ICCJ. Decizia nr. 3110/2013. SECŢIA PENALĂ. Omorul (art. 174 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3110/2013
Dosar nr. 1813/121/2013
Şedinţa publică din 14 octombrie 2013
Deliberând asuprarecursului, declarat de inculpata B.P. împotriva Deciziei penale nr. 190/A din 01 iulie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza actelor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 187 din 07 mai 2013 a Tribunalului Galaţi, pronunţată în Dosarul nr. 1813/121/2013, s-a dispus condamnarea inculpatei B.P., nu are antecedente penale, domiciliată în mun. Galaţi, deţinută la Penitenciarul Galaţi, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 20 C. pen. rap la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 3201 alin. (7) din C. proc. pen. (faptă din data de 23/24 ianuarie 2013).
Potrivit art. 71 C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Conform art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest a inculpatei, iar potrivit art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive de la 24 ianuarie 2013, la zi.
S-a constatat că partea vătămată L.G. nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 14 C. proc. pen. şi art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 1349 C. civ. în referire la art. 1357 C. civ. a obligat pe inculpată să plătească părţii civile S.C.J.U. „Sf. Apostol Andrei" Galaţi suma de 4.412,99 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpată în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.
Conform art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 s-a adus la cunoştinţă inculpatei că probele biologice ce vor fi recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J a profilului genetic.
Potrivit art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a unui cuţit cu lungimea totală de 23 cm (lungimea lamei de 13 cm şi lăţimea de 1,9 cm) lama inscripţionată.
În temeiul art. 189 şi art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe inculpată să plătească către stat suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 400 lei reprezintă onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în ambele faze procesuale (200 lei în cursul urmăririi penale şi 200 lei în faza cercetării judecătoreşti), onorarii ce au fost avansate către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 42/P/2013 din 18 februarie 2013 al Parchetului, de pe lângă Tribunalul Galaţi, a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, inculpata B.P., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen., reţinându-se că în noaptea de 23/24 ianuarie 2013, în apartamentuldin mun. Galaţi, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi pe fondul unui conflict spontan, în prezenţa altor persoane, a aplicat părţii vătămate L.G. (concubin) lovituri cu un corp înţepător/tăietor în zona toracică, cauzându-i plăgi înţepat-tăiate la nivelul hemitoracelui drept faţa posterioară cu hemopneumotorax (trei plăgi din care două penetrante), leziuni care au pus în primejdie viaţa părţii vătămate.
Prin actul de sesizare a instanţei s-a mai dispus, neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii P.A. şi C.G.E. pentru infracţiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată L.G.), făptuitorul L.G. pentru infracţiunile prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoane vătămate U.E.S. şi B.P.), făptuitorul P.A. pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată C.G.E.) şi făptuitorii - agenţi ai firmei de pază de la Hotel „C." pentru infracţiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată P.A.).
Prima instanţă a reţinut că actele de urmărire penală efectuate în cauză s-au materializat în următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare a infracţiunii; procesele-verbale de cercetare la faţa locului şi planşele fotografice aferente; declaraţia părţii vătămate; raportul de constatare medico-legală; adresă de constituire parte civilă a Spitalului Judeţean Galaţi; xerocopie foaie de observaţie; raportul de constatare medico-legală inculpată; procesul - verbal de verificare a sancţiunilor contravenţionale aplicate inculpatei; declaraţiile martorilor U.E.S., C.G.E., B.T., P.L. şi P.A., precum şi declaraţiile de recunoaştere date de inculpată.
De asemenea, s-a mai reţinut că, materialul de urmărire penală i-a fost prezentat inculpatei la data de 15 februarie 2013, în prezenţa unui apărător desemnat din oficiu, astfel cum rezultă din procesul-verbal aflat la fila 160 din dosarul de urmărire penală.
Prin actul de inculpare s-au reţinut următoarele:
Inculpata B.P. zisă „P." şi partea vătămată L.G. sunt concubini şi locuiau de aproximativ doi ani în garsoniera părţii vătămate din mun. Galaţi. Inculpata are un copil minor, B.S.F. (în vârstă de 3 ani), rezultat dintr-o altă relaţie de concubinaj.
În perioada 2011-2013, inculpata a fost sancţionată în repetate rânduri pentru fapta prevăzută de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 61/1991 (republicată), respectiv pentru fapta .de. „atragere, de. persoane,. sub, orice formă, săvârşită,în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea spre a obţine foloase materiale". Cuantumul amenzilor aplicate de lucrătorii de poliţie din cadrul Secţiei 2 Poliţie, Secţiei 3 Poliţie şi Secţiei 4 Poliţie se ridică la suma de 2.000 lei.
Pe fondul consumului de băuturi alcoolice, între inculpată şi partea vătămată s-au mai iscat certuri iar în vara anului 2011, inculpata a mai aplicat lovituri cu cuţitul părţii vătămate, aceasta fiind internată la S.C.U. „Sfântul Apostol Andrei" Galaţi. Pentru acea agresiune, partea vătămată nu a dorit să formuleze plângere prealabilă.(xerocopii foaie de observaţie şi acte premergătoare dosar Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, file 36-59, 127-134 dosar de urmărire penală).
În seara de 23 ianuarie 2013, inculpata B.P. se afla la domiciliu, împreună cu partea vătămată L.G., martorii B.T. zisă „D." şi C.G.E. şi copilul minor. Aceştia sărbătoreau „tăierea moţului" copilului minor al inculpatei şi începuseră deja să consume băuturi alcoolice.
În jurul orelor 2000-2030, inculpata a fost sunată de martora U.E.S. (prietena sa) care s-a „autoinvitat" la petrecerea organizată la locuinţa părţii vătămate, în condiţiile în care copilul inculpatei fusese botezat de martoră.
La domiciliul inculpatei şi al părţii vătămate, martora U.E.S. a venit însoţită de martorii P.A. (concubinul martorei) şi P.L. (sora martorului P.A.). Au cumpărat şi ei un bidon de bere şi, cu toţii, au stat în încăperea neiluminată electric, ce constituia dormitorul locuinţei. Au consumat băuturi alcoolice şi au dansat iar la un moment dat, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, partea vătămată L.G. a început să-l şicaneze pe martorul P.A., în sensul că îi cerea să meargă pe hol şi „să rezolve problemele ca între bărbaţi".
Inculpata a intervenit prin a încerca să o tempereze pe partea vătămată însă, într-un final, partea vătămată şi martorul au ieşit pe holul scării. Nu s-au lovit dar s-au înjurat şi ameninţat reciproc, agăţându-se unul de altul. In acel moment, martora U.E.S. ieşea de la baia comună (baie situată pe holul blocului) şi, împreună cu inculpata, i-au luat pe cei doi şi i-au dus înspre garsonieră. In aceste împrejurări, martora U.E.S. a scos de la buzunarul din spate al pantalonilor părţii vătămate L.G. un cuţit, l-a luat în mână şi l-a arătat inculpatei, atrăgând atenţia acesteia asupra comportamentului părţii vătămate.
Prima instanţă a reţinut că este certă împrejurarea că toate cele patru persoane au reintrat în garsonieră, însă partea vătămată şi martorul P.A. continuau să se înjure şi să se ameninţe. Ca să o potolească, inculpata a lovit-o cu palma peste faţă pe partea vătămată L.G. iar, aceasta, la rândul său, a lovit-o pe inculpată cu podul palmei peste faţă, inculpata lovindu-se cu tâmpla de tocul uşii. Martora U.E.S. a intervenit în apărarea inculpatei, fiind şi ea lovită de partea vătămată cu piciorul în zona feţei. Atât partea vătămată cât şi martora U.E.S. au căzut pe podea, moment în care martorii P.A. şi C.G.E. au început să o lovească pe partea vătămată cu pumnii şi picioarele.
În apărarea părţii vătămate a intervenit inculpata B.P. care a strigat către toţi cei prezenţi să plece, pentru ca ea să încerce să o calmeze pe partea vătămată.
Martora B.T. zisă „D." a luat fetiţa inculpatei şi a ieşit pe holul blocului şi, în momentul imediat următor, martorii P.A., C.G.E., P.L. şi U.E.S. şi-au luat hainele şi au ieşit din încăpere în hol, spre ieşirea din garsonieră.
În acelaşi timp, partea vătămată L.G. a reuşit să se ridice şi a încercat să pună mâna pe inculpată, pentru a o determina să rămână în garsonieră. Inculpata B.P. a împins-o pe partea vătămată, această din urmă s-a dezechilibrat, întorcându-se lateral spate către inculpată, moment în care inculpata a luat un cuţit de pe dulapul situat la intrarea în dormitor şi a lovit-o pe partea vătămată de trei ori în torace, în partea dreaptă. Partea vătămată a căzut la pământ, cu faţa în jos, fără să mai reacţioneze. Inculpata a băgat cuţitul sub mâneca gecii şi a ieşit în grabă din garsonieră.
Pe holul scării inculpata a spus martorei B.T. că a tăiat-o pe partea vătămată. Martora a lăsat fetiţa în braţele inculpatei şi a reintrat în garsonieră, încercând să acorde primul ajutor părţii vătămate.
Între timp, martorii P.A., P.L., C.G.E. şi U.S.E. coborâseră şi aşteptau în faţa blocului taxiul solicitat telefonic. Au hotărât cu toţii să meargă la Hotel „C.", loc în care martorii P.A. şi U.E.S. aveau închiriată o cameră. Pentru că martora B.T. nu mai cobora din garsoniera părţii vătămate, inculpata B.P. şi martorul P.A. au urcat din nou în locuinţa părţii vătămate. Martora B.T. o ştergea de sânge şi o tampona cu un prosop pe partea vătămată.
Atât inculpata, cât şi martorul P.A. au tras de martora B.T. şi au reuşit să o determine pe aceasta să plece de lângă partea vătămată, după care, au coborât în faţa blocului, lăsând-o pe partea vătămată în starea în care se afla.
Au urcat cu toţii într-un taxi iar pe drum, inculpata arătând martorilor U.E.S. şi C.G.E. cuţitul din mâneca hainei.
Ajunşi la Hotelul „C.", martora B.T. a urcat în camera închiriată de martorii P.A. şi U.E.S., cu copilul minor al inculpatei iar ceilalţi au rămas să consume băuturi alcoolice la barul hotelului, rn jurul orei 01.00, cu toţii, au urcat în camera de hotel, loc în care inculpata a aruncat pe geam cuţitul de care s-a folosit la comiterea faptei.
Pe fondul stării de ebrietate s-a iscat scandal în camera de hotel. Dintre toţi cei prezenţi, martorul C.G.E. a părăsit camera şi s-a deplasat la sediul Secţiei 2 Poliţie unde a sesizat cele întâmplate victimei.
În acelaşi timp, personalul Hotelului „C." a sesizat Secţia 2 Poliţie pentru tulburarea liniştii publice de către inculpată şi martorii prezenţi în camera de hotel.
Cu ocazia deplasării la faţa locului, lucrătorii de poliţie din cadrul Secţiei 2 Poliţie au ridicat şi cuţitul de care s-a folosit inculpata la comiterea faptei.
Partea vătămată L.G.a fost transportat la Spitalul Judeţean Galaţi în jurul orei 0227, ulterior fiind supusă intervenţiei chirurgicale.
Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu ocazia examinării părţii vătămate L.G.au rezultat următoarele:
- partea vătămată a prezentat leziuni de violenţă care au putut fi produse prin: plăgile înţep at-tăiate de la nivelul hemitoracelui drept faţa posterioară (trei plăgi din care două penetrante) au putut fi produse prin lovire cu corp înţepător-tăietor; echimozele faciale, de la nivelul pavilioanelor auriculare, piramidei nazale, regiunii temporale stânga şi umărului stâng anterior, au putut fir produse prin lovire repetată cu corp dur;
- leziunile pot data din noaptea de 23/24 ianuarie 2013;
- necesită 25-30 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea plăgilor penetrante hemitorace dreapta cu plagă transfixiantă lob inferior plămân drept şi hemopneumotorax operat, de la data producerii, dacă nu survin complicaţii; restul leziunilor necesită pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu survin complicaţii;
- plăgile înţepat-tăiate penetrante hemitorace drept faţa posterioară cu plăgi la nivelul lobului inferior plămân drept cu hemopneumotorax şi hematom pulmonar, au pus în primejdie viaţa părţii vătămate.
Partea vătămată L.G. a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.
În cursul urmăririi penale, inculpata a recunoscut comiterea infracţiunii.
Prin actul de inculpare s-a conchis că fapta inculpatei B.P., astfel cum a fost descrisă mai sus, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută şi pedepsită de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen.
În cauză, au fost efectuate cercetări faţă de făptuitorii P.A. şi C.G.E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată L.G.), faţă de făptuitorul L.G. pentru infracţiunile de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. - 2 infracţiuni (persoane vătămate U.E.S. şi B.P.), faţă de făptuitorul P.A. pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată C.G.E. faţă de faptuitorii - agenţi ai firmei de pază de la Hotel „C." pentru infracţiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată P.A.) şi s-a constatat că devin aplicabile prevederile art. 10 lit. f) C. proc. pen. deoarece lipseşte una din condiţiile cerute de lege pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.
Persoanele vătămate au declarat că nu formulează plângeri prealabile pentru infracţiunile de lovire sau alte violenţe, astfel că s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii P.A. şi C.G.E. pentru infracţiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată L.G.), făptuitorul L.G. pentru infracţiunile prevăzute.de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoane vătămate U.E.S. şi B.P.), făptuitorul P.A. pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată C.G.E.) şi făptuitorii - agenţi ai firmei de pază de la Hotel „C." pentru infracţiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată P.A.).
După sesizarea instanţei, la termenul din 08 aprilie 2013, până la începerea cercetării judecătoreşti, respectiv până la citirea rechizitoriului, inculpata B.P. a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (încheierea de şedinţă din 08 aprilie 2013 - fila 25).
Totodată, inculpata,a menţionat că recunoaşte în totalitate infracţiunea pentru care a fost frirnisă în judecată şi că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale (fila 22).
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a constatat că declaraţia de recunoaştere a inculpatei se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
În raport de dispoziţiile art. 320 C. proc. pen. (introdus prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor) şi având în vedere poziţia procesuală a inculpatei, instanţa a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea prevederilor anterior arătate (respectiv, din probele administrate în cursul urmăririi penale, rezultă că fapta dedusă judecăţii constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpată).
Instanţa de fond a apreciat că, în drept, fapta inculpatei B.P. care, în noaptea de 23/24 ianuarie 2013, în apartamentul din mun. Galaţi, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi pe fondul unui conflict spontan, în prezenţa altor persoane, a aplicat concubinului său, partea vătămată L.G., lovituri cu un corp înţepător/tăietor în zona toracică, cauzându-i plăgi înţepat-tăiate la nivelul hemitoracelui drept faţa posterioară cu hemopneumotorax (trei plăgi din care două penetrante), leziuni care au pus în primejdie viaţa părţii vătămate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu o treime, conform aliniatului 7 al articolului 3201 C. proc. pen., gradul de pericol social concret al infracţiunii, apreciat în raport de modalitatea şi împrejurările concrete în care a fost săvârşită, natura şi importanţa valorii sociale căreia i s-a adus atingere, datele ce caracterizează persoana inculpatei, dar şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Totodată, s-a avut în vedere gravitatea infracţiunii reţinute în sarcina inculpatei,, relaţiile dintre părţi (cei doi trăind în concubinaj), dar şi împrejurarea că anterior, inculpata a mai aplicat lovituri cu cuţitul aceleiaşi părţi vătămate, astfel că instanţa de fond a apreciat că nu pot fi reţinute în favoarea inculpatei circumstanţele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. (cum a solicitat apărătorul său), chiar dacă după sesizarea instanţei a avut o atitudine sinceră şi a regretat comiterea infracţiunii şi este la primul impact cu legea penală (conform fişei de cazier judiciar - fila 157 dosar urmărire penală).
În raport de criteriile sus menţionate, instanţa de fond a aplicat inculpatei pedeapsa principală de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, s-a constatat că aceasta nu poate fi, decât în regim de detenţie.
În privinţa pedepsei accesorii ce a fost aplicată inculpatei în temeiul art. 71 C. pen., instanţa de fond a reţinut că natura faptei săvârşite şi ansamblul circumstanţelor personale ale acesteia conduc la concluzia unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a, lit. b) C. pen.
S-a constatat că inculpata B.P. a fost reţinută pe o perioadă de 24 ore, prin Ordonanţa nr. 4 din 24 ianuarie 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi (fila 151), iar prin încheierea de şedinţă din 25 ianuarie 2013 a Tribunalul Galaţi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei pe o perioadă de 29 de zile, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 10/U/2013 (fila 156).
Întrucât inculpata a fost cercetată în stare de arest preventiv (măsura arestării fiind verificată periodic, în conformitate cu art. 3001 C. proc. pen. şi respectiv art. 3002 C. proc. pen. în referire la art. 160 C. proc. pen., potrivit art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest faţă de aceasta, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi a arestării preventive de la 24 ianuarie 2013 la zi.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a constatat că partea vătămată L.G. nu s-a constituit parte civilă.
S-a mai reţinut că, prin adresa din 12 februarie 2013, S.C.J.U. „Sf. Apostol Andrei" Galaţi a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 4.412,99 de lei, reprezentând cheltuielile cu asistenţa medicală acordată victimei L.G. în perioada 7 aprilie 2013 - 06 septembrie 2013 (fila 16 dosar fond).
Constatând îndeplinite condiţiile specifice răspunderii civile delictuale, s-a dispus, în temeiul art. 14 C. proc. pen. şi art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 1349 C. civ. în referire la art. 1357 C. civ., obligarea inculpatei la plata sumei de 4.412,99 de lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S.C.J.U. „Sf. Apostol Andrei" Galaţi.
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpată în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J iar în baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 i se va aduce la cunoştinţă inculpatei că probele biologice ce vor fi recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J a profilului genetic.
Întrucât inculpata s-a folosit la comiterea infracţiunii de un cuţit, s-a constatat că în cauză sunt incidente prevederile art. 1 18 alin. (1) lit. b) C. pen., în temeiul căruia s-a dispus confiscarea acestui obiect contondent (cuţit cu lungimea totală de 23 cm, lungimea lamei de 13 cm şi lăţimea de 1,9 cm - lamă inscripţionată.
Împotriva sentinţei penale nr. 187 din 07 mai 2013 a Tribunalului Galaţi, a formulat apel inculpata B.P. criticând soluţia instanţei de fond pentru netemeinicie.
În motivarea apelului, inculpata a solicitat să se aibă în vedere circumstanţele producerii faptei, circumstanţele sale personale şi să se dea o mai mare eficienţă dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în sensul reducerii pedepsei aplicate.
Prin Decizia penală nr. 190/A din 01 iulie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost admis apelul formulat de inculpata B.P., zisă „P.", nu are antecedente penale, domiciliată în mun. Galaţi, jud. Galaţi, deţinută la Penitenciarul Galaţi).
A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală nr. 187 din 07 mai 2013 a Tribunalului Galaţi şi în rejudecare:
A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatei B.P., de la 5 ani închisoare la 3 ani şi 6 luni închisoare.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
A fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatei B.P. şi s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 24 ianuarie 2013 la zi.
Analizând apelul formulat din prisma motivelor invocate, dar si din oficiu sub toate aspectele, potrivit prevederilor ort. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanţa de prim control judiciar a apreciat că apelul formulat este fondat, pentru următoarele considerente:
S-a apreciat că instanţa de fond nu a avut în vedere, în mod eficient, criteriile de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen.
Instanţa de apel a reţinut că din actele de urmărire penală rezultă că inculpata nu are antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală.
Inculpata, a mai fost sancţionată contravenţional pentru prostituţie, iar anterior săvârşirii faptei din prezenta cauză, l-a mai agresat pe concubinul său, partea vătămată L.G., cu cuţitul, însă acesta nu a dorit să formuleze plângere penală.
Instanţa de apel a apreciat că aceste aspecte nu au însă relevanţă penală, deoarece inculpata figurează în cazierul judiciar fără antecedente penale.
Totodată, s-a mai reţinut că inculpata a săvârşit fapta sub impulsul unei profunde tulburări, legată de faptul că la data de 23 ianuarie 2013 organizase şi sărbătoarea „tăierea moţului" fiicei sale minore B.S.F., petrecere care a fost tulburată datorită conflictului iscat fără motiv de concubinul său, L.G., care aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, a încercat să-l agreseze, fără motiv, pe martorul P.A., participând la petrecere,.
După săvârşirea faptei, reţinerea şi arestarea inculpatei, fiica minoră a acesteia, B.S.F. a fost internată într-o instituţie de ocrotire socială, persoana vătămată L.G. nedorind să se ocupe de creşterea şi educarea minorei.
De asemenea, s-a mai reţinut că inculpata a avut o atitudine sinceră pe durata urmăririi penale, iar în faţa instanţei de judecată s-a prevalat de dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Instanţa de apel a apreciat că solicitarea inculpatei, prin apărătorul desemnat din oficiu, nu poate fi primită, întrucât în cauză nu se impune acordarea de circumstanţe atenuante judiciare, raportat la împrejurările comiterii faptei şi la natura infracţiunii săvârşite, infracţiune contra vieţii.
Instanţa de prim control judiciar a apreciat că în cauză se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatei, către rninimul special rezultat din aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., având în vedere circumstanţele personale favorabile inculpatei, însă a apreciat că nu se impune schimbarea modalităţii de executare a pedepsei - în suspendare sub supraveghere şi că faţă de natura infracţiunii săvârşite şi atitudinea violentă a inculpatei, scopul educativ al pedepsei, prev. de art. 52 C. pen., poate fi atins faţă de inculpată numai prin privare de libertate.
Împotriva acestei hotărâri,în termen legal, a declarat recurs inculpata B.P., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 21 iulie 2013.
Termenul pentru soluţionarea recursului, a fost stabilit la data de 09 decembrie 2013.
Prin încheierea din 21 august 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 1813/121/2013, în temeiul art. 3002 cu referire la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., s-a constatat ca fiind legală şi temeinică măsura arestării preventive a inculpatei B.P., dispunându-se menţinerea acestei măsuri.
Prin aceeaşi încheiere a fost stabilit termen intermediar pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatei B.P. la data de 14 octombrie 2013.
La termenul din 14 octombrie 2013, fiind interpelată de Înalta Curte, recurenta inculpata B.P. a arătat că îşi menţine recursul declarat şi este de acord să fie asistată de apărătorul desemnat din oficiu. De asemenea, a precizat că motivele de recurs vizează latura penală a cauzei, fiind nemulţumită de modalitatea de executare a pedepsei în regim privativ de libertate, dispusă de instanţa de fond şi menţinută de instanţa de apel.
Înalta Curte, având în vedere susţinerile recurentei inculpate, în sensul că motivele de recurs vizează doar latura penală a cauzei şi anume, modalitatea de executare a pedepsei,având în vedere soluţionării cu celeritate a cauzei şi cu acordul recurentei inculpate, aflată în stare de arest, în conformitate cu dispoziţiile art. 291 alin. (3)1 C. proc. pen., a dispus preschimbarea termenului de judecată a recursului din data de 09 decembrie 2013 pentru, azi, 14 octombrie 2013.
La termenul de dezbateri din 14 octombrie 2013, subsecvent consultării recurentei inculpate, apărătorul desemnat să-i acorde asistenţă juridică a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., vizând împrejurarea că, în cauză s-a făcut o greşită aplicare a legii, privind modalitatea de executare a pedepsei, susţinând că instanţa de apel a apreciat greşit că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen., care reglementează instituţia juridică a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, schimbarea modalităţii de executare a pedepsei, în sensul aplicării dispoziţiilor art. 861 C. pen., arătând că scopul educativ al pedepsei poate fi atins şi în condiţiile suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, date fiind elementele care circumstanţiază favorabil persoana inculpatei, respectiv conduita procesuală corectă adoptată de aceasta pe parcursul procesului penal, recunoscând şi regretând fapta, lipsa antecedentelor penale, s-a împăcat cu partea vătămată şi faptul că are un copil minor care în prezent este instituţionalizat şi are nevoie de îngrijirea şi afecţiunea mamei sale.
Examinând recursul, atât sub aspectul motivului invocat, cât şi din oficiu, prin raportare la dispozitiile art 3859 alin. (3) C. proc. pen. precum și hotărârea pronunţată în cauză de către instanţa de apel este legală şi temeinică şi recursul declarat de inculpata B.P. este nefondat pentru următoarele considerente:
Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului, art. 3856 C. proc. pen. stabileşte în alin. (2) că instanţa de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 3859 din acelaşi cod. Rezultă, aşadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, recurenţii şi instanţa se pot referi doar la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale toate erorile . pe care le cuprinde decizia recurată, ci, doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 3859 C. proc. pen.
În cauză, se observă că decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, la data de 01 iulie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, situaţie în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menţionat.
Totodată, având în vedere că termenul stabilit pentru judecarea recursului fixat la data de 09 decembrie 2013, a fost preschimbat pentru 14 octombrie 2013, cu acordul recurentei inculpate, dată la care iniţial, fusese stabilit termen pentru verificarea legalităţii şi arestării preventive, împrejurare în raport cu care, inculpata, prin apărătorul desemnat din oficiu şi-a a motivat oral recursul.
În aceste condiţii, se constată că recurenta inculpată şi-a respectat obligaţiile impuse de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen.
Totodată, Înalta Curte constată că inculpata a criticat în recurs, modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanţa de fond şi menţinută de instanţa de apel, solicitând, în sfera cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 172C. proc. pen., dispunerea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani şi 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată, în condiţiile art. 861 C. pen.
Raportat la cazul de casare invocat, se constată că Legea nr. 2/2013 a impus restricţii severe în ceea ce priveşte posibilitatea atacării pe calea recursului a hotărârilor pronunţate de instanţa de fond şi instanţa de apel, limitând totodată posibilitatea instanţei de recurs de a examina cauza sub aspectul situaţiei de fapt şi a chestiunilor de apreciere, aşa încât caracterul devolutiv al recursului vizează doar chestiunile de drept.
În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., invocat de recurenta inculpată, prin apărătorul său, potrivit căruia, „hotărârea poate fi supusă casării când este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii", se constată că, într-adevăr, acesta a fost menţinut prin Legea nr. 2/2013 şi nu a suferit nicio modificare sub aspectul conţinutului, însă în prezenta,cauză, fiind dezvoltate critici văzând că modalitate de executare a pedepsei, acestea nu pot fi analizate prin prisma acestui caz de casare.
Individualizarea pedepsei şi a modului ei de executare, reprezintă o chestiune de apreciere, fiind atributul exclusiv al instanţei de fond şi al instanţei de apel. Aceasta nu se încadrează în categoria aspectelor de drept, ci implică aprecierea asupra mai multor circumstanţe, operaţiune care, chiar dacă se efectuează pe baza unor criterii legale, nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de casare prev. de art. 3859 C. proc. pen., neputând fi, prin urmare, supusă controlului judiciar de către instanţa de recurs.
Pe de altă parte, se apreciază însă că, aspectele invocate de recurenta inculpată ar fi putut fi examinate de către instanţa de recurs doar în cadrul cazului de casare prevăzut de forma anterioară a textului art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., potrivit cu care, hotărârile erau supuse casării "în cazul în care s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege".
În acest sens, se reţine însă că în realizarea scopului de a include în sfera controlului judiciar exercitat de instanţa de recurs numai aspecte de drept,prin art. 1 pct. 15 din Lege nar.2/2013 a fost modificat pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen., stabilindu-se că hotărârile sunt supuse casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, or, în speţă, recurenta inculpată a criticat hotărârile pronunţate sub aspectul netemeiniciei pedepsei ce i-a fost aplicată, în ceea ce priveşte modalitate de executare, situaţie exclusă din sfera de cenzură a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie în calea de atac a recursului, potrivit art. 385 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.
Din oficiu, analizând critica în mod strict, prin raportare la cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., se constată că pedeapsa de 3 ani şi 6 luni aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 C. pen., (limitele de pedeapsă pentru fapta în formă consumată sunt de la 10 ani la 20 ani închisoare, reduse cu Vi, conform art. 21 C. pen., ca urmare a reţinerii faptei în forma tentativei, limitele sunt între 5 ani şi 10 ani închisoare, iar prin reducerea lor cu 1/3, prin aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., pedepsele sunt de la 3 ani şi 4 luni la 9 ani şi 6 luni închisoare), a fost stabilită cu respectarea dispoziţiilor legale, în limitele prevăzute de normele de mcriminare.
În consecinţă, în raport de aspectele anterior menţionate, se constată că susţinerile inculpatei privind greşita individualizare judiciară a modalităţii de executare a pedepsei nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art 3859 alin. (1) pct. 172C. proc. pen. şi nici celui prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. şi, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.
Faţă de considerentele anterior expuse, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpata B.P. în temeiul art. 385 pct. l lit. b) C. proc. pen., îl va respinge ca atare.
În temeiul art. 38517 alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) şi art. 381 C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, de la 24 ianuarie 2013 la 14 octombrie 2013.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta inculpată la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata B.P. împotriva Deciziei penale nr. 190/A din 01 iulie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentei inculpate durata reţinerii şi arestării preventive de la 24 ianuarie 2013 la 14 octombrie 2013.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă. //
Pronunţată în şedinţă publică azi, 14 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3108/2013. SECŢIA PENALĂ. Traficul de... | ICCJ. Decizia nr. 3163/2013. SECŢIA PENALĂ. înşelăciunea... → |
|---|
