua lucrare într-una din sălile de informatică ale liceului, sala IV. Candidatul a mai fost instruit să insereze în lucrări parola de recunoaştere şi să redacteze patru pagini, indiferent de conţinut. La dosarul cauzei se află depuse lucrările redactate de acest candidat, în lucrarea scrisă la proba de matematică existând inserată parola de recunoaştere.

Inculpatul R.I. a recunoscut implicarea sa în frauda legată de M.I.F. Numitul M.I.F. s-a autodenunţat cu privire la săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă şi a solicitat restituirea sumei de 900 euro remisă inculpatului R.I. din cei 1.100 euro pretinşi de acesta.

Candidatul S.D. este absolvent al Liceului A.B. Cu aproximativ o săptămână înainte de începerea examenelor a discutat cu inculpatul R.I., candidatul arătându-se interesat în obţinerea unui ajutor pentru promovarea bacalaureatului. Cu prilejul acelei discuţii, inculpatul R.I. l-a asigurat că va interveni la membrii comisiei de examen pentru a-i obţine reuşita la examene, sens în care i-a pretins suma de 1.100 euro. Potrivit denunţătorului, suma de bani nu a fost remisă, ea urmând a fi dată inculpatului după examene şi numai în cazul în care promovarea era obţinută. Candidatul a fost instruit să redacteze lucrările de examen indiferent de conţinut, să scrie patru pagini şi să insereze parola de recunoaştere.

Deoarece candidatul S. nu a fost solicitat să redacteze o nouă lucrare la română, pe numele său, la dosarul penal se află o copie color a unei alte lucrări, aşa cum a fost ea falsificată de inculpaţi. Celelalte 2 lucrări, la probele scrise de matematică şi biologie, aflate în original la dosar, conţin parolele indicate de inculpatul R.I.

Candidatul A.I. este absolvent al Liceului A.B. Potrivit denunţului şi a declaraţiilor date de acesta, declaraţii care se coroborează cu cele ale inculpatului R.I., în perioada premergătoare demarării probelor scrise ale bacalaureatului, denunţătorul a discutat cu R.I. cu care a stabilit să-l sprijine în promovarea bacalaureatului în schimbul unor foloase materiale de care inculpatul urma să beneficieze. Astfel, cei doi au convenit ca, după afişarea rezultatelor, dacă numitul A.I. era declarat promovat, acesta urma să-i remită inculpatului R.I. o sumă de bani neprecizată, însă situată între 150-300 euro pentru fiecare probă.

În dimineaţa de 28 iunie 2010, data susţinerii primei probe scrise la română, inculpatul R.I. l-a contactat telefonic pe candidatul A.I. şi i-a cerut să se întâlnească în faţa liceului la ora 07.00. Cu prilejul acelei întâlniri, inculpatul R. l-a instruit pe A. să se prezinte la sala de examen, să redacteze 4 pagini de lucrare în care să insereze parola de recunoaştere, să predea lucrarea profesorilor supraveghetori şi să iasă din sală la jumătatea perioadei de examen.

De asemenea, inculpatul l-a instruit să se deplaseze la etajul 2 al clădirii, în cabinetul pedagogului Şcolii M.C. I- a precizat că aici va găsi noi formulare de examen, precum şi rezolvările subiectelor şi că va trebui să le copieze aceste rezolvări în formularul ce-i va fi pus la dispoziţie, menţionând totodată să nu completeze chenarul secretizat al lucrării.

Denunţătorul A.I. a procedat potrivit instruirii astfel că, practic, la fel ca alţi 13 candidaţi, a redactat două lucrări la proba de română: una în condiţiile regulamentare de examen şi o alta în condiţii de clandestinitate (prima fiind sustrasă de inculpaţi şi înlocuită cu cea de-a doua).

În dimineaţa de 30 iunie 2010 înainte de a intra la examenul de matematică programat pentru acea zi, denunţătorul A.I. s-a întâlnit întâlnit în curtea şcolii cu inculpatul R.I. care l-a avertizat că sunt probleme legate de lucrările la bacalaureat, context în care candidatul nu a mai inserat parola în lucrările ulteriorare.

Audiat fiind, inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările mai sus descrise legate de frauda convenită cu denunţătorul A.I.

Candidatul C.G.F. a absolvit Liceul particular H.C.C. din Cluj-Napoca şi a fost repartizat pentru susţinerea bacalaureatului la Grup Şcolar A.B. Potrivit denunţului şi declaraţiilor acestuia, cu aproximativ o săptămână înainte de începerea probelor scrise l-a căutat la şcoală pe directorul liceului inculpatul R.I. întrucât a auzit de la alţi candidaţi că acesta înlesneşte promovarea bacalaureatului şi era şi el interesat.

În discuţiile purtate între cei doi inculpatul R.I. i-a spus denunţătorului că îl poate ajuta în promovarea examenului, ajutor pentru care a pretins suma de 1.100 euro. A doua zi după această discuţie, denunţătorul s-a reîntors la Liceul A.B. şi i-a înmânat inculpatului suma pretinsă. Cu acel prilej, R.I. i-a cerut numărul de telefon spunându-i că-l va suna ulterior pentru a-l informa cum trebuie să procedeze în vederea promovării examenului. Astfel, în data de 24 iunie 2010 inculpatul R.I. l-a contactat pe denunţătorul C.G.F. cerându-i acestuia să se deplaseze la şcoală. Aici, în biroul inculpatului, denunţătorul a fost instruit de acesta să redacteze patru pagini la fiecare lucrare scrisă şi să insereze parola de recunoaştere în aceeaşi poziţie pe care a comunicat-o şi celorlalţi candidaţi frauduloşi.

C.G. nu se află între candidaţii care au fost solicitaţi să redacteze două rânduri de lucrări, astfel că lucrarea sa la proba de română este o copie color a unei lucrări redactate de un alt candidat. La celelalte două probe scrise, potrivit instrucţiunilor date de inculpatul R.I., C.G. a înscris parolele de recunoaştere.

Cu privire la infracţiunile săvârşite C.G. s-a autodenunţat.

Audiat fiind inculpatul R.I. a arătat că nu îşi aminteşte de acest candidat şi că nu a primit nicio sumă de bani de la el. Ulterior, a revenit asupra poziţiei procesuale, însuşindu-şi în întregime starea de fapt reţinută prin rechizitoriu.

Candidata M.S.A. a absolvit Liceul particular S.H. din Cluj-Napoca şi a fost repartizată pentru susţinerea bacalaureatului la Grup Şcolar A.B. Împreună cu mama sa M.L., în perioada premergătoare începerii probelor scrise l-a contactat pe inculpatul R.I., pentru a stabili în ce măsură poate fi ajutată în promovarea bacalaureatului. Discuţia a fost una de principiu în care inculpatul a afirmat că existe şanse să o poată ajuta, însă au stabilit să se reîntâlnească cu maxim o săptămână înainte de examene, sens în care inculpatul i-a dat numărul său de telefon.

Potrivit acestei înţelegeri, în data de 21 iunie 2010, numita M.L. l-a contactat pe R.I. care i-a solicitat să se întâlnească în biroul său, la şcoală, unde ea să vină „pregătită”. Cu prilejul acelei întâlniri inculpatul R. a pretins de la mama candidatei M.S. suma de 1.100 euro şi, cu toate că aceasta a precizat că doreşte ca fiica ei să fie ajutată numai la proba de matematică, inculpatul a spus că el nu se implică doar pentru o singură probă şi că suma pe care el o pretinde este pentru toate cele trei probe scrise. În aceeaşi zi, M.L. a remis inculpatului R.I. în biroul acestuia suma de 4.600 RON pe care a introdus-o într-un plic pe care a notat numele candidatei, CNP-ul acesteia şi şcoala de provenienţă. Primind banii, inculpatul R.I. a comunicat mamei candidatei modalitatea în care fiica ei va trebui să acţioneze, respectiv să redacteze patru pagini la fiecare lucrare de examen şi să insereze parola de recunoaştere precizându-i că restul este în seama sa. Toate aceste instrucţiuni au fost comunicate de M.L. fiicei sale M.S. Aşadar, parola comunicată de inculpat a fost inserată de candidată la toate probele, ea fiind regăsită în lucrările originale susţinute la probele de matematică şi geografie. La proba de română candidata M.S. „a beneficiat” de o copie color a unei lucrări redactate de un alt candidat.

M.S. şi M.L. au depus denunţuri penale în cauză solicitând şi restituirea sumei de 4.600 RON pe care au plătit-o inculpatului R.I. Audiat fiind, inculpatul a arătat că nu îşi aminteşte de această candidată şi nu poate afirma că a instruit-o pe ea sau pe mama acesteia şi nici că ar fi primit vreo sumă de bani de la ele. Ulterior, inculpatul a revenit asupra poziţiei procesuale, însuşindu-şi în întregime situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare.

Candidatul I.M. a absolvit liceul particular D.N. în promoţia 2010 şi a fost repartizat pentru susţinerea bacalaureatului la Grup Şcolar A.B. Întrucât a aflat de la unii colegi că inculpatul R.I., directorul şcolii gazdă, rezolvă bacalaureatul contra unor sume de bani, în acest scop l-a căutat pe inculpat la şcoală cu doar câteva zile înainte de începerea examenelor. Cu prilejul discuţiilor purtate inculpatul R. i-a confirmat că îl poate ajuta prin influenţa pe care o are asupra membrilor comisiei de examen şi că acest ajutor îl costă 1.200 euro. Candidatul a fost de acord şi au stabilit să se reîntâlnească tot la şcoală, la Liceul A.B., în ziua de duminică, înainte de începerea examenelor.

În cursul dimineţii de 27 iunie 2010, candidatul I.M. s-a prezentat la şcoală având asupra sa suma de 1.200 euro. Întâlnindu-se cu inculpatul R.I. i-a înmânat acestuia suma de bani pretinsă şi tot atunci inculpatul l-a instruit asupra modalităţii în care urma să acţioneze pentru a promova: i-a spus să înscrie parola în lucrări şi să redacteze patru pagini de lucrare nici mai mult nici mai puţin. În continuare, i-a precizat că după o oră şi jumătate de examen va trebui să iasă din sala de examen, după ce a predat lucrarea profesorilor supraveghetori şi să meargă într-o altă sală aflată la etajul I al clădirii. Pentru a fi sigur că elevul a înţeles, cei doi au urcat împreună la etajul l al clădirii unde inculpatul R.I. i-a arătat sala la care se referea şi i-a spus că acolo va găsi pe masă formulare de examen, subiectele rezolvate pe care trebuie să le copieze pe formulare. I-a precizat să se încadreze în cele patru pagini ale formularului şi să nu completeze chenarul secretizat al lucrării.

În data de 28 iunie 2010, numitul I.M. a procedat potrivit instrucţiunilor date de inculpatul R.I. astfel că a redactat la proba de română două lucrări. Una în condiţiile regulamentare de examen şi ce-a de-a doua în condiţii de fraudă, în sala indicată de inculpat. Potrivit declaraţiei date de I.M. în această sală a mai venit un candidat care a redactat ca şi el lucrarea la română, candidat ce a fost recunoscut în persoana lui C.I.T. În timp ce candidaţii copiau subiectele rezolvate pe formularele de examen, în acea sală a intrat inculpatul R.I. care a vrut să se asigure că totul este în regulă şi cei doi candidaţi se încadrează în timpul pe care-l aveau la dispoziţie.

În cursul zilei de 29 iunie 2010 inculpatul R.I. l-a contactat telefonic pe I.M. şi i-a solicitat o întâlnire la şcoală, prilej cu care i-a spus că au intervenit nişte probleme legate de examen şi i-a cerut să nu mai meargă în sala în care fusese pentru a scrie lucrarea la proba de română, însă să insereze în continuare parolele în lucrări. Aşadar, la dosarul cauzei se află lucrările originale ale candidatului I.M. redactate la probele de matematică şi geografie în care parola „asta-e-este” a fost scrisă pe ultima filă, penultimul rând, ultimul cuvânt.

Audiat fiind inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările mai sus expuse legate de frauda candidatului I.M., arătând că l-a instruit pe acesta şi au convenit ca pentru intervenţiile făcute de inculpat în vederea promovării bacalaureatului i-a pretins candidatului I. suma de 750 euro ce urma a fi remisă abia după terminarea examenelor. Ulterior, a revenit asupra poziţiei procesuale, însuşindu-şi în întregime starea de fapt reţinută în actul de sesizare a instanţei.

Cu privire la faptele săvârşite I.M. s-a autodenunţat şi a solicitat restituirea sumei de 1.200 euro remisă inculpatului R.I.

Candidatul B.B.H. a absolvit şcoala particulară D.N. şi a fost repartizat pentru susţinerea bacalaureatului la Grup Şcolar A.B. Ca şi alţi candidaţi şi B.B. a auzit zvonuri potrivit cărora inculpatul R.I. poate înlesni promovarea bacalaureatului în schimbul unor sume de bani. A obţinut numărul de telefon al inculpatului de la şefa sa, martora I.R., care era vecină cu inculpatul. Cu aproximativ şapte zile înainte de bacalaureat, l-a contactat telefonic pe inculpat şi au stabilit o întâlnire la şcoală. În discuţia purtată inculpatul i-a confirmat că îl poate ajuta, însă va trebui să plătească o sumă cuprinsă între 1.100 - 1.300 euro. La protestele candidatului, care a reacţionat spunând că suma depăşeşte posibilităţile sale financiare, inculpatul R. i-a replicat că nu are de ce să se plângă întrucât anul trecut „taxa pentru promovare” era de 1.800 euro şi că dacă ar fi după el ar fi mai ieftin, dar banii trebuie daţi mai departe la comisia de examen.

În data de 26 iunie 2010 candidatul B.B. l-a contactat telefonic pe inculpatul R.I. şi au stabilit să se întâlnească din nou la şcoală. Cu acel prilej, R.I. i-a reconfirmat că îl poate ajuta şi i-a pretins suma de 1.100 euro pe care B.B. i-a înmânat-o pe loc. Tot atunci inculpatul R. l-a instruit pe candidat să redacteze patru pagini de examen şi să insereze parola de recunoaştere.

Potrivit acestei înţelegeri B.B. a înscris parola în toate cele trei lucrări la probele de română, matematică şi geografie. La proba de română însă acesta „a beneficiat” de o copie xerox a unei alte lucrări falsificată de inculpaţi.

Numitul B.B.H. s-a autodenunţat şi a solicitat restituirea sumei de 1.100 euro plătită inculpatului R.I.

Audiat fiind inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările mai sus expuse, însă a arătat că acest candidat i-a remis suma de doar 750 euro. Ulterior, a revenit asupra poziţiei procesuale, însuşindu-şi în întregime starea de fapt reţinută prin rechizitoriu.

Candidata F.C. a absolvit Liceul particular D.N. promoţia 2008 şi a fost repartizată pentru susţinerea bacalaureatului la Grup Şcolar A.B. La fel ca şi colegii săi a auzit zvonul potrivit căruia inculpatul R.I. înlesneşte promovarea bacalaureatului în schimbul sumei de 1.100 euro. Potrivit susţinerii acestei candidate, zvonurile au circulat între elevi în perioada în care susţineau probele de competenţe ale bacalaureatului, probe care se defăşurau tot în centrul de examen A.B.

În acest context, înainte de începerea probelor scrise, numita F.C. l-a căutat la şcoală pe inculpatul R.I. şi i-a spus acestuia că are nevoie să fie ajutată în promovarea probelor de română şi matematică. R.I. a fost de acord să o ajute şi au convenit ca plata pentru acest ajutor să se facă după ce vor fi afişate rezultatele, iar candidata se va vedea cu examenele luate. În continuare inculpatul a instruit-o pe F.C. în ce priveşte redactarea a patru pagini de lucrare şi inserarea parolei de recunoaştere precizându-i că la jumătatea timpului de examen va trebui să predea lucrarea profesorilor supraveghetori şi să se deplaseze în sala II a cabinetului de informatică unde, pe un nou formular de examen ce-l va găsi în acea încăpere, să copieze rezolvările subiectelor care de asemenea, îi vor fi puse la dispoziţie. Candidata a procedat potrivit instrucţiunilor date de inculpatul R. şi a constatat că în sala de informatică se mai afla o altă candidată care proceda de aceeaşi manieră şi pe care a recunoscut-o în persoana numitei M.D.

În seara de 29 iunie 2010 inculpatul R. a contactat-o telefonic pe numita F.C. pentru a-i aduce la cunoştinţă ca la proba de matematică de a doua zi nu mai este necesar să meargă în sala de informatică însă a rămas valabilă instrucţiunea legată de parolă.

Numita F.C. a formulat autodenunţ cu privire la infracţiunile săvârşite, legate de împrejurările în care a convenit cu inculpatul R.I. să fie ajutată în promovarea frauduloasă a bacalaureatului. întrucât aceasta nu a avansat inculpatului nicio sumă de bani ca obiect al infracţiunii nu se impune restituirea unei astfel de sume către denunţătoare.

Audiat fiind inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările mai sus expuse.

Candidatul B.I. a absolvit cursurile liceului particular D.N. şi a fost repartizat pentru susţinerea bacalaureatului la Grup Şcolar A.B. În perioada premergătoare probelor scrise, acesta a convenit cu inculpatul R.I. ca, în schimbul sumei de 1.100 euro să îl ajute în promovarea bacalaureatului prin intervenţii asupra membrilor comisiei de examen. La fel ca pe ceilalţi candidaţi inculpatul R. l-a instruit şi pe învinuitul B.I. să redacteze patru pagini de lucrare, nici mai mult nici mai puţin şi să insereze parola „asta-e-este?” pe ultima pagină a lucrării, penultimul rând, ultimul cuvânt.

Urmare a celor convenite la probele scrise învinuitul B.I. a inserat parola de recunoaştere în lucrări, parolă care se regăseşte în lucrările originale redactate de acesta la probele de matematică şi geografie în ce priveşte proba de română, învinuitul B.I. „a beneficiat” de o xerocopie color a unei lucrări redactate de un alt candidat.

Audiat fiind inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările legate de frauda legată de candidatul B.I., însă a arătat că suma pe care a primit-o de la acesta a fost de numai 750 euro. Ulterior, a revenit asupra poziţiei procesuale, însuşindu-şi în întregime starea de fapt reţinută prin rechizitoriu. Starea de fapt este confirmată şi prin declaraţiile date de B.I.

Candidatul S.I.A. a absolvit cursurile şcolii particulare H.C.C. din Cluj-Napoca şi a fost repartizat pentru susţinerea bacalaureatului la Grup Şcolar A.B. Potrivit declaraţiilor acestuia, declaraţii care se coroborează cu cele ale inculpatului R.I., cei doi au convenit în schimbul sumei de 750 euro, remisă inculpatului R.I. înainte de data de 28 iunie 2010, inculpatul să înlesnească candidatului promovarea bacalaureatului prin intervenţii asupra membrilor comisiei de examen.

Şi acestui candidat, inculpatul R.I. i-a făcut instructajul legat de redactarea a patru pagini de examen şi inserarea parolei de recunoaştere, parolă care se regăseşte în lucrarea originală pe care candidatul a scris-o în timpul examenului de matematică.

În ce priveşte proba de română, S.I. a beneficiat de o lucrare falsificată de inculpaţi prin xerocopierea color a unei lucrări redactate de un alt candidat şi înscrierea numelui candidatului în colţul secretizat, după care lucrarea a fost sigilată şi ştampilată pentru a crea aparenţa unei lucrări redactate potrivit metodologiei de examen.

Inculpatul R.I. a recunoscut toate aceste împrejurări privind implicarea sa în fraudarea examenului susţinut susţinut de S.I.

Candidatul M.A.D. a absolvit cursurile Grupului Şcolar A.B., promoţia 2003. S-a înscris la sesiunea de vară 2010 a bacalaureatului numai în vederea susţinerii probelor de matematică şi fizică, deoarece anterior promovase proba scrisă la limba şi literatura română. La fel ca şi ceilalţi candidaţi, când a aflat că inculpatul R.I. înlesneşte promovarea probelor scrise ale bacalaureatului, l-a contactat pe acesta pentru a discuta în ce măsură îl poate ajuta şi pe el la cele două probe restante. Inculpatul R.I. i-a confirmat că îi va putea înlesni promovarea examenelor prin intervenţii la membrii comisiei, intervenţii pentru care a pretins suma de 700 euro, respectiv 350 euro pentru fiecare probă. Au căzut de acord ca numitul M.A. să plătească această sumă, banii fiind remişi inculpatului R. cu câteva zile înainte de începerea examenelor. Primind banii, inculpatul R.I. l-a instruit pe numitul M.A. în ce priveşte redactarea a patru pagini de examen şi inserarea parolei de recunoaştere. Potrivit celor convenite, candidatul a scris parolele în ambele lucrări, astfel că la dosarul de urmărire penală aceste parole se regăsesc în conţinutul lucrărilor originale redactate de candidat în timpul examenelor de matematică şi fizică.

Numitul M.A.D. a denunţat împrejurările comiterii infracţiunii de cumpărare de influenţă, sens în care a solicitat restituirea sumei de 700 euro remisă inculpatului R.I. Pe de altă parte, inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările anterior expuse, legate de frauda convenită cu acest candidat, însă a arătat că nu îşi aminteşte să fi primit de la acesta vreo sumă de bani. Ulterior, inculpatul R.I. a revenit asupra poziţiei procesuale, însuşindu-şi situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare a instanţei.

Alături de cei 18 candidaţi anterior arătaţi, inculpatul R.I. s-a implicat în fraudarea lucrărilor la proba de limba şi literatura română pentru alţi 6 candidaţi, activitate pentru care nu a urmărit obţinerea unor foloase materiale. Această împrejurare, respectiv faptul că nu va pretinde bani de la acei candidaţi, datorită relaţiilor personale pe care le avea cu aceştia sau familiile acestora, a comunicat-o şi inculpaţilor V.I. şi C.I. care s-au declarat de acord să-l ajute în falsificarea lucrărilor.

Aceşti candidaţi sunt: M.C. (pedagog la Grup Şcolar A.B.), K.E. (fiul bucătăresei şcolii), O.G. (fiul portarului şcolii), V.M.A. (o cunoştinţă mai veche a inculpatului R.), C.M. şi M.P. Inculpatul a arătat că i-a instruit pe toţi aceşti candidaţi, la fel cum a făcut cu ceilalţi, iar doi dintre ei, respectiv M.C. şi K.E. au fost îndrumaţi să redacteze noi lucrări la proba de română în afara sălii de examen, punându-li-se la dispoziţie subiectele rezolvate. Poziţia procesuală a inculpatului R.I. este întărită şi de declaraţiile date în cauză de candidaţii anterior menţionaţi, cu excepţia candidaţilor O.G. şi M.P., care au negat săvârşirea fraudei.

În ceea ce priveşte activitatea inculpatului V.I., membru în comisia de bacalaureat, în cursul lunii iunie 2010 acesta a pretins şi primit de la un număr de 2 candidaţi la examenul de bacalaureat suma de 400 euro de la fiecare pentru ca, în virtutea atribuţiilor cu care fusese desemnat în comisie, prin încălcarea atribuţiilor, să le înlesnească acestora promovarea examenelor prin fraudă.

Astfel, în ceea ce îl priveşte pe candidatul M.M.I., care s-a autodenunţat, inculpatul V.I. a primit de la acesta suma de 400 euro pentru a-i facilita promovarea probelor scrise la română şi matematică. Candidatul a fost instruit de inculpat să redacteze lucrarea în care să insereze parola şi să iasă din examen pentru a putea redacta şi a doua lucrare, în biroul pedagogului şcolii, unde i-a fost pusă la dispoziţie rezolvarea subiectelor şi un nou tipizat de examen. La dosarul cauzei se află depusă lucrarea falsificată pe numele denunţătorului M.M.

De la candidatul M.V., coinculpat în cauză, inculpatul V.I. a primit suma de 400 euro pentru a-i facilita promovarea probelor scrise la română şi geografie.

Audiat fiind în cauză, inculpatul V.I. a recunsocut că a purtat discuţii cu acest candidat pe care l-a instruit să insereze în lucrări parola „aste-e-este”, spunându-i că se va ocupa să-i asigure promovarea celor două examene. Astfel, pentru a realiza, această promovare, inculpaţii au falsificat lucrarea la română pe numele acestui candidat, lucrare ce se regăseşte la dosarul cauzei. De asemenea, potrivit celor stabilite cu V.I., inculpatul M.V. a inserat în lucrarea la proba de geografie parola de recunoaştere.

După descoperirea fraudei şi înainte de a se lua faţă de el măsuri preventive, inculpatul V.I. a restituit inculpatului M.V. suma de 400 euro anterior remisă.

În plus, în cursul lunii ianuarie 2010, inculpatul V.I. a pretins şi primit de la candidatul M.M., suma de 300 euro pentru a interveni la membrii comisiei de bacalaureat în faţa cărora candidatul susţinea probele de competenţe, în vederea promovării acestora. Această împrejurare, denunţată de M.M., a fost în totalitate recunoscută de inculpatul V.I. care a arătat că, deşi a primit cei 300 euro, nu a intervenit la nici un membru al comisiei, convins fiind că acest candidat va promova oricum probele respective, probe despre care a afirmat că nu prezintă dificultate.

După descoperirea fraudei şi înainte de a se lua faţă de el măsuri preventive, inculpatul V.I. a restituit denunţătorului M.M. suma de 300 euro anterior remisă, împrejurare recunoscută de denunţător.

Cu privire la activitatea inculpatului A.D. s-a reţinut că, în cursul lunii iunie 2010, a pretins de la un număr de 16 candidaţi la examenul de bacalaureat, sume cuprinse între 600 şi 900 euro, promiţând că, în schimbul acestora va interveni asupra membrilor comisiei de bacalaureat din cadrul centrului de examen Grup Şcolar A.B. din Cluj-Napoca, în vederea asigurării promovării examenului susţinut de absolvenţi în sesiunea iunie - iulie 2010.

Astfel, de la candidata D.E., inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 900 euro. Atât inculpatul, cât şi candidata au recunoscut împrejurările legate de convenţia frauduloasă în vederea promovării bacalaureatului în schimbul sumei de 900 euro. D.E. a arătat cum inculpatul a instruit-o să insereze parola „dacă-aşa-este”, parolă care se regăseşte în lucrarea originală la matematică redactată de aceasta în timpul examenului. La dosarul cauzei se regăseşte şi lucrarea la proba de română, falsificată pe numele acestei candidate de către inculpaţi.

După descoperirea fraudei şi înainte de a se lua vreo măsură preventivă faţă de inculpatul A.D., acesta a restituit către D.E. suma de 900 euro primită anterior.

De la candidata S.M.E. inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 900 euro. Potrivit declaraţiilor candidatei, declaraţii care se coroborează cu cele ale inculpatului A.D., aceasta a fost instruită de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăseşte în lucrarea redactată de învinuită la proba de matematică. Şi această candidată a beneficiat de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea originală redactată de candidată în timpul examenului.

După descoperirea fraudei şi înainte de a se lua vreo măsură preventivă faţă de inculpatul A.D., acesta a restituit către S.M.E. suma de 900 euro primită anterior.

De la candidatul R.S.V. inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 900 euro. Atât inculpatul, cât şi candidatul au recunoscut conivenţa frauduloasă în vederea promovării bacalaureatului în schimbul sumei de 900 euro, instruirea privind inserarea parolei de recunoaştere a lucrării, parolă pe care candidatul a înscris-o şi în lucrarea originală de la proba de matematică. La română acesta a beneficiat de o lucrare xeroxată după una din cele 12 lucrări redactate de candidaţii instruiţi de R.I.

După descoperirea fraudei şi înainte de a se lua vreo măsură preventivă faţă de inculpatul A.D., acesta a restituit către R.S.V. suma de 900 euro primită anterior.

De la candidata D.S. inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 900 euro. Potrivit declaraţiilor candidatei, declaraţii care se coroborează cu cele ale inculpatului A.D., aceasta a fost instruită de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăseşte în lucrarea redactată de aceasta la proba de matematică. Şi această candidată a beneficiat de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea originală redactată de candidată în timpul examenului.

După descoperirea fraudei şi înainte de a se lua vreo măsură preventivă faţă de inculpatul A.D., acesta a restituit către D.S. suma de 900 euro primită anterior.

De la candidata B.I.N. inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 900 euro. Atât inculpatul cât şi candidata au recunoscut cu prilejul audierilor pretinderea, respectiv, primirea sumei de 900 euro, remisă pentru ca inculpatul A.D., prin relaţiile şi influenţele sale la membrii comisiei de examen, să-i faciliteze învinuitei B. promovarea probelor scrise ale bacalaureatului. Astfel, înainte de începerea examenelor, B.I. a remis inculpatului A. suma de 900 euro, ocazie cu care acesta a instruit-o să redacteze 4 pagini de lucrare, să insereze parola de recunoaştere pe ultima pagină, penultimul rând, ultimul cuvânt şi să aştepte şi alte instrucţiuni din partea sa. Deoarece aceste instrucţiuni nu au mai sosit, candidata a inserat parola numai la proba de română. B.I. a „beneficiat” la română de o lucrare falsificată.

După descoperirea fraudei şi înainte de a se lua vreo măsură preventivă faţă de inculpatul A.D., acesta a restituit către B.I. suma de 900 euro primită anterior. De la candidatul C.V.G., absolvent al Liceului D.N., inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 900 euro. Potrivit declaraţiilor inculpatului, a primit această sumă de la candidat, promiţându-i că va interveni la membrii comisie de examen spre a-i asigura promovarea celor trei probe scrise ale bacalaureatului. Suma a fost primită de inculpatul A.D. cu câteva zile înainte de data de 28 iunie 2010, ocazie cu care l-a instruit pe candidat să insereze în lucrări parola „dacă-e-este” şi să redacteze 4 pagini de lucrare.

La dosarul cauzei, se află lucrarea falsificată la proba de română. De asemenea, în conţinutul lucrării sale la matematică, C.V. a inserat parola „dacă-e-este”, parolă pe care inculpatul A.D. i-a comunicat-o la momentul primirii sumei de 900 euro.

Inculpatul A.D. a restituit suma de 900 euro anterior primită de la acest candidat, restituire pentru care a apelat la serviciile secretarei M.L.

De la candidatul C.T.V., inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 900 euro.

Potrivit declaraţiilor acestui candidat, declaraţii care se coroborează cu cele ale inculpatului A.D., acesta a fost instruit de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăseşte în lucrarea redactată la proba de matematică. Pentru a promova proba de română, candidatul a beneficiat de o lucrare falsificată pe numele său de către ceilalţi inculpaţi în cauză.

După descoperirea fraudei şi înainte de a se lua vreo măsură preventivă faţă de inculpatul A.D., acesta a restituit către C.T. suma de 900 euro primită anterior.

De la denunţătorul L.P.A. inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 900 euro. Potrivit denunţului, banii au fost remişi inculpatului în săptămâna premergătoare începerii probelor scrise la bacalaureat. Pentru a intra în legătură cu inculpatul A.D., denunţătorul L.P. a apelat la martora B.L., persoană din anturajul inculpatului, fost profesor la D.N., căreia nu i-a împărtăşit motivul real pentru care doreşte să discute cu directorul şcolii.

Cu prilejul primirii banilor, inculpatul A.D. i-a explicat denunţătorului că trebuie să redacteze 4 pagini şi să insereze parola de recunoaştere a lucrării. De asemenea, i-a spus denunţătorului că va trebui să meargă într-o altă sală ce-i va fi comunicată ulterior, unde i se va pune la dispoziţie alte formulare de examen şi rezolvările subiectelor iar el va trebui să redacteze o nouă lucrare. Deoarece inculpatul A. nu a mai revenit cu alte date, denunţătorul a înscris parolele în lucrările sale de română şi matematică. Urmare a fraudei, candidatului L.P. i-a fost înlocuită lucrarea sa la proba de română cu una falsificată de ceilalţi inculpaţi în cauză. Parola se regăseşte însă în lucrarea sa originală de la proba de matematică.

Întrucât, încă înainte ultima probă scrisă inculpatul A.D. a aflat de la ceilalţi inculpaţi în cauză despre descoperirea fraudei, acesta a făcut demersuri în contactarea candidaţilor cumpărători de influenţă în vederea restituirii sumelor de bani pretinse şi primite de la aceştia. Aşa a procedat şi în cazul denunţătorului L.P.A., căruia i-a restuit suma de 900 euro prin intermediul secretarei Liceului D.N., numita M.L. La rândul său, aceasta a apelat la martorul L.C., cunoştinţă comună a sa şi a denunţătorului. Banii au ajuns prin acest lanţ de persoane la denunţător în seara de 01 iulie 2010.

De la denunţătoarea T.C. inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 900 euro. Potrivit declaraţiilor denunţătoarei, declaraţii care se coroborează cu cele ale inculpatului A.D., aceasta a fost instruită de inculpat să insereze parola în lucrări. Şi această candidată a beneficiat de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea originală redactată de candidată în timpul examenului.

După descoperirea fraudei şi înainte de a se lua vreo măsură preventivă faţă de inculpatul A.D., acesta a restituit denunţătoarei T.C. suma de 900 euro primită anterior.

De la candidaţii S.E. şi de la soţia acestuia, S.I., inculpatul A.D. a pretins şi primit suma totală de 1.800 euro. Ca şi în cazul celorlalţi candidaţi, inculpatul i-a instruit pe aceştia legat de inserarea parolei şi redactarea a 4 pagini de lucrare. La dosarul de urmărire penală se află depuse lucrările la proba de română falsificate pe numele celor 2 candidaţi de către inculpaţi. De asemenea, lucrările originale redactate de aceşti candidaţi la proba de matematică vin să cofirme înţelegerea frauduloasă convenită cu inculpatul A.D., în aceste lucrări regăsindu-se parola „dacă-e-este”.

În cursul urmăririi penale, atât inculpatul, cât şi cei doi candidaţi au recunosct coniventa frauduloasă.

După descoperirea fraudei, inculpatul A.D. a restituit suma de 1.800 euro către S.E.

De la candidatul M.C.I. inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 900 euro. Potrivit declaraţiilor acestui candidat, declaraţii care se coroborează cu cele ale inculpatului A.D., acesta a fost instruit de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăseşte în lucrarea redactată de învinuit la proba de matematică. Şi acest candidat a „beneficiat” de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea redactată de el în timpul examenului.

După descoperirea fraudei şi înainte de a se lua vreo măsură preventivă faţă de inculpatul A.D., acesta a restituit către M.C. suma de 900 euro primită anterior.

De la denunţătoarea M.C.A. inculpatul A.D. a pretins şi primit suma de 600 euro. Potrivit denunţului, aceasta avea de susţinut probele de matematică şi fizică pentru a căror promovare a apelat la influenţa de care inculpatul A.D. se prevala că o are asupra memebrilor comisie de examen. Potrivit aceloraşi instrucţiuni date de inculpatul A., candidata a inserat în lucrarea sa de la matematică parola „dacă-e-este”.

Prin intermediul numitului S.C., după descoperirea fraudei, inculpatul A.D. a restituit denunţătoarei M.C. suma de 600 euro primită anterior.

De la candidata M.E.R. inculpatul A.D. a pretins suma de 600 euro, sumă pe care aceasta urma să i-o remită după promovarea examenelor şi pe care, în contextul în care a fost declarată eliminată din examen urmare a descoperirii fraudei, nu a mai plătit-o acestuia.

Candidata avea de susţinut probele la română şi geografie şi, potrivit declaraţiilor acesteia, inculpatul A. nu i-a comunicat nicio parolă care să fie inserată în lucrări. în condiţiile în care inculpatul A. a susţinut că a instruit de aceeaşi manieră toţi candidaţii cumpărători de influenţă, susţinerile acesteia apar ca nesincere. Această concluzie este întărită şi prin faptul că, pe numele acestei candidate inculpaţii au falsificat o lucrare la proba de română, falsificare ce nu ar fi fost realizată sau ar fi rămas fără finalitate, dacă candidata nu ar fi inserat parola în lucrare pentru ca ea să fie recunoscută din toate cele 400 de lucrări redactate de candidaţii din centrul de bacalaureat.

De la candidata S.M.V. şi de la sora acesteia, P.S.C. inculpatul A.D. a pretins şi primit suma totală de 1.800 euro. Ca şi în cazul celorlalţi candidaţi, inculpatul le-a instruit pe acestea legat de inserarea parolei şi redactarea a 4 pagini de lucrare. La dosarul de urmărire penală se află depuse lucrările la proba de română falsificate pe numele celor 2 candidate de către inculpaţi. De asemenea, lucrările originale redactate de candidate la proba de matematică vin să cofirme înţelegerea frauduloasă convenită cu inculpatul A.D., în aceste lucrări regăsindu-se parola „dacă-e-este”.

În cursul urmăririi penale, atât inculpatul, cât şi cele două candidate au recunoscut conivenţa frauduloasă.

După descoperirea fraudei, inculpatul A.D. a restituit suma de 1.800 euro celor două candidate, prin intermediul secretarei şcolii, M.L.

Sub aspectul poziţiei procesuale adoptate de inculpaţi, instanţa de fond a reţinut că aceştia au recunoscut în întregime, în faţa instanţei de judecată, faptele reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare, solicitând aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen.

Totodată, instanţa de fond s-a preocupat de stabilirea poziţiei procesuale a inculpaţilor încă din faza de urmărire penală, constatându-se faptul că deşi cu prilejul primei audieri, inculpatul R.I. a recunoscut doar parţial frauda realizată la bacalaureatul din vara anului 2010, fără a admite falsificarea lucrărilor la proba de română, acesta a revenit şi a adoptat o poziţie de totală recunoaştere a fraudei, recunoscând comiterea infracţiunilor şi denunţând implicarea inculpatului C.I. în faptele de corupţie săvârşite în luna iunie 2010.

Având în vedere rolul avut în descoperirea şi probarea infracţiunii de corupţie săvârşită de inculpatul C.I., inculpatul R.I. va beneficia de dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 privind înjumătăţirea limitelor pedepsei legale.

După descoperirea fraudei din anul 2009, inculpatul R.I. a recunoscut faptele în măsura în care şi-a amintit, după cum el însuşi o arată. Raportat la acest din urmă înscris, intitulat de inculpatul R.I. autodenunţ, înregistrat la D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj la data de 05 august 2010 (primind dată certă în înţelesul art. 1182 C. civ.), nu se poate reţine, astfel cum inculpatul a solicitat prin apărător ales, incidenţa cauzei de nepedepsire prev. de art. 255 alin. (3) C. pen., aceasta întrucât la data de 04 august 2010, inculpatul V.I. a denunţat el însuşi infracţiunile de corupţie care au fost săvârşite pe parcursul celor două sesiuni ale examenului de bacalureat desfăşurate la nivelul anului 2009, faptele ajungând în acest mod la cunoştinţa organului judiciar.

O poziţie similară a adoptat şi inculpatul V.I. care, după ce iniţial nu a recunoscut absolut nimic din faptele care îi erau aduse în învinuire, acesta a revenit asupra acestei poziţii, recunoscând în totalitate infracţiunile săvârşite. În ce priveşte faptele de corupţie comise în anul 2009, având în vedere că inculpatul s-a autodenunţat, denunţând şi contribuind la probarea unor astfel de infracţiuni şi în sarcina altor participanţi, V.I. va beneficia de cauza de impunitate prev. de art. 10 lit. i)¹ C. proc. pen. în ce priveşte infracţiunea de dare de mită către inculpatul C.I. De asemenea, inculpatul beneficiază de prevederile legii speciale relativ la înjumătăţirea limitelor de pedeapsă prevăute de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002.

Inculpatul A.D. a negat iniţial faptele de corupţie, poziţie la care a renunţat după aproape o lună de arest preventiv. Astfel, începând cu declaraţia dată în 12 august 2010, inculpatul A.D. a recunoscut implicarea sa atât în frauda din vara anului 2010, cât şi în cea din toamna anului 2009. Întrucât prin declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală, inculpatul A.D. a contribuit la descoperirea şi probarea faptelor de corupţie săvârşite de alţi candidaţi frauduloşi, acesta va beneficia de dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 privind înjumătăţirea limitelor pedepsei legale.

În ce îl priveşte pe inculpatul M.V., acesta a negat săvârşirea faptei pe tot parcursul fazei de urmărire penală, modificându-şi poziţia procesuală doar în faţa instanţei, când a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen.

Întemeiat pe probatoriul admnistrat în faza de urmărire penală astfel cum a fost analizat anterior şi care a fost însuşit de către inculpaţi, prima instanţă a reţinut că faptele inculpatului R.I. care, în calitate de director al Grupului Şcolar A.B., în baza unei rezoluţii infracţionale unice:

- în cursul lunii iunie 2009 a pretins şi primit de la M.M. suma de 800 euro, T.R.I. suma de 600 euro, M.M.R. suma de 350 euro, C.E. suma de 200 euro, T.L. suma de 300 euro, P.V.C. suma de 300 euro, L.F.D. suma de 1.300 euro, P.M. suma de 800 euro,

- în cursul lunii august 2009 a pretins şi primit de la R.D.H. suma de 5.400 RON (echivalentul sumei de 1.350 euro pretinsă), H.C.D. suma de 500 euro, M.A.I. suma de 250 euro, Ţ.P. suma de 350 euro, T.R.S. suma de 350 euro, M.R.V. suma de 250 euro, B.R.O. suma de 750 euro, N.N.A. suma de 1.000 euro,

- în cursul lunii iunie 2010, a pretins şi primit de la învinuitul B.I. suma de 1.100 euro, de la M.A.B. (şi de la tatăl acestuia M.L.) suma de 1.100 euro, M.L. (mama candidatei M.S.A.) suma de 4.600 RON (echivalentul sumei de 1.100 euro pretinse), I.M.D. suma de 1.200 euro, S.I.A. suma de 750 euro, M.D.M. (şi de la mama acesteia P.G.S.) suma de 1.100 euro, B.B.H. suma de 1.100 euro, C.L. (mama candidatului C.I.T.) suma de 1.100 euro, I.S.V. (prin intermediul lui D.A) suma de 1.000 euro, M.A.D. suma de 700 euro, C.G.F. suma de 1.100 euro, B.M.S. suma de 2.000 euro (1.000 euro pentru el şi 1.000 euro pentru candidata V.C.), O.N. suma de 1.100 euro, a pretins de la M.I.F. suma de 1.100 euro, primind doar 900 euro), a pretins de la S.D.M. suma de 1.100 euro, primind doar suma de 1.100 RON,

- a pretins de la F.C. şi A.I. o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a comunicat acestora, urmând să-l stabilească ulterior, primind în total de la persoanele mai sus menţionate suma de 22.350 euro (din suma de 23.650 euro pretinsă) şi 11.100 RON, din care a rămas pentru el cu suma de 18.550 euro şi 10.000 RON, lăsând să se creadă faţă de sus-numiţii că are influenţă pe lângă unii din membrii comisiilor de examen de la cele trei sesiuni de bacalaureat şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenele de bacalaureat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanţa de fond a constatat că este pe deplin întrunită în cauză cerinţa unităţii de rezoluţie, impusă de cerinţele art. 41 alin. (2) C. pen., în acord şi cu jurisprudenţa instanţei supreme, şi a reţinut că probele administrate în cauză confirmă faptul că planul iniţial de fraudare a fost conceput, în linii generale şi verificat de inculpaţii R.I. şi V.I. în sesiunea de bacalaureat din vara anului 2009, fiind repetat, cu mărirea corespunzătoare a anvergurii şi atragerea unui număr suplimentar de participanţi, în toamna anului 2009 şi, în sfârşit, perfecţionat la nivelul tehnicii de fraudare în vara anului 2010. Astfel fiind, modul de operare însuşi confirmă unitatea de rezoluţie infracţională, în înţelesul impus de cerinţele art. 41 alin. (2) C. pen.

Totodată, fapta aceluiaşi inculpat care în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009, i-a promis o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a menţionat iniţial în mod concret şi ulterior i-a remis suma de 2.000 euro inculpatului V.I., preşedintele comisiei de examen de la centrul de examen Grup Şcolar A.B., pentru ca acesta în calitatea pe care o avea să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidaţi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, fapta aceluiaşi inculpat care în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009, după o înţelegere anterioară, prin intermediul inculpatului V.I., a remis inculpatului C.I., preşedintele comisiei de examen de la centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N. suma de 1.800 euro, pentru ca acesta în calitatea pe care o avea să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidaţi proveniţi de la Grupul Şcolar A.B., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Presupunând crearea unei legături subiective distincte cu fiecare dintre cei doi preşedinţi ai comisiilor de examen de bacalaureat, acţiunile inculpatului R.I. realizează conţinutul constitutiv a două infracţiuni de dare de mită, prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, aflate în concurs real.

A mai reţinut că faptele inculpatului R.I., care în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la centrul de examen Grup Şcolar A.B., împreună cu inculpatul V.I., preşedintele comisiei de examen, au falsificat un număr de 54 de lucrări ale candidaţilor M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (3 lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare), sigilând colţurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidaţii mai sus menţionaţi, cu ştiinţa celor doi inculpaţi, le-au redactat în alte săli şi condiţii decât cele reglementate de metodologia de desfăşurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul V.I. urma să aplice pe colţurile secretizate ale lucrărilor falsificate ştampila de examen, după ce le-a strâns din sălile unde au fost falsificate şi i le-a dat preşedintelui comisiei de examen, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009 de la centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N., împreună cu inculpaţii V.I. şi C.I. au falsificat un număr de 68 de lucrări ale candidaţilor S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări), Ţ.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări), P.I. (4 lucrări) sigilând colţurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidaţii mai sus menţionaţi, cu ştiinţa celor trei inculpaţi (cu excepţia candidatului P.I.), le-au redactat în alte săli şi condiţii decât cele reglementate de metodologia de desfăşurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C.I., în calitate de preşedinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colţurile secretizate ale lucrărilor falsificate ştampila de examen, după ce le-a strâns din sălile unde au fost falsificate şi i le-a dat inculpatului V.I. pentru a le înmâna preşedintelui comisiei de examen, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la centrul de examen Grup şcolar A.B., împreună cu inculpaţii V.I. şi C.I. au falsificat un număr de 42 de lucrări la proba scrisă la Limba şi literatura română din care 12 lucrări ce conţinea scrisul original al candidaţilor B.M.S., C.I.T., K.E.A., M.C.A., M.I.F., M.A.B., V.C., V.M.A., M.M.I., A.I., I.M.D., M.D.M. prin completarea datelor ce trebuiau scrise pe prima pagină a formularului de examen în colţul secretizat şi la celelalte rubrici (sesiune, materie, etc.) şi 30 de lucrări ale candidaţilor F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., O.N.I., C.T.I., C.V.G., S.I., M.S.A., D.E., L.P.A., M.C.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., I.S.V., B.B.H., O.G.D., S.D.M., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.P.O., M.V., prin xerocopiere împreună cu inculpatul V.I. de pe cele 12 lucrări ale candidaţilor mai sus menţionaţi şi prin completarea datelor ce trebuiau scrise pe prima pagină a formularului de examen în colţul secretizat şi în celelalte rubrici (sesiune, materie, etc.) şi ulterior prin sigilarea împreună cu inculpatul V.I. a colţurilor secretizate ale celor 42 de lucrărilor de examen, din care cele 12 lucrări au fost redactate de candidaţii respectivi şi o lucrare de candidatul O.N.I., cu ştiinţa celor trei inculpaţi, în alte săli şi condiţii decât cele reglementate de metodologia de desfăşurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C.I., în calitate de preşedinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colţurile secretizate ale lucrărilor falsificate ştampila de examen, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Sub aspectul infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, a reţinut în baza aceluiaşi raţionament expus anterior că există unitate de rezoluţie şi se impune reţinerea formei continuate.

Pe de altă parte, chiar dacă inculpatul R.I. a participat cu acte de autor la unele din actele materiale ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale (sesiunea iunie - iulie 2010), instanţa fond a constatat că la săvârşirea aceloraşi infracţiuni au participat şi membri ai comisiei de examen, în calitate de funcţionari aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atrăgând în acest fel încadrarea juridică prevăzută de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. în aceste condiţii, având în vedere calitatea de subiect activ calificat pe care o impune forma agravată a infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, calitate pe care inculpatul R.I. nu o deţine, se impune reţinerea în sarcina acestuia a infracţiunii de complicitate la forma agravată a infracţiunii, în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Relevant sub acest aspect a fost reţinut faptul că unitatea de conţinut la care se referă textul art. 41 alin. (2) C. pen. nu este afectată în cazul în care unele din actele componente ale infracţiunii continuate sunt susceptibile de încadrare în textul care prevede infracţiunea în formă agravată, iar altele în texte care prevăd forma de bază a aceleiaşi infracţiuni, după cum nu este afectată nici în situaţia în care unele din actele componente ale infracţiunii continuate sunt săvârşite în forma de participaţie a complicităţii, iar altele în forma de participaţie a autoratului. Ceea ce interesează sub aspectul condiţiei susmenţionate este doar ca identitatea de conţinut să privească acelaşi tip de infracţiune, sau, cu alte cuvinte, ca toate actele componente să aparţină aceleiaşi infracţiuni caracterizate prin trăsăturile sale constitutive cele mai generale. Elementele privind forma infracţiunii (de bază sau agravată, după caz), sau forma participaţiei la infracţiune sunt, deci, lipsite de relevanţă în ceea ce priveşte existenţa unităţii infracţionale, atâta timp cât actele săvârşite prezintă trăsăturile constitutive ale aceleiaşi infracţiuni tip şi izvorăsc dintr-o rezoluţie infracţională unică.

A mai reţinut prima instnaţă că faptele inculpatului R.I., care în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la centrul de examen Grup Şcolar A.B., împreună cu inculpatul V.I., preşedintele comisiei de examen au sustras un număr de 54 de lucrări originale scrise în sălile de examen de candidaţii M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (3 lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare), pentru a fi înlocuite de preşedintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale sus-numiţilor, lucrări originale care au fost reţinute de cei doi inculpaţi în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009 de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N., după o înţelegere anterioară cu inculpaţii V.I. şi C.I., i-a sprijinit pe aceştia în vederea sustragerii unui număr de 68 de lucrări originale, scrise în sălile de examen de candidaţii S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări),Ţ.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări) P.I. (4 lucrări) pentru a fi înlocuite cu lucrările falsificate ale sus-numiţilor, lucrări originale care au fost reţinute de inculpaţi în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la Centrul de examen Grup şcolar A.B., după o înţelegere anterioară cu inculpaţii V.I. şi C.I. i-a sprijinit pe aceştia în vederea sustragerii unui număr de 42 de lucrări originale la proba scrisă la Limba şi literatura română ale candidaţilor B.B.H., B.M.S., C.I.T., K.E.A., M.C.A., M.I.F., M.A.B., V.C., V.M.A., M.M.I., A.I., M.S.A., F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., C.T.I., C.V.G., S.I., I.M.D., D.E., L.P.A., M.C.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., I.S.V., M.D.M., O.G.D., S.D.M., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.P.O., M.V. pentru a fi înlocuite cu lucrările falsificate ale sus-numiţilor, lucrări originale care au fost reţinute de inculpaţi în vederea distrugerii ulterioare, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Chiar dacă probele administrate în cauză converg înspre concluzia că inculpatul R.I. ar fi distrus în mod nemijlocit, prin incendiere, lucrările autentice, pentru aceleaşi raţiuni privind calitatea de subiecţi activi speciali ai preşedinţilor comisiilor de examen, care au participat cu acte de autor, reţinând în mod nemijlocit lucrările autentice - fapt care atrage încadrarea juridică în forma calificată a infracţiunii, prev. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen., coroborată cu lipsa calităţii de funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor se serviciu a inculpatului R.I., prima instanţă a apreciat că se impune reţinerea în sarcina acestuia a formei de participaţie a complicităţii la forma agravată a infracţiunii în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la inculpatul V.I., care în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009, în calitate de preşedinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen Grup Şcolar A.B., a acceptat iniţial să primească de la inculpatul R.I. o sumă de bani al cărui cuantum nu i-a fost menţionat în mod concret şi ulterior a primit suma de 2.000 euro de la sus-numitul, pentru ca prin încălcarea atribuţiilor pe care le avea în acea calitate, să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidaţi, în cursul lunii iunie 2010, în calitate de membru al Comisiei de examen de la Centrul de examen Grup Şcolar A.B. a primit de la candidatul M.M.l. suma de 400 euro şi de la candidatul M.V. suma de 400 euro, pentru ca în această calitate să îi ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care aceştia urmau să le susţină la centrul de examen mai sus menţionat, în cursul lunii iunie 2010 acceptat să primească de la inculpatul R.I. o sumă de bani al cărei cuantum nu i-a fost comunicat în mod concret (dar care nu putea fi mai mică decât suma obţinută de acesta în sesiunea iunie 2009, având în vedere numărul candidaţilor şi suma solicitată acestora pentru fiecare probă de examen), pentru ca, în virtutea atribuţiilor cu care fusese învestit în calitate de membru în comisia de bacalaureat, să faciliteze fraudarea examenului în vederea asigurării promovării candidaţilor care au plătit sume de bani în acest sens, a reţinut că faptele acestuia întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanţa de fond a constatat că este pe deplin întrunită în cauză cerinţa unităţii de rezoluţie, impusă de cerinţele art. 41 alin. (2) C. pen. În speţă, probele administrate în cauză confirmă faptul că planul iniţial de fraudare a fost conceput, în linii generale şi verificat de inculpaţii R.I. şi V.I. în sesiunea de bacalaureat din vara anului 2009, fiind repetat, cu mărirea corespunzătoare a anvergurii şi atragerea unui număr suplimentar de participanţi, în toamna anului 2009 şi, în sfârşit, perfecţionat la nivelul tehnicii de fraudare în vara anului 2010. Astfel fiind, modul de operare însuşi confirmă unitatea de rezoluţie infracţională, în înţelesul impus de cerinţele art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, a mai reţinut că faptele inculpatului V.I., care, în calitate de director adjunct la Colegiul tehnic E.N. în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins şi primit de la candidaţii S.M. suma de 300 euro, B.R.E. suma de 300 euro, T.M.C. suma de 500 euro, F.I.P. suma de 1.000 euro, T.D.A. suma de 1.500 RON, F.M.I. suma de 300 euro, C.M.A. suma de 1.000 euro, respectiv suma totală de 3.400 euro şi 1500 RON, din care a rămas cu suma de 1.600 euro şi 1.500 RON, lăsând să se creadă faţă de sus-numiţii că are influenţă pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N. şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat, iar în cursul lunii ianuarie 2010 a pretins şi primit de la M.M.I. suma de 300 euro, lăsând să se creadă faţă de acesta că are influenţă pe lângă unii membri ai comisiei de examen de la Centrul de examen de la Grupul şcolar A.B. şi îl poate ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de competenţe lingvistice pe care acesta urma să îl susţină, la centrul respectiv, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele aceluiaşi inculpat, care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la Centrul de examen Grup Şcolar A.B., în calitate de preşedinte al Comisiei de examen, împreună cu inculpatul R.I. au falsificat un număr de 54 de lucrări ale candidaţilor M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (trei lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare), sigilând colţurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidaţii mai sus menţionaţi, cu ştiinţa celor doi inculpaţi, le-au redactat în alte săli şi condiţii decât cele reglementate de metodologia de desfăşurare a bacalaureatului, ulterior aplicând pe colţurile secretizate ale lucrărilor falsificate ştampila de examen, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009 de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N., împreună cu inculpaţii R.I. şi C.I. au falsificat un număr de 64 de lucrări ale candidaţilor S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări),Ţ.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări) sigilând colţurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidaţii mai sus menţionaţi, cu ştiinţa celor trei inculpaţi, le-au redactat în alte săli şi condiţii decât cele reglementate de metodologia de desfăşurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C.I., în calitate de preşedinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colţurile secretizate ale lucrărilor falsificate ştampila de examen, lucrări pe care i le-a predat preşedintelui comisiei de examen, după ce au fost strânse de către inculpatul R.I. din sălile unde au fost falsificate, şi totodată în aceleaşi împrejurări a falsificat în integralitatea lor lucrările candidatului P.I. la 4 materii la care acesta a susţinut examenul de bacalaureat, lucrări pe care le-a predat în aceleaşi condiţii inculpatului C.I., în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la Centrul de examen Grup şcolar A.B., în calitate de membru al comisiei de examen, împreună cu inculpaţii R.I. şi C.I. au falsificat un număr de 42 de lucrări la proba scrisă la Limba şi literatura română din care 12 lucrări ce conţinea scrisul original al candidaţilor B.M.S., C.I.T., K.E.A., M.C.A., M.I.F., M.A.B., V.C., V.M.A., M.M.I., A.I., I.M.D., M.D.M. şi 30 de lucrări ale candidaţilor F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., O.N.I., C.T.I., C.V.G., S.I., M.S.A., D.E., L.P.A., M.C.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., I.S.V., B.B.H., O.G.D., S.D.M., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.P.O., M.V., prin xerocopiere împreună cu inculpatul R.I. de pe cele 12 lucrări ce conţineau scrisul original al candidaţilor mai sus menţionaţi şi prin sigilarea împreună cu inculpatul R.I. a colţurilor secretizate ale celor 42 de lucrărilor de examen, din care cele 12 lucrări au fost redactate de candidaţii respectivi şi o lucrare de candidatul O.N.I., cu ştiinţa celor trei inculpaţi, în alte săli şi condiţii decât cele reglementate de metodologia de desfăşurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C.I., în calitate de preşedinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colţurile secretizate ale lucrărilor falsificate ştampila de examen, întrunesc elemenetele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Tot în baza probatoriului admnistrta a reţinut că faptele inculpatului V.I., care în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la Centrul de examen Grup Şcolar A.B., în calitate de preşedinte al Comisiei de examen împreună cu inculpatul R.I., au sustras un număr de 54 de lucrări originale scrise în sălile de examen de candidaţii M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (trei lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare), şi le-a înlocuit cu lucrările falsificate ale sus-numiţilor, lucrările originale fiind reţinute de cei doi inculpaţi în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009 de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N., după o înţelegere anterioară, fiind sprijiniţi de inculpatul R.I., împreună cu inculpatul C.I., au sustras un număr de 68 de lucrări originale, scrise în sălile de examen de candidaţii S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări),Ţ.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări), P.I. (4 lucrări) pentru a fi înlocuite de preşedintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale sus-numiţilor, lucrări originale care au fost reţinute de inculpaţi în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la Centrul de examen Grup şcolar A.B., în calitate de membru al comisiei de examen, după o înţelegere anterioară, împreună cu inculpatul R.I. l-au sprijinit pe inculpatul C.I. în vederea sustragerii unui număr de 42 de lucrări originale la proba scrisă la Limba şi literatura română ale candidaţilor B.B.H., B.M.S., C.I.T., K.E.A., M.C.A., M.I.F., M.A.B., V.C., V.M.A., M.M.I., A.I., M.S.A., F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., C.T.I., C.V.G., S.I., I.M.D., D.E., L.P.A., M.C.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., I.S.V., M.D.M., O.G.D., S.D.M., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.P.O., M.V. pentru a fi înlocuite de preşedintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale sus-numiţilor, lucrări originale care au fost reţinute de inculpaţi în vederea distrugerii ulterioare, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Şi în privinţa inculpatului V.I., a reţinut aceleaşi explicaţii teoretice privind unitatea de rezoluţie infracţională indiferent de forma de participatie la faptă, precum şi atragerea încadrării juridice a formei agravate a infracţiunilor prev. de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi respectiv art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la calitatea de subiect activ special de funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, calitate pe care inculpatul V.I. o deţinea în toate cele 3 sesiuni de bacalaureat.

Sub aspectul calităţii de subiect activ special în sensul celor arătate anterior, instanţa a reţinut faptul că potrivit normelor prevăzute în regulamentul de organizare, comisia de bacalaureat din centrul de examen avea următoarele atribuţii: organizează şi răspunde de desfăşurarea examenului de bacalaureat în centrul respectiv; controlează, îndrumă şi asigură organizarea şi desfăşurarea tuturor probelor; controlează şi îndrumă activitatea tuturor persoanelor din centru care au sarcini cu privire la desfăşurarea examenului; verifică autenticitatea actelor de înscriere, respectarea condiţiilor de participare la examen, alcătuieşte şi afişează lista alfabetică a candidaţilor pentru probe, repartizează candidaţii pe săli; sesizează imediat comisiei judeţe de bacalaureat orice situaţie deosebită apărută în timpul desfăşurării examenului şi ia măsuri ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisia de bacalaureat sau se desfăşoară probele scrise să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de către comisia judeţeană sau naţională de bacalaureat.

Or, inculpatul V.I., în calitate de preşedinte şi respectiv membru al comisiei de examen, a încălcat tocmai aceste atribuţii stabilite prin metodologia de organizare, pentru a se putea pune în executare rezoluţia infracţională concepută împreună cu coinculpaţii.

Cu privire la inculpatul A.D. a reţinut că faptele acestuia care în calitate de director la Grupul Şcolar D.N. şi director adjunct al Liceului V.B. din Cluj-Napoca, în baza unei rezoluţii infracţionale unice:

- în cursul lunii august 2009, a pretins şi primit de la candidaţii C.P. suma de 500 euro, M.O.G. suma de 250 euro, N.S. suma de 500 euro, a pretins de la candidatul C.R.V. suma de 500 euro primind doar 200 euro, primind în total de la aceştia suma de 1.450 euro din care pentru sine 750 euro,

- în cursul lunii iunie 2010 a pretins şi primit de la candidaţii D.E. suma de 900 euro, L.P.A. suma de 900 euro, M.C.A. suma de 600 euro, C.V.G. suma de 900 euro, R.S.V. suma de 900 euro, S.M.V. suma de 900 euro, P.S.C. suma de 900 euro, S.E. suma de 900 euro, S.I. (prin intermediul soţului ei S.E.) suma de 900 euro, S.M.E. suma de 900 euro, B.I.N. suma de 900 euro, D.S. suma de 900 euro, C.T.V. suma de 900 euro, M.C.I. suma de 900 euro, T.C.D. suma de 900 euro,

- a pretins de la candidata M.E.R. suma de 600 euro urmând ca banii să-i primească după finalizarea examenului, primind în total de la candidaţi suma de 13.200 euro, lăsând să se creadă faţă de sus-numiţii că are influenţă pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la cele două sesiuni de bacalaureat (august - septembrie 2009 şi iunie 2010) şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la bacalaureat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului M.V., care, în luna iunie 2010, i-a remis inculpatului V.I., membru în Comisia de examen de la Centrul de examen de la Grup Şcolar A.B. suma de 400 euro, pentru ca în această calitate să îl ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care acesta urma să le susţină la centrul de examen mai sus menţionat, din sesiunea iunie - iulie 2010, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen.

La individualizarea pedepselor care au fost aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., reţinând împrejurările concrete de săvârşire a faptelor după o riguroasă planificare, cu adaptarea corespunzătoare la numărul crescând al candidaţilor frauduloşi, numărul impresionant de acte materiale desfăşurate pe parcursul a trei sesiuni consecutive de bacalaureat, gradul de implicare al fiecăruia dintre inculpaţi în parte în conceperea şi punerea în executare a rezoluţiei infracţionale (paternitatea metodei de fraudare aparţinând inculpaţilor R. şi V.), rolul jucat de fiecare dintre inculpaţi la punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale-inculpatul V.I. neezitând să îşi încalce atribuţiile de membru al comisiei de bacalaureat, dimpotrivă, folosindu-se de această calitate pentru o mai lesnicioasă punere în executare, urmând a se ţine cont şi de importanţa examenelor fraudate de inculpaţi în modalitatea descrisă la expunerea considerentelor prezentei, fiind vorba despre examenul naţional de bacalaureat, examen definitoriu pentru aptitudinile şi evoluţia profesională şi educaţională viitoare a absolvenţilor de liceu.

Instanţa de fond a avut în vedere şi pregătirea profesională a inculpaţilor, din care inculpaţii R.I., V.I. şi A.D. - cadre didactice cu experienţă, cu o evoluţie profesională impresionantă, calităţi care în aprecierea instanţei, ar fi trebuit să fie de natură să impună acestora o obligaţie morală de a veghea la corectitudinea modului de desfăşurare a examenelor naţionale de bacalaureat, pentru a nu aduce atingere credibilităţii sistemului de învăţământ. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul M.V., proaspăt absolvent de liceu şi supus tentaţiilor unei absolviri lesnicioase a examenului naţional de bacalaureat, instanţa de fond s-a raportat la lipsa acestuia de experienţă de viaţă şi la realitatea că exemplele furnizate de cei care ar fi trebuit să îi fie îndrumători şi dascăli, au fost de natură a crea în conştiinţa acestuia o imagine deformată a valorilor sociale.

Au fost avute în vedere circumstanţele personale ale inculpaţilor, aflaţi la prima confruntare cu legea penală, dar şi la atitudinea procesuală a inculpaţilor, aceştia recunoscând cu sinceritate implicarea lor în săvârşirea faptelor, contribuind (inculpaţii R., V. şi A.) la descoperirea altor fapte de corupţie, asumându-şi responsabilitatea acestora şi regretând, cel puţin la nivel declarativ, săvârşirea acestora.

A reţinut sub acest aspect, incidenţa în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii R.I., V.I. şi A.D., a două cauze de reducere a pedepselor, care vor acţiona succesiv, fiind vorba despre cauza de reducere a pedepselor pentru infracţiunile de corupţie deduse judecăţii (fiind exclusă, aşadar, de la aplicarea acestei cauze de reducere a pedepsei, infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., reţinută în sarcina inculpaţilor R.I. şi V.I.), prev. de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi respectiv de cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. Justificarea aplicării succesive a ambelor cauze de reducere a pedepsei se justifică prin conţinutul diferit al acestora, dar şi de finalitatea diferită urmărită de textele legale indicate - respectiv încurajarea denunţării şi facilitarea identificării şi tragerii la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni de corupţie şi-recunoaşterea şi asumarea propriei vinovăţii, coroborată cu desfăşurarea cu celeritate a procesului penal, exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Întrucât denunţarea infracţiunilor săvârşite de terţe persoane se cere a interveni în faza de urmărire penală, iar recunoaşterea vinovăţiei potrivit procedurii prev. de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. poate interveni numai în faţa instanţei de judecată, instanţa de fond a aplicat cu prioritate cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, urmată de aplicarea cauzei subsecvente de reducere a pedepsei, prev. de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

Raportat la împrejurările concrete ale săvârşirii faptelor explicitate anterior, atitudinea procesuală de recunoaştere a învinuirii şi lipsa antecentelor penale a inculpaţilor nu au vocaţia de a justifica reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, astfel că instanţa de fond nu a dat curs solicitării inculpaţilor prin apărători, de a reţine în favoarea acestora circumstanţe atenuante judiciare. în acest sens, dispoziţiile art. 74 C. pen. au caracter facultativ, revenind instanţei rolul de a aprecia oportunitatea reducerii pedepsei sub minumul special prevăzut de lege, prin evaluarea globală a tuturor împrejurărilor cauzei.

Or, cuantumul pedepselor pe care instanţa de fond le-a aplicat inculpaţilor trebuie privit din perspectiva art. 52 C. pen., referitor la pedeapsă şi scopul acesteia. Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea şi reeducarea inculpatului (aşa-numita „prevenţie specială”), ci şi pentru ceilalţi destinatari ai legii penale - care sub ameninţarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală îşi conformează conduita socială la exigenţele acesteia (aşa-numita „prevenţie generală”). Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcţia de constrângere a pedepsei (care implică o privaţiune de drepturi la adresa inculpatului), funcţia de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar şi prin funcţia de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecţi de drept penal să evite săvârşirea de noi infracţiuni, datorită consecinţelor la care se expun.

Pe baza tuturor acestor criterii, instanţa de fond a apreciat că următoarele pedepse sunt de natură a răspunde scopurilor prevăzute de lege - pentru inculpatul R.I., o pedeapsă de 2 ani şi 1 lună închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009), 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009), 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.

În raport de dispoziţiile art. 65 alin. (1) C. pen., instanţa de fond a aplicat inculpatului R.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. consecutiv condamnării pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen. Instanţa de fond a apreciat că folosindu-se de calitatea didactică şi de funcţia de director a unei unităţi de învăţământ pentru racolarea de candidaţi dornici să promoveze examenul de bacalaureat prin fraudă, inculpatul R.I. s-a dovedit nedemn să ocupe aceste funcţii şi totodată nedemn să ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, funcţii care ar trebui să fie asociate unor persoane de o probitate morală exemplară.

Întrucât inculpatul R.I. a săvârşit faptele în condiţiile concursului real de infracţiuni, în baza art. 33 lit. a) C. pen. - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de 2 ani şi 1 lună închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an şi 3 luni închisoare, 1 an şi 3 luni închisoare stabilite prin prezenta, şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 1 lună închisoare, care a fost sporită cu 2 luni, în final executând 2 ani şi 3 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. fiind dictate de aceleaşi raţiuni mai sus expuse şi care au justificat aplicarea pedepsei complementare.

Instanţa de fond a apreciat că anvergura activităţii infracţionale, gradul de implicare a inculpatului în conceperea şi punerea în executare a rezoluţiei infracţionale, importanţa examenului de bacalaureat în devenirea viitoare a absolvenţilor de liceu, impactul asupra credibilităţii sistemului de învăţământ în general, coroborate cu calitatea inculpatului de cadru didactic sunt de natură a împiedica beneficierea de clemenţa organelor judiciare, prin eventuala acordare a beneficiului suspendării condiţionate, chiar sub supraveghere a executării pedepsei.

Constatând că inculpatul R.I. a restituit în favoarea denunţătorilor B.B.H., B.M.S., C.L., M.I.F., M.A.B., M.L., M.D.M., M.A.D. şi V.C. sumele de bani remise de aceştia, în cuantum total de 8.000 euro şi 4.600 RON, în baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul R.I. a sumelor de 10.550 euro şi 5.400 RON, dobândite în urma săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă şi nerestituite denunţătorilor.

În baza art. 6¹ alin. (4) din Legea nr. 78/2000, instanţa a dispus restituirea în favoarea denunţătorilor M.M.R. a sumei de 350 euro, în favoarea denunţătorului P.V.C. a sumei de 300 euro, în favoarea denunţătorului L.F.D. a sumei de 1.300 euro şi în favoarea denunţătorului I.M.D. a sumei de 1.200 euro, întrucât prin declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală, aceştia au solicitat restituirea sumelor de bani remise inculpatului R.I.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a menţinut măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin ordonanţa nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 15 iulie 2010 asupra sumei de 2.770 euro, consemnată pe numele inculpatului R.I., la dispoziţia instanţei, prin chitanţa din 15 iulie 2010, eliberată de C. Bank SA - Sucursala Cluj.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a menţinut măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei-părţi de 1/2 parte din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, deţinut de inculpatul R.I., în coproprietate cu C.E., până la concurenţa sumelor de 7.780 euro şi 5.400 RON, în vederea confiscării speciale.

Instanţa de fond pentru inculpatul V.I., a stabilit o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.

În raport de dispoziţiile art. 65 alin. (2) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. consecutiv condamnării pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen. Instanţa de fond a apreciat că folosindu-se de calitatea didactică, de funcţia de director a unei unităţi de învătămât şi respectiv de calitatea de membru a comisiei de bacalaureat pentru săvârşirea faptei şi în general, pentru racolarea de candidaţi dornici să promoveze examenul de bacalaureat prin fraudă, inculpatul V.I. s-a dovedit nedemn să ocupe aceste funcţii şi totodată nedemn să ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, funcţii care ar trebui să fie asociate unor persoane de o probitate morală exemplară.

Întrucât inculpatul a săvârşit faptele în condiţiile concursului real de infracţiuni, în baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare stabilite prin prezenta, şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 2 luni, în final executând 2 ani şi 8 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. fiind dictate de aceleaşi raţiuni expuse şi care au justificat aplicarea pedepsei complementare.

Instanţa de fond a apreciat că anvergura activităţii infracţionale, gradul de implicare a inculpatului în conceperea şi punerea în executare a rezoluţiei infracţionale, importanţa examenului de bacalaureat în devenirea viitoare a absolvenţilor de liceu, impactul asupra credibilităţii sistemului de învăţământ în general, coroborate cu calitatea inculpatului de cadru didactic şi membru al comisiei de bacalaureat sunt de natură a împiedica beneficierea de clemenţa organelor judiciare, prin eventuala acordare a beneficiului suspendării condiţionate, chiar sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul V.I. a sumelor de 4.000 euro şi 1.500 RON, dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit, în vederea confiscării speciale, prin ordonanţa nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei părţi de 1/2 din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, constatându-se că bunul este proprietatea exclusivă a numitei V.M.

Instanţa de fond pentru inculpatul A.D., a stabilit o pedeapsă de 1 an şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. fiind dictate de faptul că folosindu-se de calitatea didactică şi de funcţia de director a unei unităţi de învăţămât pentru racolarea de candidaţi dornici să promoveze examenul de bacalaureat prin fraudă, inculpatul A.D. s-a dovedit nedemn să ocupe aceste funcţii şi totodată nedemn să ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, funcţii care ar trebui să fie asociate unor persoane de o probitate morală exemplară.

Faţă de gradul de implicare mai redus al inculpatului A.D. la activitatea infracţională, la rolul său secundar, la circumstanţele personale ale inculpatului şi la starea sa de sănătate, coroborat şi cu faptul că perioada petrecută în detenţie pare să fi avut un rol important în reeducarea inculpatului, instanţa de fond a apreciat că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cu impunerea corespunzătoare a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor necesare, este de natură a răspunde pe deplin scopului pedepsei.

Drept consecinţă, în baza art. 86¹ C. pen., instanţa de fond a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani şi 9 luni, calculat în condiţiile art. 86² C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, Cluj-Napoca, luată faţă de inculpatul A.D. prin decizia penală nr. 901/R/2010 de la data de 17 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Cluj.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, instanţa a menţinut măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin ordonanţa nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra sumei de 750 euro aflată în contul deschis la Banca R.D. din municipiul Cluj-Napoca, aparţinând inculpatului A.D.

Instanţa de fond a stabilit pentru inculpatul M.V., o pedeapsă de 11 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.

Faţă de circumstanţele personale ale inculpatului explicitate la momentul individualizării pedepsei, instanţa de fond a apreciat că suspendarea condiţionată a executării pedepsei este de natură a răspunde pe deplin scopului acesteia.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, constatând că lucrările falsificate în sesiunea de bacalaureat din vara anului 2010 au fost deja anulate, în baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus din oficiu anularea înscrisurilor false aflate la dosarul cauzei, respectiv a unui număr de 54 de lucrări ale candidaţilor M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (3 lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare) din sesiunea de bacalaureat din luna iunie - iulie 2009 de la Centrul de examen A.B. din municipiul Cluj-Napoca;

Împotriva sentinţei au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, inculpaţii A.D., V.I., R.I., criticînd-o sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei.

Parchetul a criticat sentinţa sub următoarele aspecte:

- temeiul de drept greşit care a stat la baza confiscării speciale a sumelor de bani dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă de către inculpaţii R.I., V.I. şi A.D., astfel că se impunea reţinerea art. 19 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 254 alin. (3) C. pen., pentru infracţiunile de luare de mită şi art. 19 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 257 alin. (2) C. pen. pentru infracţiunea de trafic de influenţă, fiind aplicabile dispoziţiile speciale, care chiar dacă nu derogă de la norma generală reglementată în cuprinsul art. 118 lit. e) C. pen., au prioritate în ceea ce priveşte aplicabilitatea;

- omisiunea instanţei de a se pronunţa cu privire la toate sumele de bani care au format obiectul infracţiunii de trafic de influenţă reţinută în sarcina inculpatului A.D. şi a inculpatului V.I. Astfel, cu privire la inculpatul A.D. trebuia să constate în dispozitivul hotărârii - deşi în considerentele acesteia se reţine - că acesta a restituit sume de bani pretinse şi primite de la candidaţi, după cum urmează: suma de 900 euro restituită către candidata D.E., suma de 900 euro restituită către candidata S.M.E., suma de 900 euro restituită către candidata D.S., suma de 900 euro restituită către candidatul R.S.V., suma de 900 euro restituită către candidata B.I., suma de 900 euro restituită către candidatul C.T.V., suma de 900 euro restituită către denunţătorul L.P.A., suma de 900 euro restituită către denunţătoarea T.C., suma de 900 euro restituită către candidatul M.C., suma de 600 euro restituită către candidata M.C., suma de 1.800 euro restituită către candidatele - surori S.M. şi P.S.C., suma de 1.800 euro restituită candidaţilor - soţi S.E. şi S.I.

De asemenea, prima instanţă trebuia să dispună cu privire la sumele care au format obiectul infracţiunilor de trafic de influenţă prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 comisă de inculpatul V.I. relativ la candidatul-denunţător M.M., căruia i-a restituit în cursul urmăririi penale suma de 300 euro şi în ce priveşte infracţiunea de luare de mită prev. de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 comisă de inculpatul V.I. relativ la candidatul-inculpat M.V. căruia, tot în cursul urmăririi penale i-a restituit suma de 400 euro.

- greşita încadrare juridică a infracţiunii de dare de mită reţinută în sarcina inculpatului M.V. în sarcian căruia trebuia reţinută infrcaţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

- omisiunea instanţei de fond de a individualiza, ca urmare a reţinerii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, disciplina de concurs şi lucrarea asupra căreia desfiinţarea a fost dispusă în baza art. 348 C. proc. pen.

Prin urmare, se impune desfiinţarea înscrisurilor falsificate, după cum urmează:

La sesiunea de bacalaureat iunie 2009 - Centrul de examen A.B.: M.M. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; A.L.Z. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; T.R.I. (3 lucrări) - matematică, română, planificarea şi organizarea producţiei; M.M.R. (1 lucrare) - matematică; C.E. (1 lucrare) - matematică; T.L. (1 lucrare) - matematică; P.V.C. (1 lucrare) - română; L.F.D. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; G.L.D. (3 lucrări) - matematică, română, planificarea şi organizarea producţiei; M.C. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; R.T.D. (2 lucrări) - matematică şi română; M.E. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; R.S.O. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, agropedologie; P.M. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; S.M.I. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; B.G.F. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de maşini şi mecanisme; C.R.F.C. (1 lucrare) - matematică; R.S.M. (2 lucrări) - matematică şi planificarea şi organizarea producţiei; M.V. (llucrare) - matematică; K.A. (1 lucrare) - română; N.R.N. (1 lucrare) agropedologie.

La sesiunea de bacalaureat august - septembrie - Centrul de examen E.N.: S.M. (1 lucrare) - română; C.M.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, sănătatea şi securitatea muncii; B.R.E. (1 lucrare) - română; T.M.C. (2 lucrări) - matematică şi română; F.I.P. (4 lucrări) - matematică, română, istorie, măsurători electrice şi electronice; T.D.A. (1 lucrare) - matematică; B.R.O. (3 lucrări) - matematică, română, organe de maşiru; R.D.H. (3 lucrări) - română, geografie, istorie; H.C.D. (2 lucrări) - matematică, română; M.A.I. (1 lucrare) - română; N.N.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; T.P. (1 lucrare) - matematică; T.R.S. (1 lucrare) - matematică; B.L. (1 lucrare) - matematică; F.M.I. (1 lucrare) - matematică; M.R.V. (1 lucrare) - agropedologie; M.O.G. (1 lucrare) - matematică; C.D.L. (2 lucrări) - matematică şi română; C.P. (2 lucrări) - matematică şi română; C.R.V. (1 lucrare) - română; N.S. (2 lucrări) - matematică şi geografie; C.R.S. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de maşini; C.A. (2 lucrări) - matematică şi română; C.S.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de maşini; F.C.R. (4 lucrări) matematică, română, geografie, economia întreprinderilor; P.B.M. (2 lucrări) - matematică şi română; Z.D. (1 lucrare) - matematică; C.L. (1 lucrare) - matematică; M.I.A. (1 I ucrare) - matematică; P.C. (1 lucrare) - matematică; D.M. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de maşini şi P.I. (4 lucrări) - matematică, română, geografie şi economia.

Inculpatul V.I., în esenţă, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în totalitate a hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Tribunalului Cluj invocând faptul că pe rolul acestei instanţe a fost înregistrat sub nr. 9069/117/2010 un nou dosar ce are ca obiect acte materiale ale infracţiunii continuate pentru care a fost judecat în prezentul dosar. Inculpatul, prin apărătorul ales, a apreciat că se află în situaţia de indivizibilitate prev. de art. 33 lit. c) C. proc. pen. şi că potrivit disp. art. 37 alin. (3) C. proc. pen. cauzele trebuie reunite în totdeauna şi judecate împreună.

În subsidiar, a solicitat reducerea cuntumului pedepsei prin aplicarea unor pedepse orientate spre minimum special prevăzut de textele legale încriminatorii reduse în mod corespunzător, atât ca urmare a aplicării prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cât şi ale dispoziţiilor art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen., introdus ca urmare a adoptării Legii nr. 202 din 05 octombrie 2010, cu privire la cele două infracţiuni săvârşite în formă continuată, prev. de art. 254 C. pen. şi art. 257 C. pen., toate raportate la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. De asemena, a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen.

Inculpatul R.I. a invocat nulitatea absolută a hotărârii pronunţate de către instanţa ierarhic inferioară, solicitând, în principal, admiterea apelului şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Tribunalului Cluj , iar în subsidiar admiterea apelului în temeiul prev. art. 379 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., cu desfiinţarea sentinţei penale atacate, cu pronunţarea unei noi hotărâri judecătoreaşti procedând la o corectă individualizare a pedepsei conform prev. art. 72 C. pen. rap. la art. 74 lit. a)-c) C. pen., art. 76 C. pen. şi, pe cale de consecinţă, stabilirea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile judecate, iar ca modalitate de executare a pedepsei, suspendarea sub supraveghere a acesteia în temeiul prev. art. 81 sau art. 86¹ C. pen.

A mai solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa procurorului asupra contului deschis la Banca T. având în vedere că a restituit sumele de bani primite de la canditaţii la bacalaureat pe care i-a ajutat să promoveze în mod fraudulos unele probe.

Inculpatul A.D. a solicitat reţinerea în favoare sa a circumstaneţleor judiciare atenunate prev. de art. 74 lit. a) C. pen. întrucât se află la prima confruntare cu legea penală, are o conduită corespunzătoare în societate, a recunoscut şi regretat comiterea faptelor şi a depus diligenţe să restituie toate sumele de bani obţinute ca rezultat al activităţii infracţionale şi aplicarea unei pedepse sub minimum special prevăzut de lege. A solicitat suspendarea condiţionată a pedepsei având în vedere condiţiile obiective şi modul de comitere a faptelor, vârsta, personalitatea sa conduita anterioară comiterii faptelor, activitatea sa profesională, respectiv de expert contabil fiind şi preşedintele şi administartorul Fundaţiei D.N. Cluj-Napoca şi atitudinea sinceră manifestată.

De asemenea, a mai solicitat revocarea măsurii preventive de a nu părăsi ţara.

Prin decizia penală nr. 74/A din 04 aprilie 2011 a Curţii de Apel Cluj au fost admise apelurile promovate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii A.D., V.I. şi R.I., împotriva sentinţei penale nr. 618 din 20 decembrie 2010 a Tribunalului Cluj care a fost desfiinţată în totalitate şi, în consecinţă, s-a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Cluj.

De asemenea, potrivit disp. art. 139 şi art. 136 lit. b) C. proc. pen. a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv luată faţă de inculpaţii V.I., şi R.I., cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea Cluj-Napoca, prev. de art. 145 C. proc. pen., iar pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea inculpaţii au fost obligaţi, conform art. 145 alin. (11) C. proc. pen., să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la instanţele de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; să se prezinte la I.P.J. Cluj, ca organ desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de această instituţie sau ori de câte ori sunt chemaţi; să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea Curţii de Apel Cluj; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme; în baza art. 145 alin. (12) lit. c) C. proc. pen., să nu se apropie de victimele infracţiunilor, de membrii familiilor acestora, de martorii din lucrări şi să nu comunice cu aceştia în mod direct sau indirect şi să nu ia legătura cu coinculpaţii şi să nu desfăşoare activităţile în exercitarea cărora au săvârşit fapta.

Totodată, a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpatul A.D. prin încheierea penală nr. 30/R din 28 februarie 2011 a Curţii de Apel Cluj.

În esenţă, în considerentele deciziei s-a arătat că în cauză este incident cazul de indivizibilitate prev. de art. 33 lit. c) C. proc. pen., raportat la împrejurarea că pe rolul aceleiaşi instanţe a fost înregistrat la data de 09 decembrie 2010 dosarul cu nr. 9069/117/2010 ce are ca obiect acte materiale ale aceleiaşi infracţiuni continuate comise de inculpaţii V.I. şi R.I. Astfel, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciu Teritorial Cluj înregistrat sub nr. 119/P/2010 au fost trimişi în judecată aceşti doi inculpaţi, alături de alte persoane, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art 41 alin. (2) C. pen.

Prin decizia penală nr. 2379 din 14 iunie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în Dosar nr. 3273/1/2011 a fost admis recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj împotriva deciziei penale nr. 74/A din 04 aprilie 2011 a Curţii de Apel Cluj care a fost casată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Cluj în vederea continuării judecării apelurilor fiind respins, totodată, recursul declarat de către inculpatul A.D. împotriva aceleiaşi decizii.

Prin sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunţată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 9069/117/2010, a fost condamnat inculpatul R.I. pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu art. 6 Legea nr. 78/2000, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea prev. art. 64 lit. a), b) şi art. 71 C. pen.

A fost condamnat inculpatul V.I. comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 64 lit. a), b) şi art. 71 C. pen.

Totodată, a mai fost condamnaţi inculpaţii C.R.F.C. şi K.A., pentru comiterea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 5 luni închisoare.

S-a făcut aplicaţiunea prev. art. 64 lit. a), b) şi art. 71 C. pen. Pentru toţi inculpaţii, în temeiul art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate fiecăruia, pe durata termenelor de încercare, de câte 2 ani plus pedeapsa aplicată, potrivit art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia fiecărui inculpat asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepselor, conform art. 83 C. pen.

Pentru toţi inculpaţii, face aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen.

S-a dispus revocarea măsurii asigurătorii instituite prin ordonanaţa cu nr. 119/P/2010 din 04 octombrie 2010 şi ridicarea sechestrului asigurător asupra cotei părţi de 1/2 din imobilul municipiul Cluj-Napoca, deţinut de inculpatul R.I., până la concurenţa sumelor de 1.200 RON şi 300 euro.

S-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător prin înfiinţarea popririi asupra sumei de 1.200 RON aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca şi asupra sumei de 300 euro aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca, ambele pe numele inculpatului R.I.

În temeiul art. 6¹ alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea de către inculpatul R.I. către N.R.N. a sumei de 1.200 RON şi către Z.D. a sumei de 300 euro.

În temeiul art. 6¹ alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea de către inculpatul V.I. către C.R. şi C.S. a sumei de 2.800 euro şi către C.D. a sumei de 500 euro.

Potrivit art. 189 C. proc. pen.,onorariul avocaţial din oficiu pentru inculpatul C.R.F.C., avocat M.C., în sumă de 300 RON s-a suportat de la fondul Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpaţii R.I.,V.I. şi K.A. să plătească câte 300 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului,iar pe inculpatul C.R.F.C. suma de 550 RON cu acelaşi titlu.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că Dosarul nr. 119/P/2010 a fost disjuns din Dosarul nr. 86/P/2010, prin rechizitoriul din data de 09 septembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, pentru continuarea cercetărilor faţă de inculpaţii R.I. şi V.I. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă.

Cei doi inculpaţi R.I. şi V.I., au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, alături de inculpaţii A.D. şi C.I., de asemenea aflaţi în stare de arest, reţinându-se implicarea acestora în fraudarea examenelor de bacalaureat susţinute la nivelul municipiului Cluj-Napoca, de-a lungul a trei sesiuni consecutive ale examenelor şcolare finale, din perioada iunie 2009 - iunie 2010.

În esenţă, s-a reţinut că, în sesiunea de bacalaureat din iunie - iulie 2009 de la Centrul de examen Grup Şcolar A.B., inculpaţii R.I. şi V.I., preşedinte al comisiei de examen, au falsificat un număr de 54 de lucrări ale unor candidaţi în scopul fraudării examenului de bacalaureat în folosul acestora. În acelaşi scop, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009 de la Centrul de examen de la Colegiul Tehnic E.N., inculpaţii V.I., R.I. şi C.I., preşedinte al comisiei de examen, au falsificat un număr de 68 de lucrări ale unor candidaţi.

De aceeaşi manieră au procedat inculpaţii în sesiunea din iunie - iulie 2010, când au falsificat un număr de 42 de lucrări la proba scrisă la Limba şi literatura română pentru a asigura celor 42 de candidaţi promovarea frauduloasă a examenului. Deoarece frauda a fost descoperită, activitatea infracţională a inculpaţilor s-a oprit la prima probă a examenului.

În toate cele trei situaţii, pentru a înlesni frauda şi pentru a asigura ştergerea urmelor acesteia, inculpaţii au procedat la sustragerea lucrărilor originale ale candidaţilor şi înlocuirea lor cu cele falsificate, lucrările originale fiind reţinute în vederea distrugerii. De asemenea, s-a mai reţinut în cauza dedusă judecăţii că, pentru a se implica în fraudă, inculpaţii R.I., V.I., A.D. au primit de la o parte din candidaţi sume cuprinse între 200 şi 1.300 euro, lăsând să se creadă faţă de aceştia că au influenţă asupra membrilor comisiilor de examen.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul V.I., faţă de acesta s-a reţinut că, pentru sesiunea iunie 2010, în calitate de membru al comisiei de examen, a primit mită de la doi candidaţi pentru a-i ajuta să promoveze fraudulos examenele. Totodată, s-a reţinut că inculpatul C.I. a primit mită de la inculpaţii R.I., A.D. şi V.I. pentru a accepta şi a înlesni fraudarea examenelor de bacalaureat din sesiunile august - septembrie 2009 şi iunie - iulie 2010.

Cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală din cauza nr. 86/P/2010, candidaţii N.R.N. şi Z.D., învinuiţi cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, au arătat că au remis inculpatului R.I. sume de bani pentru a le înlesni promovarea bacalaureatului. Tot aceluiaşi inculpat, candidaţii G.L.D. şi B.G. au arătat că le-au prestat diverse activităţi la cabana acestuia de la munte şi astfel au fost ajutaţi şi ei la promovarea examenelor.

Pe de altă parte, candidaţii C.R.S., C.S.A., F.C.R., C.D.L., învinuiţi fiind de săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală în aceeaşi cauză nr. 86/P/2010, au arătat că au remis inculpatului V.I. sume de bani cuprinse între 500 şi 1.400 euro pentru a fi ajutaţi de acesta la promovarea frauduloasă a bacalaureatului, prin intervenţii asupra membrilor comisiei de examen.

Deoarece dosarul de urmărire penală nr. 86/P/2010 era finalizat, iar inculpaţii se aflau în stare de arest preventiv, pentru sesizarea cu celeritate a instanţei, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la faptele ce făceau obiectul acestor declaraţii, apreciate ca denunţuri penale privind infracţiunile de cumpărare de influentă comise de candidaţii denunţători şi trafic de influenţă în formă continuată comise de inculpaţii R.I. şi V.I.

Noua cauză formată priveşte numai infracţiunile de corupţie comise faţă de aceşti candidaţi deoarece, sub aspectul infracţiunilor de fals au fost adoptate soluţii în cauza iniţială (inculpaţii fiind trimişi în judecată pentru comiterea faptei în formă continuată compusă din 164 de acte materiale, iar fiecărui candidat i-a fost aplicată câte o sancţiune administrativă, corelativ soluţiei de scoatere de sub urmărire penală).

Dosarul mai priveşte însă şi disjungerea dispusă cu privire la faptele de fals reţinute în sarcina învinuiţilor C.R.F.C., K.A., L.S.I., P.B.M., candidaţi în sesiunile iunie şi septembrie 2009, respectiv faptele de corupţie reţinute în sarcina inculpatului R.I. şi a învinuiţilor P.C.A., P.I.S., C.E., C.M.A., B.R.O., candidaţi din septembrie 2009 sau iunie 2010.

Potrivit normelor Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului (art. 11-12 din Ordinul nr. 5168/2008) pentru derularea examenului, au fost înfiinţate Centre de examen - unităţi de învăţământ organizate special pentru desfăşurarea examenului. În fiecare centru se derula în mod nemijlocit întreg examenul de bacalaureat pentru absolvenţi de la mai multe şcoli, potrivit repartizării acestora. Candidaţii din învăţământul particular urmau a susţine examenul de bacalaureat în centrele de examen stabilite de inspectoratele şcolare judeţene. Pentru fiecare Centru de examen era înfiinţată o Comisie de bacalaureat cu atribuţii specifice în organizarea şi desfăşurarea examenului. În vederea corectării lucrărilor scrise, la nivel de judeţ, au fost înfiinţate mai multe Centre zonale de evaluare - unităţi de învăţământ special organizate pentru desfăşurarea examenului. Conform normelor prevăzute în regulamentul de organizare, pentru bacalaureatul din cele două sesiuni ale anului 2009 a fost desemnată componenţa comisiei de examen din fiecare Centru de bacalaureat. Astfel, la Grup Şcolar A.B., unde inculpatul R.I. deţinea funcţia de director, în vara anului 2009 a fost desemnat ca preşedinte al Comisiei de bacalaureat inculpatul V.I.

În toamna anului 2009, la Colegiul Tehnic E.N., unde inculpatul V.I. deţinea funcţia de director adjunct, a fost desemnat preşedinte al Comisiei de bacalaureat inculpatul C.I.

Actele materiale ale infracţiunii de trafic de influenţă reţinute în sarcina inculpatului R.I.

1. Denunţătorul N.R.N. a absolvit cursurile Liceului A.B. în anul 2006, iar în anul 2007 a promovat probele bacalaureatului, mai puţin proba scrisă la materia „agropedologie”. Ulterior, a fost declarat respins la această probă la alte trei sesiuni consecutive. Astfel, când în vara anului 2009 s-a înscris din nou la bacalaureat la centrul de examen Grup Şcolar A.B., s-a hotărât să se intereseze dacă poate fi ajutat în promovarea frauduloasă. În aceste condiţii, în cursul lunii iunie 2009, denunţătorul N.R.N. l-a contactat pe inculpatul R.I. care s-a arătat dispus să-l ajute contra sumei de 1.200 RON, arătând că va interveni asupra membrilor comisiei de examen.

Potrivit declaraţiilor denunţătorului N.R.N., suma de bani pretinsă a remis-o inculpatului R.I. în aceeaşi zi în care i-a fost pretinsă, la o nouă întâlnire stabilită cu inculpatul, în faţa Policlinicii I. din Cluj-Napoca. După primirea banilor, inculpatul R.I. l-a instruit pe candidat cum trebuie să procedeze pentru a-şi asigura promovarea, respectiv să insereze în lucrare o parolă (ştiind că) şi, totodată, să părăsească sala de examen la jumătatea timpului de 3 ore alocat pe probă, pentru a intra într-o altă încăpere unde era aşteptat cu noi formulare şi subiectele rezolvate, în vederea redactării unei lucrări ce urma să înlocuiască lucrarea originală, recunoscută cu ajutorul parolei. Candidatul N.R.N. a procedat potrivit instrucţiunilor date de inculpatul R.I. şi a fost declarat promovat la proba de agropedologie, obţinând nota 8,25. După formularea denunţului, cu prilejul audierilor, N.R.N. a arătat că doreşte restituirea sumei de 1.200 RON remisă inculpatului R.I.

În ce priveşte fapta de fals material în înscrisuri oficiale comisă vizavi de lucrarea la agropedolgie (cea de a doua lucrare, redactată în condiţii de clandestinitate şi care a stat la baza notării şi promovării probei de către candidatul N.R.N.), a fost adoptată soluţie în cauza nr. 86/P/2010, unde inculpatul R.I. a fost trimis în judecată, iar candidatului N.R.N. i-a fost aplicată o sancţiune administrativă.

2. Denunţătorul Z.D. a absolvit cursurile Liceului A.B. în vara anului 2009 şi tot atunci s-a înscris la examenul de bacalaureat, unde a promovat toate probele, cu excepţia celei la matematică. În toamna anului 2009, când s-a reînscris pentru susţinerea probei restante, a hotărât să discute despre o eventuală promovarea frauduloasă cu inculpatul R.I., directorul şcolii absolvite de el, despre care a auzit că rezolva astfel de promovări în schimbul unor sume de bani. Astfel, denunţătorul a luat legătura cu inculpatul R., care l-a asigurat că are trecere la membrii comisiei de examen şi că-i va asigura promovarea pentru care va trebui să achite suma de 300 euro. Cei doi au căzut de acord şi, înainte de începerea probelor scrise, denunţătorul Z.D. a remis inculpatului suma de 300 euro. S-a reţinut că, la instruirea inculpatului R.I., candidatul Z.D. a inserat parola „rezultă că” în lucrarea originală, a ieşit din sala de examen după o oră şi jumătate din timpul alocat probei şi a redactat o nouă lucrare, într-o altă sală indicată de inculpatul R.I., unde avea la dispoziţie noi formulare de examen şi rezolvarea subiectelor. La fel ca în cazul anterior, Z.D. a fost declarat promovat, el obţinând nota 6,30. După formularea denunţului, cu prilejul audierilor, candidatul Z.D. a arătat că solicită restituirea sumei de 300 euro remisă inculpatului R.I. ca obiect al infracţiunii de corupţie.

Actele materiale ale infracţiunii de trafic de influenţă reţinute în sarcina inculpatului V.I.

Pentru sesiunea de toamnă 2009 a bacalaureatului, desfăşurată la Colegiul Tehnic E.N., s-au înscris şi candidaţii C.R.S. şi C.S.A., F.C.R., C.D.L. Potrivit denunţurilor formulate de aceştia, inculpatul V.I., director adjunct al şcolii, le-a pretins sume cuprinse între 500 şi 1.400 euro pentru a le facilita promovarea probelor scrise prin intervenţii asupra unora din membrii comisiei de examen. Denunţătorii C.R.S. şi C.S.A. au absolvit cursurile liceului E.N. în anul 2004, an în care nu au reuşit să promoveze examenul. S-au înscris din nou pentru susţinerea examenelor scrise ale bacalaureatului în sesiunea din toamna 2009. Auzind din diverse surse că inculpatul V.I. înlesneşte promovarea bacalaureatului în schimbul unor sume de bani, aceştia s-au hotărât să-l contacteze pentru a stabili în ce măsură pot fi ajutaţi. Astfel, sus-numiţii l-au căutat pe inculpat la şcoală unde, în biroul acestuia, cei doi soţi, foşti colegi de liceu, au stabilit cu inculpatul V.I. că vor fi ajutaţi pentru promovarea examenelor contra sumei de 1.400 euro de fiecare, în total 2.800 euro.

După ce au căzut de acord asupra sumei ce urma a fi plătită, cu o zi înaintea demarării probelor, denunţătorii C.R. şi C.S. l-au căutat pe inculpat din nou la şcoală, i-au remis suma de 2.800 euro, ocazie cu care inculpatul i-a instruit să insereze în lucrările de la sala de examen parola „rezultă că” plasată pe primul rând din pagina a treia, după care să iasă din săli şi să redacteze noi lucrări în sălile unei clădiri alăturate unde inculpatul le-a pus la dispoziţie noi formulare de examen şi soluţiile subiectelor. Examenele au decurs potrivit aşteptărilor, iar cei doi candidaţi au redactat un număr de 4 lucrări fiecare, atât în sala de examen, cât şi în condiţii de clandestinitate, în alte săli şi având la dispoziţie rezolvările subiectelor. Cu privire la actele materiale ale infracţiunii de fals în înscrisuri oficiale soluţia a fost dispusă prin rechizitoriul din Dosarul nr. 86/P/2010. Depunând denunţurile penale, cei doi soţi C.R. şi C.S. s-au prevalat de dispoziţiile procedurale şi au solicitat restituirea sumei de 2.800 euro remisă inculpatului V.I.

Denunţătoarea F.C.R. a absolvit cursurile Liceului particular D.N. Cluj-Napoca în anul 2005, însă nu s-a înscris pentru susţinerea bacalaureatului până în toamna anului 2009 când a fost repartizată la Colegiul Tehnic E.N. unde inculpatul V.I. ocupa funcţia de director adjunct. Potrivit susţinerilor denunţătoarei, aceasta a auzit mai multe surse/zvonuri potrivit cărora inculpatul era cunoscut printre absolvenţi că rezolva promovarea bacalaureatului. În aceste condiţii denunţătoarea l-a contactat pe inculpat, căutându-l la biroul său de la liceu.

În discuţiile purtate, inculpatul V.I. i-a confirmat că o poate ajuta în promovarea probelor scrise, ajutor pentru care i-a pretins suma de 1.300 euro. Banii au fost remişi de denunţătoarea F.C. chiar în biroul inculpatului, cu câteva zile înainte de începerea probelor scrise, prilej cu care inculpatul V.I. a instruit-o de aceeaşi manieră cum a procedat şi cu ceilalţi candidaţi: i-a spus despre parola ce trebuia inserată în lucrări, despre necesitatea redactării unor noi lucrări de examen, sens în care a condus-o pe denunţătoare în corpul de clădire atelier al liceului unde i-a indicat etajul şi sala unde va trebui să scrie cel de-al doilea rând de lucrări. Potrivit susţinerilor denunţătoarei, aceasta a urmat întocmai instrucţiunile inculpatului V.I., a scris parolele în lucrări şi, la jumătatea perioadei de examen a ieşit din sală, a redactat noi lucrări pe noi formulare de examen unde a scris numele profesorilor supraveghetori însă nu a semnat în locul acestora. Întrucât, exact ca la toţi ceilalţi candidaţi frauduloşi, lucrările originale au fost înlocuite cu cele redactate în alte săli, denunţătoarea F.C.R. a fost declarată promovată în sesiunea de toamnă 2009 a bacalaureatului. Depunând denunţ penal cu privire la infracţiunile de corupţie, numita F.C.R. a solicitat să-i fie restituită suma de 1.300 euro remisă inculpatului V.I. Şi în ce priveşte actele materiale de fals relativ la cele 4 lucrări redactate de candidata F.C.R. au fost dispuse soluţii procedurale în cauza nr. 86/P/2010.

Denunţătorul C.D.L. a absolvit cursurile şcolii particulare D.N. în anul 2007, an în care a susţinut bacalaureatul, fiind declarat respins la probele de română şi matematică.

În toamna anului 2009 s-a înscris din nou pentru susţinerea bacalaureatului, fiind repartizat la Colegiul Tehnic E.N. Cu ocazia prezentării la liceu pentru verificarea listelor de examen, denunţătorul s-a întâlnit cu învinuita B.A., secretara şcolii, persoană pe care o cunoştea de mai mult timp. Arătându-se interesat în „rezolvarea” promovării, denunţătorul a întrebat pe învinuită dacă nu cunoaşte pe cineva care să-l ajute la cele două probe. Potrivit declaraţiilor denunţătorului, în aceeaşi zi, învinuita B.A. i-a spus că se poate, că a discutat cu cineva, fără a face referire la numele inculpatului V.I., arătând totodată că pentru acest ajutor va trebui să plătească suma de 500 euro. Denunţătorul s-a declarat de acord şi, la un interval de câteva zile, s-a prezentat din nou la liceu unde a remis învinuitei B.A. suma de 500 euro. Primind banii, aceasta l-a introdus pe denunţător în biroul inculpatului V.I., spunându-i că acesta îl va ajuta să promoveze examenele. Cu acel prilej inculpatul l-a instruit pe denunţătorul C.D. cu exact aceleaşi instrucţiuni ca la ceilalţi candidaţi frauduloşi şi, astfel, prin redactarea a două seturi de lucrări (unele originale, dar dispărute, iar altele falsificate însă folosite pentru notare), candidatul C.D.L. a fost declarat promovat la cele două probe, obţinând finalmente diploma de bacalaureat.

După formularea denunţului, cu prilejul declaraţiilor date în cursul urmăririi penale, numitul C.D.L. a solicitat restituirea sumei de 500 euro remisă inculpatului V.I. ca obiect al infracţiunii de corupţie. Împrejurările relatate de denunţătorul C.D. au fost recunoscute de învinuita B.A., care a arătat că l-a recomandat inculpatului V.I., despre care ştia că „înlesneşte” promovarea bacalaureatului în schimbul unor sume de bani. În ce priveşte remiterea sumei, învinuita a arătat că nu îşi aminteşte dacă a avut loc prin intermediul său sau nu, cert este că a cunoscut convenţia frauduloasă intervenită între denunţător şi inculpat, convenţie la care ea şi-a adus aportul prin stabilirea legăturii dintre cei doi.

Pe de altă parte, inculpatul V.I. a recunoscut implicarea sa în promovarea celor patru candidaţi-denunţători, recunoscând în detaliu şi maniera în care frauda a fost pusă în aplicare. De asemenea, inculpatul a arătat că îşi aminteşte de faptul că învinuita B.A. i-a recomandat un candidat, însă a declarat că nu poate susţine că banii, cei 500 euro, i-ar fi primit prin intermediul acesteia. Tot astfel, inculpatul V.I. a arătat că, din această sumă, secretara liceului nu a beneficiat de nici un folos, toţi banii fiind reţinuţi de inculpat (care i-a împărţit cu ceilalţi inculpaţi potrivit înţelegerilor stabilite anterior între ei).

Recunoscând actele materiale de trafic de influenţă, inculpatul V.I. s-a arătat însă în dezacord cu denunţătorii C.R., C.S. şi F.C.R., arătând că nu a pretins şi nici primit de la aceştia sume de ordinul celor arătate în denunţuri. Astfel, inculpatul a arătat că, de la fiecare candidat, a pretins o sumă cuprinsă între 200 şi 250 euro pe probă scrisă, astfel că, suma maximă ce i-a fost plătită de un candidat se putea ridica la 1.000 euro, nicidecum la 1.300 sau 1.400 euro aşa cum au arătat cei 3 denunţători amintiţi mai sus.

Raportat la probaţiunea dosarului în ansamblul său, avându-se în vedere şi actele de urmărire efectuate în cauza iniţială - Dosarul nr. 86/P/2010, s-a apreciat că suma reală pretinsă, şi primită de inculpatul V.I. este cea arătată în denunţurile penale. La această concluzie conduce coroborarea declaraţiilor mai multor denunţători, persoane care nu se cunoşteau între ei şi care au indicat sume relativ similare, de cca. 300-350 euro/probă.

Faptele de fals material în înscrisuri oficiale reţinute în sarcina învinuiţilor K.A. şi C.R.F.C.

Inculpatul K.A. a absolvit în anul 1989 cursurile serale ale Grupului Şcolar A.B., (unde inculpatul R.I. a avut calitatea de profesor şi, ulterior, director). În anul 2004, acelaşi inculpat a absolvit clasa a XIII-a de liceu, ceea ce i-a permis să susţinută examenul de bacalaureat, susţinere pentru care s-a înscris după alţi 4 ani, în 2008. A reuşit să promoveze toate probele cu excepţia celei de Limba şi literatura română, astfel că s-a reînscris în sesiunea de vară 2009, fiind repartizat la liceul al cărei cursuri le absolvise, respectiv la Grup Şcolar A.B. Fiind o cunoştinţă mai veche de a inculpatului R.I., inculpatul K.A. l-a abordat pe acesta pentru a stabili în ce măsură inculpatul îl poate ajuta în promovarea examenului. În acest context, inculpatul R.I. s-a arătat dispus să îl ajute, instruindu-l pe candidat cu privire la modalitatea concretă în care va trebui să procedeze, respectiv să redacteze o lucrare în sala de examen în care să insereze parola de recunoaştere, după care să se deplaseze în altă sală unde avea la dispoziţie un nou formular de examen şi soluţiile subiectelor. Incupatul K.A. a procedat potrivit instrucţiunilor date şi astfel a fost declarat promovat la proba scrisă la limba şi literatura română, obţinând nota 5,75.

Audiat fiind, inculpatul K.A. a respins acuzaţiile de fals aduse, arătând că a redactat lucrarea aflată la dosarul cauzei în sala de examen, conţinutul acesteia reprezentând cunoştinţele sale la acel moment. De asemenea, inculpatul a arătat că nu a avut nicio înţelegere cu inculpatul R.I. privind fraudarea examenului. Această poziţie adoptată de inculpat este totalmente şi în amănunt combătută de probatoriul administrat în cauză. Astfel, inculpatul R.I. a recunoscut că a convenit cu inculpatul K.A. să-l ajute să promoveze fraudulos examenul, că l-a instruit cu privire la inserarea parolei şi că i-a pus la dispoziţie soluţiile subiectelor precum şi un nou formular de examen. De asemenea, inculpatul R.I. a recunoscut că, noua lucrare redactată de candidatul K.A. a substituit lucrarea aceluiaşi candidat redactată la sală şi astfel a fost declarat promovat. Recunoscând că l-a ajutat pe inculpatul K.A. să promoveze examenul, inculpatul R.I. a arătat că a oferit acest ajutor fără a urmări vreun folos material, deoarece învinuitul este o cunoştinţă mai veche a sa, iar ajutorul l-a dat în contextul bunelor sale relaţii şi nu pentru a obţine vreun avantaj patrimonial.

Nerecunoscând fraudarea examenului, inculpatul K.A. nu a putut explica de ce lucrarea sa nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori, lipsă care a fost constatată pe toate lucrările fraudate, fiind un element esenţial de identificare a lucrărilor falsificate. Este de remarcat faptul că, în cuprinsul declaraţiei sale, inculpatul K.A. a arătat că, în timpul examenului, profesorii supraveghetori au semnat în chenarul secretizat al lucrării sale, împrejurare care vine în contradicţie cu însăşi lucrarea sa care a fost supusă corectării, lucrare ce nu conţine respectivele semnături.

Pe de altă parte, rezolvarea subiectelor la proba scrisă de română este absolut identică în lucrarea inculpatului K.A. comparativ cu celelalte lucrări fraudate, ale unor candidaţi care au recunoscut copierea soluţiilor puse la dispoziţie de inculpaţii R.I., V.I., copiere care a avut loc pe noi formulare şi în alte săli decât cele de examen; mai mult, lucrarea inculpatului K.A. conţine o rezolvare identică în conţinut cu a candidaţilor B.G.F. sau B.R.S. care au recunoscut fraudarea, precum şi cu ale candidaţilor M.C., M.E., R.T.D., care au fost analizate în cauza penală nr. 86/P/2010.

Inculpatul C.R.F.C. a absolvit cursurile liceului particular S.H. din Cluj-Napoca în anul 2003, an în care a promovat în parte probele de la bacalaureat, cu excepţia probelor scrise la matematică şi geografie. S-a reînscris pentru susţinerea acestor probe la bacalaureatul din vara anului 2009, fiind repartizat la Grup Şcolar A.B. Din probele administrate în cauză rezultă că lucrarea scrisă de inculpatul C.R.F.C. la proba de matematică a fost fraudată, în sensul că ea a fost redactată în condiţii de clandestinitate, exact de maniera în care au fost reţinute ca fraudate toate celelalte lucrări din această cauză, precum şi din cauza iniţială, de la Dosar nr. 86/P/2010.

Astfel, chiar dacă inculpatul C.R.F.C. nu recunoaşte falsificarea lucrării la proba de matematică şi niciunul dintre inculpaţii R.I., V.I. sau A.D. nu l-au indicat ca fiind candidat ajutaţi de ei, nemaiamintindu-şi de el, împrejurarea că lucrarea a fost fraudată rezultă fără dubiu din conţinutul acesteia. Astfel, s-a constatat că lucrarea nu este semnată de profesorii supraveghetori, împrejurare ce confirmă redactarea ei în altă sală decât cea de examen. Este bine cunoscut faptul că, potrivit metodologiei de examen, cei doi profesori supraveghetori au obligaţia de a semna chenarul secretizat al lucrărilor candidaţilor din săli şi, chiar dacă ar fi uitat să depună această semnătură, lipsa ei ar fi fost observată la momentul sigilării lucrării de către preşedintele comisiei, sigilare care are loc în chiar tipul probelor. Aşadar, preşedintele de comisie, având obligaţia de a verifica realitatea datelor candidatului, prin compararea celor înscrise în chenarul secretizat cu datele din buletin, ar fi observat fără îndoială eventuala lipsă a semnăturilor profesorilor supraveghetori, cu atât mai mult cu cât, pe lucrarea inculpatului C.R.F.C. lipsesc ambele semnături.

O altă împrejurare care vine să confirme frauda este dată de conţinutul soluţiilor subiectelor la matematică, conţinut identic ca redactare cu a altor 3 candidaţi din sesiunea de vară 2009 (care au avut aceleaşi subiecte, ele fiind pe variante),şi anume candidaţii B.R.S., M.C., M.E. În susţinerea existenţei fraudei şi în ceea ce priveşte lucrarea redactată de inculpatul C.R.F.C. vine şi declaraţia dată de candidata B.R.S. care a recunoscut că a scris lucrarea sa în altă sală decât cea de examen, având la dispoziţie rezolvările furnizate de inculpatul R.I. şi noi formulare.

De asemenea, relevant este faptul că inculpatul C.R.F.C. se cunoaşte cu inculpatul R.I., cunoaştere prilejuită de natura activităţii inculpatului, care este ospătar la restaurantul V. din Cluj-Napoca, locaţie unde Grupul Şcolar A.B. a organizat mai multe petreceri de absolvire. Această cunoaştere a celor doi a fost recunoscută, iar împrejurarea că inculpatul R.I. nu l-a indicat ca fiind un candidat dintre cei pe care i-a ajutat în promovarea frauduloasă a bacalaureatului, putea să survină şi în contextul în care inculpatul a arătat că nu reuşeşte să indice toţi candidaţii frauduloşi din pricina numărului mare a celor pe care i-a „ajutat la promovare”, cât şi din pricina timpului scurs de la susţinerea bacalaureatului.

Raportat la conţinutul concret al lucrărilor celor patru candidaţi la care s-a făcut referire, rezultă faptul că probabilitatea ca aceştia, în acelaşi examen susţinut la bacalaureat, în săli diferite, să adopte exact aceleaşi modalităţi de rezolvare, în exact aceeaşi ordine şi cu exact aceleaşi greşeli, toate lucrările fiind nesemnate de profesorii supraveghetori, este practic, nulă. Pe de altă parte, cele patru lucrări sunt totalmente diferite ca şi conţinut, modalităţi de rezolvare, ordinea de soluţionare a acestora, aşezarea în pagină, diferenţe constatate prin raportare la lucrările candidaţilor nefrauduloşi, lucrări care, în plus, poartă şi semnăturile profesorilor supraveghetori la sală.

În sarcina inculpaţilor au fost reţinute, în baza probatoriilor administrate fapte penale pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, astfel că apărările formulate de către inculpaţii K.A. şi C.R.F. apar ca fiind de convenienţă şi au fost înlăturate, deoarece nu sunt susţinute de nici una dintre probele administrate în cauză.

Referitor la faptele inculpatului R.I. care, în calitate de director al Grupului Şcolar A.B., în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în cursul lunii iunie 2009, a pretins şi primit de la candidatul N.R.N. suma de 1.200 RON, iar în cursul lunii august 2009, a pretins şi primit de la candidatul Z.D. suma de 300 euro, lăsând să se creadă faţă de aceştia că are influenţă pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la sesiunile de bacalaureat din iunie 2009, respectiv august - septembrie 2009, şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise pe care le susţineau la examenele de bacalaureat, a reţinut că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În ceea ce priveşte faptele inculpatului V.I., care, în calitate de director adjunct la Colegiul tehnic E.N., în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins şi primit de la candidaţii C.R.S. şi C.S.A. suma de 2.800 euro, F.C.R. suma de 1.300 euro şi C.D.L. suma de 500 euro, respectiv suma totală de 4.600 euro, lăsând să se creadă faţă de sus-numiţii că are influenţă pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N. şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat, a reţinut că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Totodată, a mai reţinut că fapta inculpatului C.R.F.C., care, în perioada sesiunii de examen din iunie 2009, a falsificat lucrarea scrisă la proba de Matematică pe care a susţinut-o la examenul de bacalaureat, în sensul că a procedat la redactarea altei lucrări la materia în cauză în altă sală şi condiţii decât cele reglementate de metodologia de desfăşurare a bacalaureatului, având la dispoziţie subiectele rezolvate, cunoscând că lucrarea iniţială pe care a predat-o supraveghetorilor la ieşirea din sala de examen va fi înlocuită cu cea astfel redactată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.

Şi fapta inculpatului K.A., care, în perioada sesiunii de examen din iunie 2009, a falsificat lucrarea scrisă la proba de Limba şi literatura română pe care a susţinut-o la examenul de bacalaureat, în sensul că a procedat la redactarea altei lucrări la materia în cauză în altă sală şi condiţii decât cele reglementate de metodologia de desfăşurare a bacalaureatului, având la dispoziţie subiectele rezolvate, cunoscând că lucrarea iniţială pe care a predat-o supraveghetorilor la ieşirea din sala de examen va fi înlocuită cu cea astfel redactată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.

În încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor R.I. şi V.I. au fost reţinute şi disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 deoarece în Dosarul nr. 86/P/2010 al D.N.A. Cluj, prin care aceşti doi inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată,alcătuită din mai multe acte materiale, au fost reţinute prevederile acestui articol.

Prezenta cauză, fiind disjunsă din dosarul amintit anterior, are ca obiect o faptă penală - traficul de influenţă - alcătuită din mai multe acte materiale ce fac parte din infracţiunea care a fost deja judecată, fiind vorba de o infracţiune unică cu tratament deja stabilit şi prin urmare, a apreciat instnaţa de fond că nu este posibil ca pentru unele acte materiale să se aplice o cauză de reducere a pedepsei,aşa cum este art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, iar pentru altele nu. Ambii inculpaţi au declarat în sensul unor denunţuri prin care s-a facilitat descoperirea altor fapte de corupţie.

La individualizarea pedepselor care au fost aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., reţinând împrejurările concrete de săvârşire a faptelor după o riguroasă planificare, cu adaptarea corespunzătoare la numărul crescând al candidaţilor frauduloşi, numărul de acte materiale desfăşurate pe parcursul a sesiunilor de bacalaureat, gradul de implicare al fiecăruia dintre inculpaţi în parte în conceperea şi punerea în executare a rezoluţiei infracţionale (paternitatea metodei de fraudare aparţinând inculpaţilor R. şi V.), rolul jucat de fiecare dintre inculpaţi la punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale - inculpatul V.I. neezitând să îşi încalce atribuţiile de membru al comisiei de bacalaureat, dimpotrivă, folosindu-se de această calitate pentru o mai lesnicioasă punere în executare, urmând a se ţine cont şi de importanţa examenelor fraudate de inculpaţi în modalitatea descrisă la expunerea considerentelor prezentei, fiind vorba despre examenul naţional de bacalaureat, examen definitoriu pentru aptitudinile şi evoluţia profesională şi educaţională viitoare a absolvenţilor de liceu.

Instanţa de fond a avut în vedere şi pregătirea profesională a inculpaţilor, din care inculpaţii R.I. şi V.I. - cadre didactice cu experienţă, cu o evoluţie profesională impresionantă, calităţi care în aprecierea instanţei, ar fi trebuit să fie de natură să impună acestora o obligaţie morală de a veghea la corectitudinea modului de desfăşurare a examenelor naţionale de bacalaureat, pentru a nu aduce atingere credibilităţii sistemului de învăţământ.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii K.A. şi C.R.F., absolvenţi de liceu şi supuşi tentaţiilor unei absolviri lesnicioase a examenului naţional de bacalaureat, instanţa s-a raportat la lipsa acestora de experienţă de viaţă şi la realitatea că exemplele furnizate de cei care ar fi trebuit să îi fie îndrumători şi dascăli, au fost de natură a crea în conştiinţa acestuia o imagine deformată a valorilor sociale.

A reţinut sub acest aspect, incidenţa în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii R.I. şi V.I., a două cauze de reducere a pedepselor, care vor acţiona succesiv, fiind vorba despre cauza de reducere a pedepselor pentru infracţiunile de corupţie deduse judecăţii prev. de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi respectiv de cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. Justificarea aplicării succesive a ambelor cauze de reducere a pedepsei se justifică prin conţinutul diferit al acestora, dar şi de finalitatea diferită urmărită de textele legale indicate - respectiv încurajarea denunţării şi facilitarea identificării şi tragerii la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni de corupţie şi recunoaşterea şi asumarea propriei vinovăţii, coroborată cu desfăşurarea cu celeritate a procesului penal, exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Raportat la împrejurările concrete ale săvârşirii faptelor explicitate anterior, atitudinea procesuală de recunoaştere a învinuirii şi lipsa antecentelor penale a inculpaţilor nu au vocaţia de a justifica reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, astfel că instanţa de fond nu a dat curs solicitării inculpaţilor prin apărători, de a reţine în favoarea acestora circumstanţe atenuante judiciare. În acest sens, dispoziţiile art. 74 C. pen. au caracter facultativ, revenind instanţei rolul de a aprecia oportunitatea reducerii pedepsei sub minumul special prevăzut de lege, prin evaluarea globală a tuturor împrejurărilor cauzei.

Astfel fiind au fost aplicate pedepsele de câte 1 an şi 2 luni închisoare pentru inculpaţii R.I. şi V.I.,pentru infracţiunile de trafic de influenţă, iar pentru inculpaţii K.A. şi C.R.F. câte 5 luni închisoare pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, pedepse menite să contribuie la constrângerea şi reeducarea acestor inculpaţi. Pentru fiecare inculpat s-a făcut aplicaţiunea art. 71 şi 64 lit. a), b) C. pen.

Instanţa de fond a apreciat că toate elementele descrise mai sus şi care au motivat decizia stabilirii respectivelor pedepse sunt de natură a justifica, ca modalitate de executare a acestor pedepse, aplicarea prev. art. 81 C. pen., adică suspendarea condiţionată a executării pedepselor pentru fiecare inculpat în parte, pe durata unor termene de încercare de câte doi ani plus pedepsele aplicate, potrivit art. 82 C. pen.

Prin ordonanţa nr. 119/P/2010, din data de 04 octombrie 2010, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii prin instituirea sechestrului asigurător asupra cotei părţi de 1/2 din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, deţinut de inculpatul R.I., în coproprietate cu C.E., până la concurenţa sumelor de 1.200 RON, în vederea confiscării speciale şi de 300 euro în vederea restituirii către Z.D. După prezentarea materialului de urmărire penală, inculpatul R.I. a deschis la Banca T. două conturi în care a depus sumele de 300 euro şi 1.200 RON, solicitând ulterior ridicarea sechestrului instituit prin ordonanţa 119/P/2010 din 04 octombrie 2010.

Având în vedere această nouă situaţie, s-a dispus revocarea măsurii asigurătorii instutite prin ordonanţa cu nr. 119/P/2010, din data de 04 octombrie 2010, şi ridicarea sechestrului asigurător asupra cotei părţi de 1/2 din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, deţinut de inculpatul R.I., până la concurenţa sumelor de 1.200 RON şi de 300 euro, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în aplicarea sechestrului asigurător, prin înfiinţarea popririi asupra sumei de 1.200 RON aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca şi asupra sumei de 300 euro aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca, ambele pe numele inculpatului R.I.

În temeiul art. 6¹ alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea de către inculpatul R.I. către N.R.N. a sumei de 1.200 RON şi către Z.D. a sumei de 300 euro. În temeiul art. 6¹ alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea de către inculpatul V.I. către C.R. şi C.S. a sumei de 2.800 euro şi către C.D. a sumei de 500 euro.

Şi împotriva acestei sentinţe (nr. 281 din 12 decembrie 2011) au declarat apel în termenul legal Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, inculpaţii V.I., R.I. şi K.A.

În motivarea apelului Parchetul a invocat:

- nelegala reţinere a dipoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 faţă de inculpaţii R.I. şi V.I. având ca efect stabilirea unei pedepse în afara limitelor prevăzute de lege;

- nelegalitatea hotărârii atacate în ceea ce priveşte dispoziţiile instanţei referitoare la măsurile asigurătorii asupra bunurilor inculpatului R.I.;

- greşita restituire a sumelor de bani solicitate de către martorii denunţători în temeiul art. 6¹ alin. (4) din Legea nr. 78/2000;

- greşita individualizare judiciară a pedespelor aplicate inculpaţilor sub aspectul modalităţii de executare;

- lipsa rolului activ al primei instanţe cu privire la judecarea cauzei privind pe inculpaţii C.R.F.C. şi K.A. care nu au solicita aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., iar instnaţa nu a administrat nicio probă.

Inculpaţii R.I. şi V.I. nu au depus motivele de apel ce vizau exclusiv această hotărâre.

În motivarea apelului inculpatului K.A. a arătat că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală deoarece în mod eronat instanţa de judecată a constatat vinovăţia sa, astfel că din probele dosarului nu rezultă acest lucru. De asemenea, a solicitat reaudierea inculpatului R. pe care îl cunoaşte doar din vedere, iar faptul că lucrarea sa seamănă cu celelalte lucrări nu poate conduce la concluzia că ar fi fraudat examenul prin contrafacerea lucrării, iar lipsa semnăturii profesorilor supraveghetori este imputabilă acestora.

Ca atare, a solicitat achitare sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Prin încheierea şedinţei publice din data de 02 noiembrie 2011 s-a dispus, constatându-se cazul de indivizibilitate prin prisma disp. art. 33 lit. c) C. proc. pen. şi art. 35 C. proc. pen., conexarea Dosarului nr. 9069/117/2010 în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 la Dosar nr. 6870/117/2010 în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2011 ambele ale Tribunalului Cluj.

Ca urmare a incidenţei cazului de indivizibilitate prev. de art. 33 lit c) C. proc. pen., motivele de apel formulate au suferit unele modificări. Astfel, Parchetul nu a mai susţinut motivul de apel privind lipsa rolului activ al instanţei cu privire la judecarea cauzei privind pe inculpaţii C.R.F.C. şi K.A.

În concluzii, cu ocazia dezbaterii apelului parchetul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea ambelor sentinţe atacate, aplicarea dispoziţiilor prev. de art. 41 alin. (2) C. pen. pentru infracţiunile deduse judecăţii, repunerea în individualitatea lor pentru fiecare faptă, dispunându-se o singură pedeapsă pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de asemenea şi înlăturarea nelegalităţilor conform motivelor de apel expuse mai sus.

În expunerea orală a motivelor de apel, după trimiterea cauzei spre rejudecare şi a concluziilor scrise, inculpatul V.I., în esenţă a solicitat: repunerea tuturor infracţiunilor concurente în individualitatea lor, înlăturându-se sporul de 2 luni aplicat prin sentinţa penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj; să se constate că toate actele materiale reţinute în sarcina inculpatului prin cele două hotărâri atacate formează o singură infracţiune; să se reaprecieze cuantumul tuturor pedepselor şi aplicarea unor pedepse într-un cuantum scăzut ca urmare a reţinerii circumstanţelor atenuante; să se dispună contopirea tuturor pedepselor într-o singură pedeapsă rezultantă, fără adăugarea unui spor; să se deducă arestul preventive şi să se dispună suspendarea sub supraveghere a pedepsei conform art. 86¹ C. pen.

În expunerea orală a motivelor de apel, după trimiterea cauzei spre rejudecare şi a concluziilor scrise, inculpatul R.I. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi pronunţarea unei noi hotărâri judecătoreaşti şi procedându-se la o corectă individualizare a pedepsei conform prev. art. 72 C. pen. rap. la art. 74 lit. a)-c) C. pen. art. 76 C. pen. şi pe cale de consecinţă stabilirea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile judecate, iar ca modalitate de executare a pedepsei, ori suspendarea condiţionată ori, suspendarea sub supraveghere a acesteia în temeiul prev. art. 81 sau 86¹ C. pen.

Inculpatul R.I. a mai solicitat instanţei de apel să dispună şi cu privire la sechestrul asigurător instituit prin ordonanţa asupra contului deschis la Banca T. având în vedere că a restituit sumele de bani primite de la canditaţii la bacalaureat pe care i-a ajutat să promoveze în mod fraudulos unele probe.

Inculpatul A.D., şi-a menţinut motivele de apel, astfel că a solicitat admiterea căi de atac şi în urma judecării cauzei reindividualizarea cuantumului pedepsei aplicate ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante, iar ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea condiţionată a executării pedepsei. De asemenea, mai solicită revocarea măsurii preventive de a nu părăsi ţara sau să se constate încetarea de drept a acestei măsuri.

Inculpatul K.A. a invocate acelaşi motive de apel solicitând achiatrea sa întrucât probele administrate nu dovedesc implicarea sa în activiatea infracţională.

Prin decizia penală nr. 226/A din data de 22 decembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a constatat că prin încheierea din data de 02 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj s-a dispus conexarea Dosarului nr. 9069/117/2010 în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 la Dosarul nr. 6870/117/2010, în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2011 ambele ale Tribunalului Cluj.

În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii R.I., V.I. împotriva sentinţei penale nr. 618 din 20 decembrie 2010 şi sentinţei penale nr. 281 din 12 iulie 2011 ambele ale Tribunalului Cluj, pe care le-a desfiinţat, în parte, sub aspectul soluţionării laturii penale în privinţa inculpaţilor R.I. şi V.I., sub aspectul greşitei încadrări juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului M.H., a temeiului de drept în baza cărora s-a dispus confiscarea specială a sumelor de bani de la inculpaţii R.I., V.I. şi A.D., a omisiunii pronunţării asupra tuturor sumelor de bani ce au format obiectul material al infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, greşita revocare a măsurii asigurătorii dispuse pentru bunurile inculpatului R.I., a omisiunii de a individualiza candidaţii şi disciplinele de concurs şi lucrările asupra cărora să se dispună desfiinţarea înscrisurilor falsificate M.M., A.L.Z., T.R.I., M.M., C.E., T.L., P.V.C., L.F.D., G.L.D., M.C., R.T.D., M.E., R.S.O., P.M., S.M.I., B.G.F., C.R.F.C., R.S.M., M.V., K.A., N.R., S.M., C.M.A., B.R.E., T.M.C., F.I.P., T.D.A., B.R.O., R.D.H., H.C.D., M.A.I., N.N.A., Ţ.P., T.R.S., B.L., F.M.I., M.R.V., M.O.G., C.D.L., C.P., C.R.V., N.S., C.R.S., C.A., C.S.A., F.C.R., P.B.M., Z.D., C.L., M.I.A., P.C., D.M., P.I. şi a restituirii sumelor de bani în euro sau în echivalentul în RON la data plăţii de către inculpaţii V.I. şi R.I. către F.C.R., C.R. şi C.S., C.D. şi respectiv Z.D., omisiunea constatării restituirii sumelor de bani de către inculpatul V.I. către M.M. şi inculpatul M.V. şi respectiv de către inculpatul A.D. către D.E., S.M.E., D.S., R.S.V., B.I., C.T., L.P.A., T.C., M.C., M.C., S.M. şi P.S.C., S.E. şi S.I. şi, judecând în aceste limite:

A constatat că actele materiale pentru care s-a dispus condamnarea inculpaţilor R.I. şi V.I. prin sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunţată în Dosarul nr. 9069/117/2010 a Tribunalului Cluj fac parte din conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care aceşti inculpaţi au fost condamnaţi prin ssentinţa penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 pronunţată în Dosarul nr. 6870/117/2010 a Tribunalului Cluj.

Conform art. 335 alin. (2) C. proc. pen., a desfiinţat sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunţată în Dosarul nr. 9069/117/2010 a Tribunalului Cluj sub aspectul condamnării inculpaţilor R.I. şi V.I. pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, în consecinţă:

A descontopit pedepsele de 2 ani şi o lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. şi ped. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000, cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen., 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009), prev. şi ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 , cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009) prev. şi ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. aplicate inculpatului R.I. prin sentinţa penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj şi a înlăturat sporul de 2 luni închisoare aplicat.

A condamnat pe inculpatul R.I., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 257 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare şi în baza art. 65 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. a contopit pedeapsa aplicată inculpatului R.I. prin prezenta cu pedepsele menţionate mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii şi al arestării preventive începând cu data de 13 iulie 2010 până la data de 04 aprilie 2011.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut măsura obligării de a nu părăsi ţara luată prin încheierea penală nr. 10 august 2011 a Curţii de Apel Cluj până la soluţionarea definitivă a cauzei.

A descontopit pedeapsele aplicate inculpatului V.I. de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prev. şi ped. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen., pedeapsa de 1 an şi 6 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prev. şi ped. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen., 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. şi ped. de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen., 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prev. şi ped. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., prin sentinţa penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj şi a înlăturat sporul de 2 luni închisoare aplicat.

A condamnat pe inculpatul V.I., pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., a contopit pedeapsa aplicată inculpatului V.I. prin prezenta cu pedepsele menţionate mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii şi al arestării preventive începând cu data de 13 iulie 2010 până la data de 04 aprilie 2011.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut măsura obligării de a nu părăsi ţara luată prin încheierea penală din 09 septembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului M.H., din infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi a menţinut pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj, precum şi modalitatea de individualizarea a executării acesteia.

A dispus schimbarea temeiului legal al confiscării speciale din art. 118 lit. e) C. pen. în art. 19 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (2) C. pen., respectiv rap. la art. 257 alin. (2) C. pen. şi, în consecinţă, a dispus confiscarea specială a sumelor de 10.550 euro sau echivalentul în RON la data plăţii şi 5.400 RON de la inculpatul R.I., de la inculpatul V.I. a sumelor de 4.000 euro sau echivalentul în RON la data plăţii şi 1.500 RON şi de la inculpatul A.D. a sumei de 750 euro sau echivalentul în RON la data plăţii.

A înlăturat dispoziţia de revocare a măsurii asigurătorii instituite prin ordonanţa nr. 119/P/2010, precum şi ridicarea sechestrului asigurător asupra cotei părţi de 1/2 - ce aparţine inculpatului R.I. - din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, şi a menţinut acest sechestru până la concurenţa sumelor de 1.200 RON şi 300 euro.

A dispus menţinerea sechestrului asigurător prin înfiinţarea popririi asupra sumei de 1.200 RON aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca şi asupra sumei de 300 euro aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca, ambele pe numele inculpatului R.I.

Conform art. 348 C. proc. pen., a dispus anularea înscrisurilor falsificate după cum urmează:

La sesiunea de bacalaureat iunie 2009 - Centrul de examen A.B.: M.M. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; A.L.Z. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; T.R.I. (3 lucrări) - matematică, română, planificarea şi organizarea producţiei; M.M.R. (1 lucrare) - matematică; C.E. (1 lucrare) - matematică; T.L. (1 lucrare) - matematică; P.V.C. (1 lucrare) - română; L.F.D. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; G.L.D. (3 lucrări) - matematică, română, planificarea şi organizarea producţiei; M.C. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; R.T.D. (2 lucrări) - matematică şi română; M.E. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; R.S.O. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, agropedologie; P.M. (4 lucrări) matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; S.M.I. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; B.G.F. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de maşini şi mecanisme; C.R.F.C. (1 lucrare) - matematică; R.S.M. (2 lucrări) - matematică şi planificarea şi organizarea producţiei; M.V. (1 lucrare) - matematică; K.A. (1 lucrare) - română şi N.R.N. (1 lucrare) agropedologie.

La sesiunea de bacalaureat august - septembrie 2009 - Centrul de examen E.N.: S.M. (1 lucrare) - română; C.M.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, sănătatea şi securitatea muncii; B.R.E. (1 lucrare) - română; T.M.C. (2 lucrări) - matematică şi română; F.I.P. (4 lucrări) - matematică, română, istorie, măsurători electrice şi electronice; T.D.A. (1 lucrare) - matematică; B.R.O. (3 lucrări) - matematică, română, organe de maşini; R.D.H. (3 lucrări) - română, geografie, istorie; H.C.D. (2 lucrări) - matematică, română; M.A.I. (1 lucrare) - română; N.N.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice şi electronice; Ţ.P. (1 lucrare) - matematică; T.R.S. (1 lucrare) - matematică; B.L. (1 lucrare) - matematică; F.M.I. (1 lucrare) matematică; M.R.V. (1 lucrare) - agropedologie; M.O.G. (1 lucrare) - matematică; C.D.L. (2 lucrări) - matematică şi română; C.P. (2 lucrări) matematică şi română; C.R.V. (1 lucrare) - română; N.S. (2 lucrări) - matematică şi geografie; C.R.S. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de maşini; C.A. (2 lucrări) - matematică şi română; C.S.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de maşini; F.C.R. (4 lucrări) matematică, română, geografie, economia întreprinderilor; P.B.M. (2 lucrări) - matematică şi română; Z.D. (1 lucrare) - matematică; C.L. (1 lucrare) - matematică; M.I.A. (1 lucrare) - matematică; P.C. (1 lucrare) - matematică; D.M. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de maşini şi P.I. (4 lucrări) - matematică, română, geografie şi economia întreprinderilor.

În baza art. 6¹ alin. (2) şi (4) din Legea nr. 78/2000 a dispus restituirea de către inculpatul V.I. către F.C.R. a sumei de 1.300 euro sau echivalentul în RON la data plăţii, către C.R. şi C.S. a sumei de 2.800 euro sau echivalentul în RON la data plăţii, către C.D.L. a sumei de 500 euro sau echivalentul în RON la data plăţii.

În baza art. 6¹ alin. (2) şi (4) din Legea nr. 78/2000 a dispus restituirea de către inculpatul R.I. către Z.D. a sumei de 300 euro sau echivalentul în RON la data plăţii.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 constată că inculpatul V.I. a restituit sumele de bani pretinse şi primite de la candidaţi după cum urmează: 300 euro restituită candidatului M.M. şi 400 euro restituită candidatului - inculpat M.H.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 a constatat că inculpatul A.D. a restituit sumele de bani pretinse şi primite de la candidaţi după cum urmează: suma de 900 euro restituită candidatei D.E., suma de 900 euro restituită candidatei S.M.E., suma de 900 euro restituită candidatei D.S., suma de 900 euro restituită candidatului R.S.V., suma de 900 euro restituită candidatei B.I., suma de 900 euro restituită candidatului C.T., suma de 900 euro restituită denunţătorului L.P.A., suma de 900 euro restituită denunţătoarei T.C., suma de 900 euro restituită candidatului M.C., suma de 600 euro restituită candidatei M.C., suma de 1.800 euro restituită candidatelor S.M. şi P.S.C. şi suma de 1.800 euro restituită candidaţilor S.E. şi S.I.

A menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate (ca urmare a conexării dosarelor).

În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul K.A. împotriva sentinţei penale nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunţată în Dosar nr. 9096/117/2010 a Tribunalului Cluj.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul A.D. împotriva sentinţei penale nr. 618 din 20 decembrie 2010 pronunţată în Dosarul nr. 6870/117/2010 a Tribunalului Cluj.

A menţinut măsura obligării de a nu părăsi ţara luată prin încheierea penală nr. 30/R din 28 februarie 2011 a Curţii de Apel Cluj până la soluţionarea definitivă a cauzei şi respinge cererea de constatare a încetării de drept a acestei măsuri.

A lut act de retragerea apelului declarat de către inculpatul C.R.F. împotriva sentinţei penale nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunţată în Dosar nr. 9096/117/2010 a Tribunalului Cluj.

A admis cererea de reexaminare cu privire la amenda aplicată av. A.P. dispune scutirea acestuia de amenda aplicată prin încheierea penală din data de 09 noiembrie 2011.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul A.D. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 600 RON şi pe inculpatul K.A. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de câte 750 RON din care din care suma de 150 RON onorariu parţial pentru apărător din oficiu, iar pe inculpatul C.R.F. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 550 RON, din care suma de 300 RON onorariu pentru apărător din oficiu.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de prim control judiciar a reţinut că, instanţa de fond ca urmare a poziţiei procesuale adoptată de către inculpaţii R.I., V.I., A.D. şi M.V., respectiv de recunoaştere a faptelor în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le-au cunoscut şi şi le-au însuşit, a acordat eficienţă disp. art. 320¹ C. proc. pen., aşa cum rezultă atât din dispozitivul, cât şi din considerentele sentinţei penale din 20 decembrie 2011 a Tribunalului Cluj. Aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a vinovăţiei prin prevalarea de disp. art. 320¹ C. proc. pen. se remarcă că au adoptat inculpaţii R.I. şi V.I. şi cu ocazia soluţionării Dosarului nr. 9069/117/2010 în care a fost pronunţată sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2011 a Tribunalului Cluj.

Referitor la inculpaţii C.R.F. şi K.A. care nu au recunoscut comiterea infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată în Dosarul nr. 9069/117/2010 al Tribunalului Cluj, instanţa de fond în baza administrării unor probe utile, pertinente şi concludente a reţinut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrările juridice ale faptelor se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. şi ped. de art. 288 alin. (1) C. pen. pentru fiecare inculpat.

În acest context, apreciind că instanţele de fond în considerentele ambelor hotărâri au reţinut o stare de fapt în concordanţă cu probele de la dosar - atât cele administrate în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, intanţa de control judiciar nu mai reluat in extenso stare de fapt, decât în limitele motivelor de apel invocate.

Din analiza probelor de la dosar raportat la dispoziţiile penale şi procesual penale incidente în prezenta cauză, a apreciat că ambele hotărâri atacate sunt deficitare sub aspectul soluţionării laturii penale ale cauzei.

Astfel, inculpatul R.I., a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., iar inculpatul V.I. a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă pentru săvârşirea infracţiunilor de: luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., în Dosar nr. 6870/117/2010 a Tribunalului Cluj fiind pronunţată sentinţa penală nr. 618 din 20 decembrie 2010.

Referitor, în dosarul menţionat mai sus, doar la infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. comisă de către inculpatul R.I. s-a reţinut de către instanţa de fond că în calitate de director al Grupului Şcolar A.B., în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în cursul lunii iunie 2009 a pretins şi primit de la M.M. suma de 800 euro, T.R.I. suma de 600 euro, M.M.R. suma de 350 euro, C.E. suma de 200 euro, T.L. suma de 300 euro, P.V.C. suma de 300 euro, L.F.D. suma de 1.300 euro, P.M. suma de 800 euro, în cursul lunii august 2009 a pretins şi primit de la R.D.H. suma de 5.400 RON (echivalentul sumei de 1.350 euro pretinsă), H.C.D. suma de 500 euro, M.A.I. suma de 250 euro, Ţ.P. suma de 350 euro, T.R.S. suma de 350 euro, M.R.V. suma de 250 euro, B.R.O. suma de 750 euro, N.N.A. suma de 1.000 euro, în cursul lunii iunie 2010, a pretins şi primit de la învinuitul B.I. suma de 1.100 euro, de la M.A.B. (şi de la tatăl acestuia M.L.) suma de 1.100 euro, M.L. (mama candidatei M.S.A.) suma de 4.600 RON (echivalentul sumei de 1.100 euro pretinse), I.M.D. suma de 1.200 euro, S.I.A. suma de 750 euro, M.D.M. (şi de la mama acesteia P.G.S.) suma de 1.100 euro, B.B.H. suma de 1.100 euro, C.L. (mama candidatului C.I.T.) suma de 1.100 euro, I.S.V. (prin intermediul lui D.A.) suma de 1.000 euro, M.A.D. suma de 700 euro, C.G.F. suma de 1.100 euro, B.M.S. suma de 2.000 euro (1.000 euro pentru el şi 1.000 euro pentru candidata V.C.), O.N. suma de 1.100 euro, a pretins de la M.I.F. suma de 1.100 euro, primind doar 900 euro), a pretins de la S.D.M. suma de 1.100 euro, primind doar suma de 1.100 RON, a pretins de la F.C., şi A.I. o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a comunicat acestora, urmând să-l stabilească ulterior, primind în total de la persoanele mai sus menţionate suma de 22.350 euro (din suma de 23.650 euro pretinsă) şi 11.100 RON, din care a rămas pentru el cu suma de 18.550 euro şi 10.000 RON, lăsând să se creadă faţă de aceştia că are influenţă pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la cele trei sesiuni de bacalaureat şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos la probele scrise de la examenele de bacalaureat şi respectiv doar la infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. comisă de către cu privire la inculpatul V.I., că în calitate de director adjunct la Colegiul tehnic E.N. în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins şi primit de la candidaţii S.M. suma de 300 euro, B.R.E. suma de 300 euro, T.M.C. suma de 500 euro, F.I.P. suma de 1.000 euro, T.D.A. suma de 1.500 RON, F.M.I. suma de 300 euro, C.M.A. suma de 1.000 euro, respectiv suma totală de 3.400 euro şi 1.500 RON, din care a rămas cu suma de 1.600 euro şi 1.500 RON, lăsând să se creadă faţă de aceştia că are influenţă pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N. şi că îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat, iar în cursul lunii ianuarie 2010 a pretins şi primit de la M.M.I. suma de 300 euro, lăsând să se creadă faţă de acesta că are influenţă pe lângă unii membri ai comisiei de examen de la Centrul de examen de la Grupul şcolar A.B. şi că îl poate ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de competenţe lingvistice pe care acesta urma să îl susţină, la centrul respectiv.

Ulterior, inculpatul R.I. a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000, iar inculpatul V.I., a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000, în Dosar nr. 9069/117/2010 al Tribunalului Cluj fiind pronunţată sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2011.

În legătură cu infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. comisă de către inculpatul R.I. s-a reţinut de către instanţa de fond că, în calitate de director al Grupului Şcolar A.B., în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în cursul lunii iunie 2009, a pretins şi primit de la candidatul N.R.N. suma de 1.200 RON, iar în cursul lunii august 2009, a pretins şi primit de la candidatul Z.D. suma de 300 euro, lăsând să se creadă faţă de aceştia că are influenţă pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la sesiunile de bacalaureat din iunie 2009, respectiv august - septembrie 2009, şi că îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise pe care le susţineau la examenele de bacalaureat, în calitate de director adjunct la Colegiul tehnic E.N., iar la infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. comisă de către inculpatul V.I., că în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins şi primit de la candidaţii C.R.S. şi C.S.A. suma de 2.800 euro, F.C.R. suma de 1.300 euro şi C.D.L. suma de 500 euro, respectiv suma totală de 4.600 euro, lăsând să se creadă faţă de susnumiţii că are influenţă pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N. şi că îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat.

A reţinut că, în mod corect instanţa de fond a constatat (în ambele dosare faţă de ambii inculpaţi, respectiv R. şi V.) că este întrunită în cauză cerinţa unităţii de rezoluţie, impusă de disp. art. 41 alin. (2) C. pen., şi întemeiat pe aceleaşi considerente pe care şi le-a însuşit a constatat că faptele materiale pentru care s-a dispus condamnarea inculpaţilor R.I. şi V.I. prin sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunţată în Dosarul nr. 9069/117/2010 a Tribunalului Cluj fac parte din conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care aceşti inculpaţi au fost condamnaţi prin sentinţa penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 pronunţată în Dosarul nr. 6870/117/2010 a Tribunalului Cluj.

Ca atare, prin prisma art. 335 alin. (2) C. proc. pen. a apreciat că se impune pronunţarea unei noi hotărâri în raport cu toate actele care intră în conţinutul infracţiunii şi, în consecinţă, a desfiinţat hotărârea anterioară, sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2011 a Tribunalului Cluj. A descontopit pedepsele aplicate fiecărui inculpat, a înlăturat sporul aplicat la pedeapsa rezultantă a aplicat o pedeapsă unică pentru comiterea în formă continuată a infracţiunii de trafic de influenţă pentru fiecare inculpat şi a dispus contopirea acestei pedepse cu pedepsele aplicate pentru celelate infracţiuni pentru care cei doi inculpaţi au fost condamnaţi, stabilind o pedeapsă finală.

Totodată, a apreciat că se impune şi reţinerea disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 în favoarea celor doi inculpaţi, respectiv R. şi V., care au fost reţinute şi de către instanţele de fond în ambele hotărâri, având în vedere forma continuată a infracţiunii de trafic de influenţă.

A reţinut că, în cazul în care judecata se desfăşoară conform dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., instanţa poate reţine atât incidenţa dispoziţiilor privind cauza de reducere a pedepsei prevăzută în art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cât şi incidenţa prevederilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. caz în care instanţa acordă eficienţă juridică atât dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cât şi prevederilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. (a se vedea şi decizia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2974 din 08 septembrie 2011).

A apreciat ce nefondată susţinerea Parchetului că dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. cât şi ale art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 operează simultan şi nu succesiv cum greşit s-a reţinut de către instanţa de fond, fiind absolut necesară stabilirea unei ordini de preferinţă a cauzelor de reducere a pedepselor.

Or, prin rechizitoriul nr. 86/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, au fost trimişi în judecată inculpaţii R.I., V.I. şi A.D., reţinându-se prin actul de sesizare şi incidenţa disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 faţă de aceşti inculpaţi, acest dosar fiind înregistrat sub nr. 6870/117/2010 la Tribunalul Cluj, iar prin sentinţa penală nr. 618 din 20 decembrie 2010, de asemenea, au fost reţinute disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu ocazia condamnării inculpaţilor R.I., V.I. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

A apreciat că instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei penale nr. 618 din 20 decembrie 2010 în mod corect incidenţa în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii R.I. şi V.I. a două cauze de reducere a pedepselor, care se aplică succesiv, fiind vorba despre cauza de reducere a pedepselor pentru infracţiunile de corupţie deduse judecăţii prev. de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi respectiv de cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

Aplicarea succesivă a ambelor cauze de reducere a pedepsei se justifică prin conţinutul diferit al acestora, dar şi de finalitatea diferită urmărită de textele legale indicate - respectiv încurajarea denunţării şi facilitarea identificării şi tragerii la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni de corupţie şi - recunoaşterea şi asumarea propriei vinovăţii, coroborată cu desfăşurarea cu celeritate a procesului penal, exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Întrucât denunţarea infracţiunilor săvârşite de terţe persoane trebuia să intervină în faza de urmărire penală, iar recunoaşterea vinovăţiei potrivit procedurii prev. de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. poate interveni numai în faţa instanţei de judecată, instanţa de fond în mod justificat a aplicat cu prioritate cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, urmată de aplicarea cauzei subsecvente de reducere a pedepsei, prev. de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

A mai reţinut în acest sens şi faptul că prin rechizitoriul din data de 02 decembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, în Dosarul nr. 119/P/2010 care a fost disjuns din Dosarul nr. 86/P/2010 au fost trimişi în judecată inculpaţii R.I. şi V.I. pentru alte acte materiale ce intrau în conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă, fără a se reţine prin actul de sesizare şi incidenţa disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 faţă de aceşti inculpaţi, acest dosar fiind înregistrat sub nr. 6870/117/2010 la Tribunalul Cluj, iar prin sentinţa penală nr. 6281 din 12 iulie 2011 de asemenea au fost reţinute disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu ocazia condamnării inculpaţilor R.I. şi V.I. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

În considerentele sentinţei penale nr. 281 din 12 iulie 2011, se arată că în încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor R.I. şi V.I. au fost reţinute şi disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 deoarece în Dosarul nr. 86/P/2010 al D.N.A. Cluj, prin care aceşti doi inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, alcătuită din mai multe acte materiale, au fost reţinute şi prevederile acestui articol, iar cauză dedusă judecăţii este disjunsă din dosarul menţionat anterior, are ca obiect o faptă penală - traficul de influenţă - alcătuită din mai multe acte materiale ce fac parte din infracţiunea care a fost deja judecată, fiind vorba de o infracţiune unică cu tratament deja stabilit şi nu este posibil ca pentru unele acte materiale să se aplice o cauză de reducere a pedepsei, aşa cum este art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, iar pentru altele nu, iar ambii inculpaţi au declarat în sensul unor denunţuri prin care s-a facilitat descoperirea altor fapte de corupţie.

A reţinut că una dintre consecinţele conexării celor două dosare se concretizează şi prin reţinerea disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 în favoarea inculpaţilor R.I. şi V.I. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, alcătuită din mai multe acte materiale ce fac parte din conţinutul aceleiaşi infracţiuni şi ar fi paradoxal ca pentru unele acte materiale să se aplice o cauză de reducere a pedepsei, aşa cum este art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, iar pentru altele nu, având în vedere că se aplică o pedeapsă unică, cu atât mai mult cu cât cel de-al doilea dosar, nr. 119/P/2010, al D.N.A. Cluj a fost disjuns în faza de urmărire penală de către procuror din dosarul iniţial nr. 86/P/2010 al D.N.A. Cluj în care au fost reţinute disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002.

Ca atare, raportat la cele expuse mai sus, a apreciat că motivul de apel al Parchetului prin care s-a invocat nelegala reţinere a dipoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 faţă de inculpaţii R.I. şi V.I. având ca efect stabilirea unei pedepse în afara limitelor prevăzute de lege, este nefondat.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului R.I. a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., adică gradul de pericol social al faptelor, modul concret de comitere a acestora, adică după o riguroasă planificare, cu adaptarea corespunzătoare la numărul crescând al candidaţilor frauduloşi, numărul de acte materiale desfăşurate pe parcursul sesiunilor de bacalaureat, gradul de implicare al inculpatului, comiterea faptelor în condiţiile concursului real de infracţiuni, dar şi forma continuată, limitele de pedeapsă reduse prin reţinerea disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi a disp. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., dar şi pregătirea profesională a inculpatului - cadru didactic cu experienţă, cu o evoluţie profesională pozitivă. De asemenea, au fost avute în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului aflat la prima confruntare cu legea penală, dar şi la atitudinea procesuală a inculpatului, acesta contribuind totodată şi la descoperirea altor fapte de corupţie, manifestând şi regret.

Poziţia de recunoaştere a vinovăţiei, adoptată de către inculpat prin prisma dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., în raport cu dispoziţiile art. 72 C. pen., nu au justificat în opinia instanţei de prim control judiciar reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în „atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţii, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanţilor”, recunoaştere căreia instanţa i-a acordat eficienţă juridică prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi, în consecinţă, nici reducerea pedepsei, astfel cum a solicitat apărarea cu ocazia prezentării motivelor de apel.

Numai poziţia de recunoaştere şi regret, precum şi absenţa antecedentelor penale, statutul său profesional, conduita avută anterior comiterii faptelor, singurele date pozitive nu conduc automat la reţinerea de circumstanţe atenuante, care constituie o facultate pentru instanţă şi nu o obligaţie în procesul de individualizare a pedepsei.

A reţinut că în condiţiile aplicării dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., reţinerea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. nu mai poate fi valorificată ca reprezentând circumstanţe atenuate judiciare, deoarece ar însemna ca aceleiaşi situaţii de drept să i se acorde o dublă valenţă juridică. Dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot coexista cu dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., numai atunci când art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. reflectă o altă atitudine favorabilă inculpatului, după săvârşirea infracţiunii, alta decât comportamentul sincer (invocând decizia penală nr. 754 din 15 martie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

Nu se poate face abstracţie nici de faptul că prin încheierea penală din data de 10 august 2011 a Curţii de Apel Cluj a fost înlocuită măsura obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, iar una dintre obligaţile inculpatului constau în prezentarea acestuia la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat, astfel că evident acesta s-a prezentat la toate termenele de judecată, însă această obligaţie nu se poate circumsrie ca o împrejurare care poate să constituie o circumstanţă atenuantă în accepţiunea art. 74 lit. c) C. pen.

A preciat că reintegarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare de libertate având în vedere natura şi gravitatea infracţiunilor comise, consecinţele acestora, nefiind îndeplinită nici condiţia prev. de art. 86¹ lit. c) C. pen., respectiv că pronunţarea condamnării ar constitui un avertisment pentru acesta şi chiar fără executarea pedepsei condamnatul nu va mai săvârşi alte infracţiuni. Pe de altă parte, a reţinut că nu sunt îndeplinite nici condiţiile art. 81 lit. c), respectiv că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, precum şi condiţia prev. de art. 81 alin. (2) C. pen., adică în cazul concursului de infracţiuni pedeapsa aplicată să fie de cel mult 2 ani şi să fie îndeplinite condiţiile de la art. 81 lit. b) şi c) C. pen. - astfel că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sau suspendarea condiţionată nu este oportună, deci sub acest aspect criticile inculpatului nu sunt fondate.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului V.I. pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen., cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. (de 2 ani şi 4 luni închisoare), a avut în vedere vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., adică gradul de pericol social al faptelor, modul concret de comitere a acestora, după o riguroasă planificare, cu adaptarea corespunzătoare la numărul crescând al candidaţilor frauduloşi, numărul de acte materiale desfăşurate pe parcursul a sesiunilor de bacalaureat, gradul de implicare al fiecăruia dintre inculpaţi, inculpatul V.I. nu a ezitat să îşi încalce atribuţiile de membru al comisiei de bacalaureat, dimpotrivă, folosindu-se de această calitate pentru o mai facilă punere în executare a hotărârii infracţionale, urmând a se ţine cont şi de importanţa examenelor fraudate de inculpaţi. De asemenea, a avut în vedere şi pregătirea profesională a inculpatului cadru didactic cu experienţă, cu o evoluţie profesională pozitivă, precum şi că inculpatul nu are antecedente penale, dar şi la atitudinea procesuală de recunoaştere adoptată de inculpat, contribuind totodată şi la descoperirea altor fapte de corupţie.

Poziţia de recunoaştere a vinovăţiei, adoptată de către inculpat prin prisma dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., în raport cu dispoziţiile art. 72 C. pen., nu justifică, în opinia instnaţei de apel, reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţii, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanţilor, recunoaşterea căreia instanţa i-a acordat eficienţă juridică prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. (a se vedea decizia penală a Înalta Curte de Casaţie Justiţie nr. 2974 din 08 septembrie 2011) şi, în consecinţă, nici reducerea pedepsei, astfel cum s-a solicitat de către apărare cu ocazia prezentării motivelor de apel.

În condiţiile aplicării dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., a apreciat că reţinerea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. nu mai poate fi valorificată ca reprezentând circumstanţe atenuate judiciare, deoarece ar însemna ca aceleiaşi situaţii de drept să i se acorde o dublă valenţă juridică. Dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot coexista cu dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., numai atunci când art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. reflectă o altă atitudine favorabilă inculpatului, după săvârşirea infracţiunii, alta decât comportamentul sincer (a se vedea în acest sens şi decizia penală nr. 754 din 15 martie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

Astfel, nici situaţia sa familială invocată - în sensul promovării unei acţiuni de divorţ de către soţia sa, este imputabilă tot conduitei inculpatului - nu poate fi apreciată ca o circumstanţă atenuantă de către instanţa de apel şi care să conducă la o reducere a pedepselor aplicate acestuia.

De asemenea, prin încheierea penală din data de 09 septembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj a fost înlocuită măsura obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, iar una dintre obligaţiile inculpatului constă în prezentarea acestuia la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat, astfel că evident acesta s-a prezentat la toate termenele de judecată însă această obligaţie nu se poate circumscrie ca o împrejurare care poate să constituie o circumstanţă atenuantă în accepţiunea art. 74 lit. c) C. pen.

Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare de libertate având în vedere natura şi gravitatea infracţiunilor comise, consecinţele acestora, nefiind îndeplinită nici condiţia prev. de art. 86¹ lit. c) C. pen., respectiv că pronunţarea condamnării ar constitui un avertisment pentru acesta şi chiar fără executarea pedepsei condamnatul nu va mai săvârşi alte infracţiuni, astfel că suspendarea sub supraveghere a executării pedepesei nu este oportună, deci nici sub acest aspect apelul inculpatului nu este fondat, iar apelul Parchetului este fondat cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.

A constatat ca fondat apelul Parchetului şi în ceea ce priveşte încadrarea juridică a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului M.H.

Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, sunt infracţiuni de corupţie infracţiunile prevăzute la art. 254-257 C. pen., art. 6 şi 8 din prezenta lege, precum şi infracţiunile prevăzute în legi speciale, ca modalităţi specifice ale infracţiunilor prevăzute la art. 254-257 C. pen. şi la art. 6¹ şi art. 8² din prezenta lege, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 78/2000, infracţiunile de luare de mită, prev. de art. 254 C. pen., de dare de mită prev. de art. 255 C. pen., de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 C. pen., se pedepsesc potrivit acestor texte de lege.

Prin urmare, a reţinut că încadrarea juridică corectă a faptei săvârşite de inculpatul M.V. - raportat la activitatea infracţională derulată de acesta, este cea prev. şi ped. de art. 255 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi nu doar cea prev. şi ped. de art. 255 alin. (1) C. proc. pen., aşa cum a fost reţinută de către instanţa de fond.

Chiar dacă nici în cuprinsul rechizitoriului nu s-au reţinut, în mod eronat, dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 78/2000, având în vedere că încadrarea juridică este atributul exclusiv al instanţei de judecată, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 334 C. proc. pen. cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul M.V., astfel că în baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului M.H., din infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi a menţinut pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj, precum şi modalitatea de individualizare a executării acesteia.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului M.H., a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acesteia, precum şi limitele de pedeapsă ca urmare a reţinerii disp. art. 320¹ C. proc. pen. cu privire la recunoaşterea vinovăţiei, precum şi persoana inculpatului care se află la prima confruntare cu legea penală şi a manifestat regret.

De asemenea, a apreciat că reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată şi fără privare de libertate, având în vedere natura infracţiunii, poziţia procesuală adoptată de către acesta, astfel că suspendarea condiţionată a executării pedepsei este oportună.

Referitor la temeiul de drept care a stat la baza confiscării speciale a sumelor de bani dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă de către inculpaţii R.I., V.I. şi A.D., a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 78/2000, în cazul săvârşirii infracţiunilor reglementate de această lege, banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina săvârşirea infracţiunii sau pentru a răsplăti pe infractor ori cele dobândite prin săvârşirea infracţiunii, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, se confiscă, iar dacă bunurile nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

În prezenta cauză, infracţiunile de trafic de influenţă prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reţinute în sarcina inculpaţilor R.I., V.I. şi A.D. şi luare de mită prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reţinută în sarcina inculpatului V.I. sunt infracţiuni de corupţie care cad sub incidenţa Legii nr. 78/2000.

Prin urmare, temeiul juridic pe care trebuie să se fundamenteze măsura confiscării speciale dispusă de instanţă îl constituie art. 19 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 254 alin. (3) C. pen., pentru infracţiunile de luare de mită şi art. 19 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 257 alin. (2) C. pen. pentru infracţiunea de trafic de influenţă, fiind aplicabile dispoziţiile speciale, care chiar dacă nu derogă de la norma generală reglementată în cuprinsul art. 118 lit. e) C. pen., au prioritate în ceea ce priveşte aplicabilitatea, apelul Parchetului fiind fondat şi pentru acest motiv.

Ca atare, a dispus schimbarea temeiului legal al confiscării speciale din art. 118 lit. e) C. pen. în art. 19 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (2) C. pen., respectiv rap. la art. 257 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a dispus confiscare specială a sumelor de 10.550 euro sau echivalentul în RON la data plăţii şi 5.400 RON de la inculpatul R.I., de la inculpatul V.I. a sumelor de 4.000 euro sau echivalentul în RON la data plăţii şi 1.500 RON şi de la inculpatul A.D. a sumei de 750 euro sau echivalentul în RON la data plăţii.

În legătură cu ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra cotei părţi de 1/2 din imobilul proprietatea inculpatului R.I. şi înfiinţarea popririi asupra sumelor de bani din conturile inculpatului a reţinut că s-a efectuat, anterior, de către procuror, prin dispozitivul rechizitoriului din data de 02 decembrie 2010 în Dosar nr. 119/P/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj. Astfel, sub acest aspect sentinţa penală nr. 281/2011 este, de asemenea, deficitară având în vedere dispoziţia primei instanţe de revocare a măsurii asigurătorii instituite prin ordonanţa nr. 119/P/2010 din 04 octombrie 2010 şi ridicarea sechestrului asigurător asupra cotei părţi de 1/2 imobilul deţinut de inculpatul R.I. şi luarea măsurii asigurătorii a sechestrului prin înfiinţarea popririi asupra sumei de 1.200 RON şi 300 euro aflate în conturile deschise pe numele inculpatului la Banca T.

Pe de altă parte, a reţinut că potrivit disp. art. 20 din Legea nr. 78/2000 modificată şi completată în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute în prezentul capitol, care include şi cele pentru care inculpatul R. a fost trimis în judecată, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie (în acelaşi sens este şi încheierea din data de 04 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

Constatând ca fondat apelul Parchetului sub acest aspecta dispus înlăturarea dispoziţiei de revocare a măsurii asigurătorii instituite prin ordonanţa procurorului nr. 119/P/2010, precum şi ridicarea sechestrului asigurător asupra cotei părţi de 1/2 - ce aparţine inculpatului R.I. - din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, şi a menţinut acest sechestru până la concurenţa sumelor de 1.200 RON şi 300 euro şi, totodată, a dispus menţinerea sechestrului asigurător prin înfiinţarea popririi asupra sumei de 1.200 RON aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca şi asupra sumei de 300 euro aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca, ambele pe numele inculpatului R.I.

A preciat sentinşa penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 ca fiind nelegală şi în ceea ce priveşte omisiunea instanţei de a individualiza, ca urmare a reţinerii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, disciplina de concurs şi lucrarea asupra căreia desfiinţarea a fost dispusă în baza art. 348 C. proc. pen.

Din probele administrate rezultă că au existat situaţii în care, susţinând patru probe în cadrul examenului de bacalaureat, în ceea ce îi priveşte pe unii candidaţi doar o parte din probele scrise de aceştia au fost fraudate prin falsificarea lucrărilor, impunându-se desfiinţarea înscrisurilor falsificate, apelul Parchetului fiind fondat şi sub acest aspect.

Astfel, conform art. 348 C. proc. pen., a dispus anularea înscrisurilor falsificate la sesiunea de bacalaureat iunie 2009, Centrul de examen A.B. şi la sesiunea de bacalaureat august - septembrie 2009 - Centrul de examen E.N. pe fiecare materie şi candidiat în parte, astfel cum s-a susţinut de către Parchet.

A apreciat că se impune desfiinţarea soluţia instanţei de fond (sentinţa penală nr. 281/2011) şi cu privire la restituirea sumelor de bani solicitate de către martorii denunţători în temeiul art. 6¹ alin. (4) din Legea nr. 78/2000, având în vedere că instanţa de fond a dispus în temeiul art. 6¹ alin. (4) din Legea nr. 78/2000 restituirea de către inculpatul V.I. a sumelor de bani solcitate de către C.R. şi C.S., precum şi de către C.D., însă a omis să se pronunţe şi cu privire la restituirea sumei de 1.300 euro sau a echivalentului în RON la data plăţii, solicitată de către denunţătoarea F.C.

Pe de altă parte, a reţinut că inculpatul V.I. trebuia să fie obligat la restituirea sumelor de 2.800 euro către C.R. şi C.S., respectiv 500 euro către C.D. sau a echivalentului acestor sume în RON la data plăţii, în condiţiile în care leul este moneda naţională.

A mai reţinut că aceeaşi obligaţie de restituire a sumelor în euro sau a echivalentului în RON la data plăţii trebuia stabilită şi în sarcina inculpatului R.I. în ceea ce privesc sumele de bani solicitate de către martorul Z.D.

A constatat că instanţa de fond a omis să se pronunţe cu privire la toate sumele de bani care au format obiectul infracţiunii de trafic de influenţă reţinută în sarcina inculpatului A.D. şi a inculpatului V.I. şi a dipus în consecinţă.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul K.A., a reţinut că instanţa de fond urmare administrării unor probe utile, pertinente şi concludente, respectiv declaraţiile inculpatului R.I., declaraţiile inculpatului K.A., declaraţiile candidaţilor B.G.F., B.R.S., M.C., M.E. şi R.T.D., precum şi lucrarea scrisă la limba şi literatura română a inculpatului K.A. de la dosarul cauzei, a reţinut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrarea juridică a faptei se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. şi ped. de art. 288 alin. (1) C. pen.

Astfel, în esenţă, în mod corect instanţa de fond a reţinut că inculpatul K.A. a absolvit în anul 1989 cursurile serale ale Grupului Şcolar A.B., (unde inculpatul R.I. a avut calitatea de profesor şi, ulterior, director), iar în anul 2004, acelaşi inculpat a absolvit clasa a XIII-a de liceu, ceea ce i-a permis să susţinută examenul de bacalaureat, susţinere pentru care s-a înscris după alţi 4 ani, în 2008. A reuşit să promoveze toate probele cu excepţia celei de Limba şi literatura română, astfel că s-a reînscris în sesiunea de vară 2009, fiind repartizat la liceul al cărei cursuri le absolvise, respectiv la Grup Şcolar A.B. Fiind o cunoştinţă mai veche de a inculpatului R.I., inculpatul K.A. l-a abordat pe acesta pentru a stabili în ce măsură inculpatul îl poate ajuta în promovarea examenului. În acest context, inculpatul R.I. s-a arătat dispus să îl ajute, instruindu-l pe candidat cu privire la modalitatea concretă în care va trebui să procedeze, respectiv să redacteze o lucrare în sala de examen în care să insereze parola de recunoaştere, după care să se deplaseze în altă sală unde avea la dispoziţie un nou formular de examen şi soluţiile subiectelor. Incupatul K.A. a procedat potrivit instrucţiunilor date şi astfel a fost declarat promovat la proba scrisă la limba şi literatura română, obţinând nota 5,75.

Inculpatul K.A. nu a recunoscut comiterea faptei, arătând că a redactat lucrarea aflată la dosarul cauzei în sala de examen, conţinutul acesteia reprezentând cunoştinţele sale la acel moment şi că nu a existat vreo înţelegere între acesta şi inculpatul R.I. privind fraudarea examenului.

Poziţia procesuală de nerecunoaştere adoptată de inculpatul K.A. este infirmată de probatoriul administrat în cauză.

Astfel, din declaraţiile inculpatului R.I. rezultă că acesta a recunoscut că a convenit cu inculpatul K.A. să-l ajute să promoveze fraudulos examenul, că l-a instruit cu privire la inserarea parolei şi că i-a pus la dispoziţie soluţiile subiectelor, precum şi un nou formular de examen. De asemenea, inculpatul R.I. a recunoscut că noua lucrare redactată de candidatul K.A. a substituit lucrarea aceluiaşi candidat redactată la sală şi astfel a fost declarat promovat. Recunoscând că l-a ajutat pe inculpatul K.A. să promoveze examenul, inculpatul R.I. a arătat că a oferit acest ajutor fără a urmări vreun folos material, deoarece învinuitul este o cunoştinţă mai veche a sa, iar ajutorul l-a dat în contextul bunelor sale relaţii şi nu pentru a obţine vreun avantaj patrimonial.

Nu se poate face abstracţie că inculpatul K.A. a arătat iniţial că, în timpul examenului, profesorii supraveghetori au semnat în chenarul secretizat al lucrării sale, iar din verificările efectuate lucrarea sa care a fost supusă corectării nu conţine respectivele semnături şi ulterior nu a putut explica de ce lucrarea sa nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori, lipsă care a fost constatată pe toate lucrările fraudate, fiind un element esenţial de identificare a lucrărilor falsificate.

Pe de altă parte, rezolvarea subiectelor la proba scrisă de romană este absolut identică cu cele din lucrarea inculpatului K.A. comparativ cu celelalte lucrări fraudate, ale unor candidaţi care au recunoscut copierea soluţiilor puse la dispoziţie de inculpaţii R.I., V.I., copiere care a avut loc pe noi formulare şi în alte săli decât cele de examen; mai mult, lucrarea inculpatului K.A. conţine o rezolvare identică în conţinut cu a candidaţilor B.G.F. (sau B.R.S. care au recunoscut fraudarea), precum şi cu ale candidaţilor M.C., M.E., R.T.D.

Astfel, de exemplu, rezolvarea subiectului nr. 4 cuprinde următoarele propoziţii „perdeaua de la fereastră s-a murdărit. Vorbele lui sunt fără perdea.”; sau rezolvarea subiectului nr. 6 cuprinde următorul text „Eul liric se face simţit în text prin prezenţa verbelor şi pronumelor la persoana I. De exemplu «noastre»; (pronume, pers. I pl.)”; iar rezolvarea subiectului nr. 7 cuprinde următorul text: „în text sunt prezentate două motive specifice stănesciene, cum ar fi motivul ochiului („ochiul străin”) şi cel al colţului („colţul inimii noastre”)”.

Pentru toate aceste considerente a apreciat că o soluţie de achiare a inculpatului în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., nu poate fi însuşită de instanţa de prim control judiciar.

A mai reţinut că şi pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată de către instanţa de fond, raporta la criteriile prev. de art. 72 C. pen., astfel că pedepsea aplicată a fost just dozată, iar modalitatea de suspendare condiţionată a executării pedepsei este oportună fiind îndeplinite condiţiile prev. de art. 81 C. pen. (aşa cum de altfel a constatat şi instanţa de fond).

Referitor la apelul declarat de către inculpatul A.D., Curtea a reţinut că la individualizarea juridică a pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor, modul concret de comitere a acestora, numărul mare de acte materiale săvârşite, dar şi forma continuată, limitele de pedeapsă reduse prin reţinerea disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi a disp. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi că a depus diligenţe să restituie toate sumele de bani obţinute ca rezultat al activităţii infracţionale.

Poziţia de recunoaştere a vinovăţiei, adoptată de către inculpat prin prisma dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., în raport cu dispoziţiile art. 72 C. pen., nu justifică în opinia instanţei de control judiciar reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în „atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţii, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanţilor” recunoaşterea căreia instanţa i-a acordat eficienţă juridică prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. (a se vedea decizia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2974 din 08 septembrie 2011) şi, în consecinţă, nici reducerea pedepsei, astfel cum s-a solicitat de către apărare cu ocazia prezentării motivelor de apel.

În condiţiile aplicării dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., reţinerea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. nu mai poate fi valorificată ca reprezentând circumstanţe atenuate judiciare, deoarece ar însemna ca aceleiaşi situaţii de drept să i se acorde o dublă valenţă juridică. Dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot coexista cu dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., numai atunci când art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. reflectă o altă atitudine favorabilă inculpatului, după săvârşirea infracţiunii, alta decât comportamentul sincer (a se vedea în acest sens şi decizia penală nr. 754 din 15 martie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

De asemenea, prin încheierea penală nr. 30 din 28 februarie 2011 a Curţii de Apel Cluj a fost înlocuită măsura arestării cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, iar una dintre obligaţţile inculpatului constă în prezentarea acestuia la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat, astfel că evident acesta s-a prezentat la toate termenele de judecată, însă această obligaţie nu se poate circumscrie ca o împrejurare care poate să constituie o circumstanţă atenuantă în accepţiunea art. 74 lit. c) C. pen.

Faţă de gradul de implicare mai redus al inculpatului A.D. la activitatea infracţională, la rolul său secundar, la circumstanţele personale ale inculpatului şi la starea sa de sănătate, coroborat şi cu faptul că perioada detenţiei pare să fi avut un rol important în reeducarea inculpatului, instanţa de fond în mod corect a apreciat că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei - cu impunerea corespunzătoare a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor necesare - este de natură a răspunde pe deplin scopului pedepsei.

Reintegarea socială a inculpatului poate fi realizată aşadar şi fără privare de libertate având în vedere natura şi gravitatea infracţiunii comise, consecinţele acesteia, poziţia procesuală adoptată, gradul său de participarea, însă doar suspendarea condiţionată a executării pedepesei nu este aptă să asigure scopul pedepsei, apreciind astfel apelul inculpatului ca nefondat.

A menţinut măsura obligării de a nu părăsi ţara luată prin încheierea penală nr. 30/R din 28 februarie 2011 a Curţii de Apel Cluj faţă de acest inculpat până la soluţionarea definitivă a cauzei şi va respinge cererea de constatare a încetării de drept a acestei măsuri, reţinând, în esenţă că, că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 139 C. proc. pen., mai mult deja inculpatul a fost condamnat în primă instanţă.

A Iuta act de retragerea apelului declarat de către inculpatul C.R.F. împotriva sentinţei penale nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunţată în Dosar nr. 9096/117/2010 a Tribunalului Cluj.

În urma reexaminării cererii cu privire la amenda aplicată av. A.P. a dispus scutirea acestuia de amenda aplicată prin încheierea penală din data de 09 noiembrie 2011 având în vedere actele depuse la dosar, respectiv împuternicire avocaţială a unui inculpat aflat în stare de arest şi a datelor din sistemul Ecris al dosarului care îl viza pe acel inculpat pe care l-a asistat av. P.

Împotriva deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii R.I. şi V.I. criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei, invocând în drept cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 şi 17² C. proc. pen.

Parchetul, în susţinerea motivelor scrise de recurs, circumscrise cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., a susţinut, în esenţă, că prin aplicarea de către instanţa de apel a pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare inculpatului R.I. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, s-a încălcat principiul non reformatio in pejus, având în vedere că această pedeapsa este mai mare decât pedepsele, de 2 ani şi 1 lună închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj, respectiv pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 281/2011 a Tribunalului Cluj, iar motivele de apel ale Parchetului au vizat alte motive de nelegalitate şi netemeinicie care nu au inclus însă şi majorarea pedepselor stabilite prin cele două hotărâri cu privire la care s-a făcut aplicarea art. 335 C. proc. pen.

Prin urmare, a solicitat ca în urma admiterii recursului să se realizeze o reindividualizare judiciară a pedepsei, arătând că prin aplicarea de către instanţa de apel a unei pedepse mai mari decât cele dispuse prin hotărârile anterioare, s-a creat o situaţie juridică mai grea inculpatului R.I., pe cale de consecinţă, să se menţină pedeapsa de 2 ani şi o lună şi sporul de 2 ani aplicat iniţial prin sentinţa penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj.

Inculpatul R.I., întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., a invocat, în esenţă, aceleaşi aspecte ca şi cele susţinute de Parchet privind pedeapsa aplicată de instanţa de prim control judiciar pentru infracţiunea de trafic de influenţă, arătând că i s-a creat o situaţie juridică mai grea în propria cale de atac.

În susţinerea cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. a susţinut că, în mod nelegal a fost dedusă durata arestului preventiv raportat la datele trecute în hotărârea judecătorească atacată, în condiţiile în care acesta a fost liberat din arest la data de 14 februarie 2011, iar instanţa de apel a trecut dintr-o eroare data liberării cea de 04 aprilie 2011.

A mai susţinut că este posibilă aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 odată cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi aplicarea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) raportat la art. 76 C. pen., invocând în acest sens mai multe decizii ale instanţei supreme. În argumentarea reţinerii dispoziţiilor art. 74 lit. a) şi c) C. pen. a invocat conduita ireproşabilă în societate a inculpatului, împrejurarea că a depus toate eforturile pentru acoperirea prejudiciului, iar banii care ar fi trebuit confiscaţi i-a depus pe numele coinculpatului pe care era instituită deja măsura sechestrului asigurător şi de aceea ar trebui să se dispună ridicarea sechestrului asigurător.

Totodată, a învederat faptul că a fost arestat preventiv timp de 10 luni, timp în care a pierdut viaţa, demnitatea, recunoştinţa pe care şi-a câştigat-o din partea elevilor, în prezent are o societate comercială având ca obiect de activitate inspecţiile în muncă astfel că pedeapsa de 2 ani şi 1 lună închisoare stabilită de instanţa de fond, fără adăugarea sporului e suficientă, iar ca modalitate de executare suspendarea condiţionată este corespunzătoare scopului pedepsei.

Inculpatul V.I. în cadrul cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei în sensul schimbării modalităţii de executare prin aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen.

În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, cu referire la art. 64 lit. c) C. pen., a arătat că deşi sunt aplicabile dispoziţiile art. 71 alin. (5) C. pen., se impune a fi individualizată în concret - de a ocupa o funcţie de natura celei care s-a folosit inculpatul la săvârşirea infracţiunii - pentru că are trei teze alternative, iar inculpatul se află în postura de a-i fi interzis dreptul de a fi profesor deşi ca şi membru al comisiei de examinarea la bacalaureat a săvârşit infracţiunile pe care le-a şi recunoscut.

În cadrul aceluiaşi caz de casare a arătat că, raportat la circumstanţele reale ale comiterii faptei, contribuţia infracţională, conduita sa anterioară şi poziţia procesuală de recunoaştere a faptelor şi de colaborare cu organele judiciare s-ar fi impus aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere.

Inculpatul A.D. a transmis instanţei de control judiciar, la data de 12 august 2013, prin poştă, o cerere semnată de acesta prin care a solicitat să se ia act de retragerea recursului declarat în cauză, pe care dealtfel, nici nu l-a motivat.

Verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, care se circumscriu art. 385⁹ pct. 14 şi 17² C. proc. pen., cât şi din oficiu - potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. -, Înalta Curte, apreciază că decizia atacată este nelegală şi netemeinică, recursurile declarate de Parchetul de pe lăngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj şi de inculpaţii R.I. şi V.I. ca fiind fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

1. Referitor la criticile comune ale Parchetului şi inculpatului R.I., circumscrise cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., Înalta Curte reţine că sunt întemeiate.

Se constată că instanţa de prim control judiciar prin încheierea din data de 02 noiembrie 2011 a dispus conexarea Dosarului nr. 9069/117/2010 în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 la Dosarul nr. 6870/117/2010 în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2010, ambele ale Tribunalului Cluj. A mai constatat printre altele că actele materiale pentru care s-a dispus condamnarea inculpaţilor R.I. şi V.I. prin sentinţa penală nr. 281/2011 fac parte din conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care s-a dispus condmanare celor doi inculpaţi prin sentinţa penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj (Dosarul nr. 6870/117/2010) şi, pe cale de consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 335 alin. (2) C. proc. pen. a desfiinţat sentinţa penală nr. 281 din 12 iulie 2010 pronunţată în Dosarul nr. 9069/117/2010 în ceea ce priveşte condamnarea lor sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de influenţă.

După ce a descontopit pedepsele stabilite prin cele două sentinţe, reţinând vinovăţia inculpaţilor în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care ambii inculpaţi şi le-au însuşit, recunoscând comiterea faptelor astfel cum au fost reţinute în actele de sesizare, beneficiind de judecata în cadrul procedurii simplificate, instanţa de apel a dispus condamnarea ambilor inculpaţi la pedepse privative de libertate sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire însă la inculpatul R.I. a dispus în urma reindividualizării judiciare a pedepsei aplicarea unei sancţiuni în cuantum de 2 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., în condiţiile art. 66 C. pen., pedeapsă pe care a contopit-o cu pedepsele de 2 ani şi o lună aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. şi ped. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 şi art. 320¹ C. proc. pen.; 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009), prev. şi ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.; 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009) prev. şi ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.; 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi a înlăturat sporul de 2 luni închisoare, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

Potrivit regulii instituite în art. 372 C. proc. pen., cu ocazia judecării apelului instanţa nu poate crea o situaţie juridică mai grea pentru partea care a declarat apel şi nu există un alt apel declarat împotriva sa. Acest principiu, cunoscut sub denumirea de non reformatio in pejus, constituie o derogare de la norma generală potrivit căreia orice act procesual folosit de către o parte produce efecte faţă de aceasta, indiferent dacă îi este sau nu favorabilă. Raţiunea acestui principiu este de a asigura funcţionarea normală a căilor de atac, înlăturând teama persoanelor îndeptătite la exercitarea căii de atac că ar putea avea o situaţie juridică mai grea prin declararea acesteia, chiar dacă pot apărea situaţii în care instanţa învestită cu soluţionarea cauzei constată că o hotărâre este nelegală, dar nu are posibilitatea reformării acesteia, încălcându-se astfel principiul legalităţii, consacrat de dispoziţiile art. 2 C. proc. pen.

Norma de neagravare a situaţiei juridice în propriul apel operează dacă în cauză s-a declarat apel doar de apelant şi nu mai sunt alte apeluri contrare (când sunt mai mulţi inculpaţi care au declarat apel, dar nu au interese contrare). Regula instituţională nu îşi găseşte aplicarea dacă părţile care au interese contrare au declarat apel, iar obiectul lor priveşte aceeaşi latură procesuală (apelul declarat de inculpat şi procuror) sau îşi produce efecte în sens restrâns când apelurile sunt formulate parţial pe laturi procesuale diferite (apelul declarat de inculpat şi cel declarat de partea civilă când situaţia inculpatului poate fi agravată pe latură civilă). Principiul non reformatio in pejus îşi găseşte aplicarea şi în cazul apelului formulat de procuror exercitat în favoarea unei părţi.

Pornind de la aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte examinând actele şi lucrările dosarului constată că în cauză au declarat apel Parchetul şi inculpaţii R.I. şi V.I., care au criticat sentinţele sub aspectul nelaglităţii şi netemeiniciei, dar niciunul dintre motivele de apel ale procurorului nu au vizat greşita individualizare judiciară a pedepselor aplicate celor doi inculpaţi sub aspectul cuantumului, doar ca modalitate de executare. Prin urmare, prin aplicarea unei pedepse de către instanţa de prim control judiciar, inculpatului R.I. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă într-un cuantum mai mare decât pedepsele aplicate acestuia prin sentinţele penale nr. 618/2010 şi 281/2011 ale Tribunalului Cluj, de 2 ani şi 1 lună închisoare, respectiv de 1 an şi 2 luni închisoare, în condiţiile în care motive de apel ale Parchetului nu au vizat cuantumul acestora, ci doar modalitatea de executare a sancţiunii, s-a creat o situaţie juridică mai grea inculpatului în propria cale de atac.

Pentru aceste considerente, instanţa de recurs va admite recursul Parchetului şi al inculpatului R.I. şi, în rejudecare, va casa, în parte, decizia penală atacată. Va descontopi pedeapsa aplicată inculpatului în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor, după cum urmează: 2 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. şi ped. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 şi art. 320¹ C. proc. pen.; 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009), prev. şi ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.; 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009) prev. şi ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.; 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.; 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi sporul de 2 luni închisoare.

Procedând la o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei, prin raportare la cauza dedusă judecăţii, constată că prima instanţă a aplicat inculpatului R.I. o pedeapsă corect individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., ţinând seama de dispoziţiile părţii generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială şi legea penală specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana inculpatului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptei, motiv pentru care va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului de către instanţa de apel pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹alin. (7) C. proc. pen., de la 2 ani şi 4 luni închisoare, la 2 ani şi o lună închisoare.

Apreciază însă, ca neîntemeiate, criticile recurentului inculpat R.I. privind reţinerea circumstanţelor atenuate prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. chiar în condiţiile aplicării dispoziţiilor art. 320^: C. proc. pen., având în vedere că aşa cum a reţinut şi instanţa supremă în mai multe decizii şi a constatat şi instanţa de prim control judiciar, reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen. nu este exclusă în condiţiile judecării cauzei în procedura simplificată, însă numai atunci cînd aceste circumstanţe privesc alte împrejurări decât comportamnetul sincer al inculpatului care a fost deja valorificat prin reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.

De asemenea, având în vedere natura şi gravitatea faptelor, modalitatea concretă a săvârşiri lor, precum şi circumstanţele personale ale inculpatului Înalta Curte apreciază că, în mod justificat, instanţa de apel nu a reţinut aceste împrejurări pozitive relevate de inculpat ca şi circumstanţe atenuante judiciare, prev. de art. 74 lit. a) C. pen. - conduita bună anterior comiterii faptei -, dându-le însă eficienţă în procesul de individualizare judiciară a pedepsei prin orientarea sancţiunii aplicate spre minimum special prevăzut de lege.

Constatând că faptele sunt concurente şi pentru niciuna dintre ele nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă, în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., va contopi pedeapsa aplicată inculpatului R.I. prin prezenta decizie de 2 ani şi o lună închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. cu două pedepse de câte 1 an închisoare şi 2 pedepse de câte 1 an şi 3 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi o lună închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

Va înlătura sporul de 2 luni închisoare aplicat acestuia, întrucât raportat la natura şi gravitatea faptelor, cuantumul pedepselor aplicate acestuia, orientate spre minimul special prevăzute de lege, conduita procesuală sinceră a acestuia, faptul că a colaborat cu organele judiciare şi circumstanţele personale ale inculpatului, nu justifică aplicarea unui spor, contrar celor susţinute de Parchet în susţinerea recursului.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la 13 iulie 2010 până la 14 aprilie 2011, apreciind ca fiind întemeiate criticile recurentului inculpat şi sub acest aspect, având în vedere că din actele aflate la dosar rezultă că inculpatul a fost arestat la 13 iulie 2010 şi liberat prin înlocuirea măsurii preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea la data de 14 aprilie 2011.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, Înalta Curte raportat la natura şi gravitatea faptelor, modalitatea concretă a săvârşiri lor, precum şi la circumstanţele personale ale inculpatului care nu are antecedente penale, este o persoană integrată în societate, are un nivel ridicat de pregătire şi o îndelungată activitate didactică, astfel cum rezultă din caracterizările depuse la dosarul cauzei, a recunsocut comiterea faptei şi a colaborat cu organele judiciare şi celelalte persoane implicate, apreciază, contrar instanţei de apel, că executarea pedepsei în condiţiile suspendării sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, este singura aptă să asigure, prin supravegherea instituită, îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni, reintegrarea sa socială, conştientizarea consecinţelor conduitei sale ilicite şi să adopte, pe viitor, o atitudine de respect faţă de valorile sociale ocrotite de lege, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor fapte de corupţie de către persoane care ar trebui să fie un exemplu în societate şi care contribuie la formarea şi pregătirea profesională a membrilor comunităţii.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., va dispune ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte trimestrial la judecătorul desemnat cu supravegherea de la Tribunalul Cluj; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă şi să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen. va pune în vedere inculpatulului dispoziţiile art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii va suspenda şi executarea pedepsei accesorii.

2. Înalta Curte apreciază ca întemeiate şi criticile recurentului inculpat V.I. circumscrise cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., dar numai în ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei.

Individualizarea pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante operaţiuni juridice de a cărei acurateţe depinde în mod direct îndreptarea şi recuperare condamnatului, întrucât presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpatului în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.

Procedând la o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei, prin raportare la cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că instanţa de apel a aplicat inculpatului V.I. o pedeapsă corect individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., ţinând seama de dispoziţiile părţii generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială şi legea penală specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana inculpatului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptelor, apreciind însă în mod eronat că scopul pedepsei poate fi atins numai prin privarea de libertate.

Menţinând pedeapsa aplicată inculpatului [de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.], orientată spre minimul special prevăzut de lege, redus cu o treime în condiţiile reţinerii art. 320¹ C. proc. pen., având în vedere contribuţia infracţională a inculpatului în calitate de membru al comisiei de bacalureat, modalitatea în care a comis faptele, caracterul continuat al faptelor, dar şi circumstanţele personale favorabile, conduita sa pe parcursul procesului penal şi atitudinea de colaborare cu organele judiciare, Înalta Curte apreciază că aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, asigură respectarea garanţiilor procesuale conferite de dispoziţiile legale procesuale penale şi cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpatului, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei, precum şi realizarea scopului preventiv-educativ al pedepsei, permiţând reinserţia sa socială, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unor infracţiuni de corupţie la nivelul unor funcţionari învestiţi într-o comisie la nivel naţional pentru a realiza susţinerea unui examen important pentru atestarea pregătirii profesionale a candidaţilor (examenul de bacalaureat) sunt în măsură să realizeze un act de justiţie şi să dea o ripostă fermă celor care ar trebui să fie un exemplu pentru societate.

Pentru aceste considerente, va admite recursul inculpatului V.I. împotriva aceleiaşi decizii şi va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultantei aplicate acestuia pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. şi în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii.

Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Înalta Curte apreciază ca neîntemeiate celelalte critici ale recurentului inculpat, circumscrise aceluiaşi caz de casare, privind omisiunea instanţei de apel de a menţiona în concret care dintre ipotezele menţionate în cuprinsul art. 64 lit. c) C. pen. au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie având în vedere că inculpatul V.I. a comis faptele în calitate de membru în comisia de bacalureat şi nu în calitate de profesor.

În acest sens, reţine că în calitatea de de profesor inculpatul V.I. a fost selectat să facă parte din comisia pentru examenul de bacalaureat, iar activităţile ilicite desfăşurate de acesta au fost realizate în virtutea funcţiei didactice chiar dacă la acel moment făcea parte dintr-o comisie de examinare la nivel naţional. Prin urmare, în mod corect instanţele inferioare i-au interzis exercţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen. - dreptul de a exercita profesia -, reţinând că a comis faptele în calitate de profesor şi raportat la modalitatea de comitere, caracterul continuat şi concurenţa faptelor reţinute în sarcina sa au apreciat în mod just că inculpatul este nedemn de a mai exercita profesia de profesor care impune o anumită probitate profesională şi morală.

În cauză a formulat recurs, în termen legal, şi inculpatul A.D., însă faţă de poziţia sa procesuală exprimată în scris şi transmisă instanţei prin poştă, la data de 12 august 2013, Înalta Curte urmează să ia act de retragerea recursului declarat de inculpat împotriva aceleiaşi decizii.

Ca urmare, având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. b) C. proc. pen. va admite recursul Parchetului şi al inculpaţilor inculpaţii R.I. şi V.I. împotriva deciziei penale nr. 226/A din 22 decembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în sensul celor menţionate în considerentele deciziei şi va lua act de retragerea recursului declarat de către inculpatul A.D.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că recurentul inculpat A.D. se află în culpă procesuală, îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj şi de inculpaţii R.I. şi V.I. împotriva deciziei penale nr. 226/A din 22 decembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Casează, în parte, decizia penală atacată şi, rejudecând:

I. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicată inculpatului R.I., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:

- 2 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. şi ped. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 şi art. 320¹ C. proc. pen.;

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009), prev. şi ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009) prev. şi ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.;

- 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.;

- 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.;

- sporul de 2 luni închisoare.

Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului R.I. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., de la 2 ani şi 4 luni închisoare, la 2 ani şi o lună închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. contopeşte pedeapsa aplicată inculpatului R.I. prin prezenta decizie de 2 ani şi o lună închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. cu două pedepse de câte 1 an închisoare şi 2 pedepse de câte 1 an şi 3 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi o lună închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen.

Înlătură sporul de 2 luni închisoare aplicat.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la 13 iulie 2010 până la 14 aprilie 2011.

În baza art. 86¹ alin. (1) C. pen., cu referire la art. 86² C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului R.I., pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., dispune ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte trimestrial la judecătorul desemnat cu supravegherea de la Tribunalul Cluj;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., pune în vedere inculpatul dispoziţiile art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

II. În baza art. 86¹ alin. (1) C. pen., cu referire la art. 86² C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultantei aplicate inculpatului V.I., pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., dispune ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte trimestrial la judecătorul desemnat cu supravegherea de la Tribunalul Cluj;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., pune în vedere inculpatul dispoziţiile art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul A.D. împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurentul inculpat A.D. la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi R.I. şi V.I. până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 75 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 octombrie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 2972/2013. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3062/2013. Penal. Trafic internaţional de... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3026/2013. Penal. Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 242 C.p.), luare de mită (art. 254 C.p.), dare de mită (art. 255 C.p.), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.