ICCJ. Decizia nr. 3246/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Infracţiuni la legea cecului (Legea nr. 59/1934). Recurs

Decizii penale ICCJ 2013

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3246/2013

Dosar nr. 9933/63/2010

Şedinţa publică din 24 octombrie 2013

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 348 din 04 iulie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 9933/63/2010, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, ca nefondată.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. şi art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpatul C.S.I., la pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele principale menţionate anterior inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare ca pedeapsă principală.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

A fost respinsă cererea de constituire ca parte civilă a SC P.T.I. SRL ca nefondată.

În baza art. 14 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen., a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC S.O. SRL Bistreţ.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B.G. SRL, prin lichidator A.S. Craiova, să plătească părţii civile SC S.O. SRL Bistreţ suma de 320.258,10 RON şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,15% pe zi, de la data scadenţei.

A fost respinsă cererea părţii civile de acordare a dobânzii legale aferentă sumei datorate şi neachitate la data scadenţei.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.400 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. 204/P/2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C.S.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reţinut că Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova prin ordonanţa nr. 24/P/2009 din data de 21 octombrie 2009 a declinat competenţa materială de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj în vederea continuării cercetărilor faţă de numiţii C.S.I. şi C.M. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen.

Prin rezoluţia nr. 2294/II/6/2010 din data de 09 martie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus preluarea cauzei, potrivit prevederilor art. 209 alin. (4) C. proc. pen. de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Împotriva numitului C.S.I. a fost începută urmărirea penală pentru infracţiunile prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (în cazul părţii vătămate SC S.O. SRL), art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (în cazul părţii vătămate SC P.T.I. SRL Piteşti) cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2008, în calitate de împuternicit al SC B.G. SRL, a achiziţionat de la partea civilă SC S.O. SRL motorină euro diesel pentru plata căreia a emis două file cec deşi nu avea disponibil în cont, prejudiciind în acest mod susnumita societate cu suma de 320.258,10 RON. De asemenea, în calitate de împuternicit al SC B.A. SRL, în perioada septembrie - noiembrie 2008 a achiziţionat de la SC P.T.I. SRL Piteşti, diverse cantităţi de benzină şi motorină, pentru plata cărora a emis un număr de 16 file cec deşi nu avea disponibil în cont, aspect cunoscut de reprezentanţii vânzătorului, filele cec nefiind completate de învinuit la toate menţiunile.

1. Potrivit înscrisurilor transmise de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj, societatea SC B.G. SRL Branişte, judeţul Dolj, a fost înfiinţată la data de 29 februarie 2008 de asociaţii C.M. şi G.G., administrator cu puteri depline fiind numita C.M. Societatea avea ca domeniu principal de activitate comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule.

În fapt, conducerea societăţii se realiza însă de către învinuitul C.S.I. (soţul administratorului C.M.), acesta fiind cel care se ocupa efectiv de găsirea clienţilor, negocierea contractelor şi efectuarea operaţiunilor comerciale propriu-zise.

De menţionat că, potrivit adresei din 23 aprilie 2010 emise de Banca T. - Sucursala Craiova, învinuitul C.S.I. era autorizat să dispună de conturile SC B.G. SRL în perioada 01 aprilie 2008 - 31 decembrie 2008 conform unei procuri speciale.

La data de 01 aprilie 2008, între SC S.O. SRL Bistreţ, judeţul Dolj, şi SC B.G. SRL Branişte, judeţul Dolj, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere în baza căruia prima societate, în calitate de furnizor, se obligă să vândă celei de-a doua societăţi, lunar, o cantitate de 2.000 tone benzină euro premium şi 3.000 tone motorină euro 4, din partea cumpărătorului SC B.G. SRL, contractul fiind semnat de învinuitul C.S.I.

În cuprinsul contractului este statuat în mod expres faptul că plata mărfii se va realiza prin ordine de plată sau file cec în cel mult 25 de zile de la livrarea mărfii, cumpărătorul garantând că la momentul emiterii acestor documente de plată deţine în cont disponibilul corespunzător, obligându-se totodată să menţină acest disponibil până la efectuarea integrală a plăţii, luând cunoştinţă că, în caz contrar fapta sa intră sub incidenţa legii penale, constituind infracţiunea de înşelăciune.

Potrivit aceloraşi clauze contractuale, documentele de plată emise de cumpărător aveau data scadenţei stabilită de comun acord, trebuiau semnate de persoane autorizate în acest sens şi remise la data facturării reprezentantului vânzătorului, urmând să fie completate de acesta la menţiunile privind suma datorată şi data scadenţei în conformitate cu debitul total scadent rezultat din evidenţele contabile ale vânzătorului.

În baza acestui contract, SC B.G. SRL a achiziţionat la data de 12 septembrie 2008 de la SC S.O. SRL motorină euro diesel în valoare de 163.070,82 RON. A fost emisă factura fiscală din 12 septembrie 2008, semnată personal de învinuit la rubrica „semnătura de primire”, făcându-se menţiunea pe factură „plata cu filă cec scadentă pe 06 octombrie 2008”.

Înainte de scadenţa primei facturi, SC B.G. SRL a achiziţionat din nou, la data de 17 septembrie 2008 de la SC S.O. SRL motorină euro diesel în valoare de 159.277,26 RON. A fost emisă factura fiscală din 17 septembrie 2008, făcându-se menţiunea pe factură „plata cu filă cec scadentă pe 13 octombrie 2008”.

Ambele file cec, lăsate reprezentantului furnizorului la momentul emiterii facturilor fiscale, au fost semnate la rubrica „semnătura trăgător” de învinuitul C.S.I.

Urmare acestui incident, la data de 07 octombrie 2008, Banca T. - Sucursala Craiova a emis o somaţie către SC B.G. SRL prin care aducea la cunoştinţă reprezentanţilor acestei societăţi faptul că fila cec emisă la data de 06 octombrie 2008 a fost refuzată la plată pe motivul lipsei parţiale de disponibil în cont, motiv pentru care sus-numita societate a fost introdusă în interdicţie bancară în perioada 07 octombrie 2008 - 07 octombrie 2009.

Totodată, numita P.V.R., juristă la SC S.O. SRL, l-a contactat pe învinuit pentru a-l chestiona cu privire la refuzarea la plată a filei cec. Cu această ocazie, învinuitul C.S.I., deşi cunoştea că SC B.G. SRL a fost introdusă în interdicţie bancară, i-a precizat acesteia că nu sunt probleme, că va achita diferenţa în cel mai scurt timp şi că poate introduce la scadenţa stabilită şi cea de-a doua filă cec, întrucât la momentul respectiv va avea suficient disponibil în cont.

În aceste condiţii, a doua filă cec a fost introdusă la plată la scadenţă, la data de 13 octombrie 2008, fiind refuzată la plată de bancă pe motivul „Lipsă totală disponibil, trăgător în CIP, filă cec anulată”.

Şi după acest moment, numita P.V.R. a susţinut că a contactat învinuitul care, de această dată, a avut o atitudine recalcitrantă afirmând că nu va mai plăti marfa întrucât „oricum nu avem ce să îi facem”.

Prejudiciul cauzat SC S.O. SRL prin emiterea celor două file cec fără acoperire a fost în cuantum de 320.258 RON şi nu a fost acoperit până în prezent.

Verificările efectuate au scos în evidenţă faptul că, în ambele cazuri, imediat după achiziţionarea mărfii, învinuitul C.S.I. a vândut-o mai departe unor alte societăţi, la un preţ mult mai mic decât cel de achiziţie, aspect care denotă faptul că nu a urmărit niciodată să achite furnizorului marfa cumpărată.

Astfel, cantitatea de motorină euro diesel ridicată la data de 12 septembrie 2008, şi pentru care învinuitul ar fi trebuit să plătească către furnizor suma de 163.070,82 RON a fost vândută de învinuit, în aceeaşi zi societăţii E. SRL Sălişte, judeţul Sibiu, cu preţul de 138.114,17 RON, fiind întocmită factura fiscală din 12 septembrie 2008.

În acelaşi mod a procedat învinuitul C.S.I. şi cu cantitatea de motorină euro diesel ridicată la data de 17 septembrie 2008, pentru care învinuitul ar fi trebuit să plătească către furnizor suma de 159.277,26 RON şi care a fost vândută de învinuit, în ziua următoare societăţii A.O. SRL Sibiu cu preţul de 132.003,14 RON, fiind întocmită factura fiscală din 18 septembrie 2008.

Din examinarea comparativă a facturilor de achiziţionare a mărfii de către SC B.G. SRL şi respectiv de vânzare a mărfii făcută de aceeaşi societate către terţe societăţi, a reieşit că în ambele situaţii transportul se efectua nu cu mijloacele de transport ale SC B.G. SRL, ci direct cu mijloacele societăţilor către care urma să fie vândută marfa (SC E. SRL respectiv SC A.O. SRL), aspect care confirmă faptul că la momentul respectiv învinuitul deja încheiase înţelegeri pentru a valorifica marfa mai departe.

Martorul M.I., administrator al SC A.O. SRL şi SC P.O. SRL, a menţionat că a achiziţionat în mod repetat carburant prin intermediul învinuitului C.S.I., întrucât preţul de achiziţie era foarte convenabil, mai mic decât cel al pieţei şi a precizat faptul că, pentru a-i fi oferită marfa la un astfel de preţ, condiţia impusă de învinuit era ca preţul să fie plătit pe loc sau cel târziu a doua zi, uneori cerându-i-se chiar să achite marfa în avans. În prezent, susţine martorul, nu mai desfăşoară activităţi comerciale cu învinuitul C.S.I. întrucât acesta a intenţionat să-l prejudicieze şi pe el, solicitându-i plata în avans a unei mărfi pe care apoi nu i-a mai livrat-o.

Din declaraţia aceluiaşi martor a rezultat că au existat situaţii în care fratele său, cu care este asociat la societăţile pe care le deţine, a fost contactat de diverse persoane care i-au reproşat că marfa vândută de învinuitul C.S.I. ar fi fost luată de acesta fără a fi plătită.

La rândul său, martorul F.V., şofer la SC E. SRL Sibiu, persoană care a efectuat transportul de motorină din data de 12 septembrie 2008, a menţionat că motorina a fost încărcată dintr-un depozit aparţinând SC S.O. SRL şi transportată direct la sediul SC E. SRL, acelaşi martor precizând că nu îl cunoaşte pe învinuitul C.S.I. şi nici firma pe care acesta o reprezintă.

Potrivit fişelor de cont anexate la dosarul cauzei, la data de 12 septembrie 2008, SC E. SRL a plătit în contul SC B.A. SRL (firmă condusă în fapt tot de învinuitul C.S.I.) suma de 150.000 RON, iar la data de 17 septembrie 2008, în contul SC B.A. SRL au fost plătite sumele de 130.000 RON şi apoi încă 1.090 RON de către SC P.O. SRL (societate având acelaşi administrator ca şi SC A.O. SRL către care fusese vândută marfa).

A rezultat aşadar pe de o parte, faptul că marfa vândută de învinuit la datele de 12 şi respectiv 17 septembrie 2008 a fost achitată de către cumpărători, fiind infirmate astfel susţinerile acestuia, iar pe de altă parte, faptul că oricum societăţile reprezentate de învinuit au avut în perioada respectivă suficiente încasări care i-ar fi permis acestuia să achite la scadenţă marfa achiziţionată de la SC S.O. SRL, lucru pe care învinuitul nu l-a făcut, preferând să transfere banii între diferite conturi ale societăţilor sale, să plătească alte mărfuri ori să îi retragă din cont în folos personal.

Probatoriul administrat în cauză a demonstrat în mod evident faptul că, încă din momentul achiziţionării mărfii inculpatul a urmărit inducerea în eroare a societăţii vătămate şi nu a a avut vreodată intenţia de a achita marfa cumpărată.

De precizat că după efectuarea acestor manopere dolosive, la data de 21 noiembrie 2008, numita C.M. a cedat calitatea de administrator cu puteri depline al SC B.G. SRL numitului S.I.C.

În prezent SC B.G. SRL se află în procedură de insolvenţă, administrator judiciar provizoriu fiind desemnat A.S.

2. Potrivit înscrisurilor transmise de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj, societatea SC B.A. SRL Craiova, judeţul Dolj, a fost înfiinţată la data de 13 aprilie 2005 de C.M., aceasta fiind administrator cu puteri depline.

Din examinarea carnetului de muncă al inculpatului C.S.I. a reieşit că acesta a fost angajat începând cu data de 01 martie 2008 ca director de vânzări la SC B.A. SRL.

Potrivit adresei din 23 aprilie 2010 emise de Banca T. - Sucursala Craiova, învinuitul C.S.I. era autorizat să dispună de conturile SC B.A. SRL în perioada 01 aprilie 2008 - 31 decembrie 2008 conform unei procuri speciale.

La data de 02 mai 2008, între SC P.T.I. SRL Piteşti, judeţul Argeş, şi SC B.A. SRL Craiova a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere în baza căruia prima societate, în calitate de furnizor, se obligă să vândă celei de-a doua societăţi produse petroliere până la valoarea de 1.000.000 RON.

În cuprinsul contractului este statuat în mod expres faptul că plata mărfii se va realiza prin ordine de plată sau file cec la 30 de zile de la livrarea mărfii, la livrarea şi recepţia mărfii beneficiarul urmând să emită o filă cec sau un ordin de plată cu contravaloarea mărfii, acesta reprezentând garanţia efectuării plăţii.

Din declaraţia numitului D.E., jurist la SC P.T.I. SRL, a reieşit că toate plăţile au fost făcute cu file cec, iar timp de câteva luni nu au existat probleme în derularea raporturilor comerciale, marfa fiind plătită de beneficiar.

Ulterior însă, în perioada 03-31 octombrie 2010, un număr de 16 file cec emise de SC B.A. SRL Craiova pentru plata mărfii achiziţionate de la SC P.T.I. SRL au fost refuzate la plată de bancă pe motivul lipsei totale de disponibil în cont, trăgător aflat în interdicţie bancară.

Filele cec în litigiu, având o valoare totală de 1.635.427,67 RON au fost introduse la plată la termen de reprezentanţii SC P.T.I. SRL, toate filele fiind semnate de învinuitul C.S.I. la rubrica „semnătura trăgător”.

La data de 07 mai 2008 (la doar 5 zile după încheierea contractului de vânzare-cumpărare produse petroliere), între cele două părţi a fost încheiat un contract de garanţie reală imobiliară autentificat la Biroul Notarului Public C.C.E. Prin acest contract s-a constituit în favoarea creditorului SC P.T.I. SRL o ipotecă asupra unui imobil situat în municipiul Craiova, judeţul Dolj, evaluat la 1.000.000 RON, proprietatea SC B.G. SRL, garantându-se în acest mod eventualele prejudicii cauzate ca urmare a nerespectării obligaţiilor rezultate din contractul comercial de vânzare-cumpărare produse petroliere.

De altfel, după refuzul la plată al filelor cec mai sus amintite, reprezentanţii SC P.T.I. SRL s-au adresat unui executor judecătoresc şi au intrat la data de 08 aprilie 2009 în posesia imobilului ce făcea obiectul contractului de garanţie imobiliară.

De asemenea, potrivit declaraţiilor numitului D.E., cât şi înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, pentru o parte din datorie de aproximativ 600.000 RON s-a procedat la efectuarea unei compensări între cele două firme, motiv pentru care, în prezent, debitul restant se ridică la suma de 147.752,44 RON.

Examinând filele cec în litigiu şi facturile depuse de reprezentanţii SC P.T.I. SRL ce atestă valoarea mărfurilor livrate către SC B.A. SRL s-a constatat că doar în şase situaţii valoarea înscrisă în filele cec este aceeaşi cu cea de pe facturile fiscale emise, ceea ce conduce la concluzia că în restul situaţiilor plata viza fie facturi cumulate, fie datorii reeşalonate, lucru recunoscut, de altfel, de ambele părţi.

Din declaraţia numitului D.E. a reieşit că SC P.T.I. SRL avea cunoştinţă de situaţia financiară precară a firmei beneficiare, însă în ciuda acestui fapt a acceptat să livreze în continuare marfă către aceasta în considerarea faptului că beneficiarul garantase eventuala neplată a mărfii cu un imobil evaluat la 1.000.000 RON.

Toate aceste aspecte au demonstrat faptul că nu a existat infracţiunea de înşelăciune, nefiind probat faptul că învinuitul C.S.I. ar fi acţionat cu intenţia de a prejudicia societatea furnizoare.

Pe de altă parte însă, în speţă s-a demonstrat că subzistă infracţiunile de emitere a unei file cec fără a avea disponibil în cont prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 şi emitere a unei file cec căreia îi lipseşte un element esenţial prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Astfel, potrivit fişelor de cont anexate la dosarul cauzei, la momentul emiterii filelor cec în litigiu, SC B.A. SRL nu avea suficient disponibil în cont pentru plata acestora, aspect cunoscut şi acceptat de reprezentanţii SC P.T.I. SRL.

Totodată, filele cec purtau doar semnătura învinuitului C.S.I. la rubrica „semnătura trăgătorului” nefiind completate la celelalte menţiuni, completarea acestora făcându-se ulterior de către o angajată a SC P.T.I. SRL, M.A.F., context în care vom reţine că filele cec au fost emise de învinuit lipsite de elementele esenţiale prevăzute de art. 1 din Legea nr. 59/1934.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, în baza art. 323 C. proc. pen., a fost audiat inculpatul, iar în baza art. 327 C. proc. pen. au fost audiaţi martorii N.G., D.E., M.A.F., F.V., M.I., P.V.R., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

De asemenea, în cauză SC S.O. SRL Bistreţ s-a constituit parte civilă cu suma de 320.258,10 RON ce reprezintă restul rămas de încasat ca urmare a refuzului la plată a filelor cec din lipsa parţială sau totală de disponibilităţi; dobânda legală aferentă sumei datorate şi nerestituite la scadenţă; penalităţi de întârziere în cuantum de 0,15% pe zi din sumele datorate şi neachitate la termen, dar şi alte cheltuieli făcute pentru recuperarea sumei datorate (onorarii avocat, executor).

Şi partea vătămată SC P.T.I. SRL Piteşti s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 147.752,44 RON reprezentând partea din prejudiciu nerecuperată ca urmare emiterii de către învinuit a filelor cec fără acoperire. Întrucât infracţiunile prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 şi art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea cecului nu au latură civilă, sus-numita societate urmează a fi conceptată în cauză în calitate de parte vătămată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

În cursul lunii septembrie 2008, în calitate de împuternicit al SC B.G. SRL a achiziţionat de la partea civilă SC S.O. SRL motorină euro diesel pentru plata căreia a emis două file cec deşi nu avea disponibil în cont, prejudiciind în acest mod sus-numita societate cu suma de 320.258,10 RON.

În acest sens, din probele administrate a rezultat că la data de 01 aprilie 2008, între SC S.O. SRL Bistreţ, judeţul Dolj, şi SC B.G. SRL Branişte, judeţul Dolj, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere în baza căruia prima societate, în calitate de furnizor, se obligă să vândă celei de-a doua societăţi, lunar, o cantitate de 2.000 tone benzină euro premium şi 3.000 tone motorină euro 4, din partea cumpărătorului SC B.G. SRL, contractul fiind semnat de inculpatul C.S.I., plata urmând să se facă în cel mult 25 de zile de la livrarea mărfii.

Potrivit aceluiaşi contract, documentele de plată emise de cumpărător aveau data scadenţei stabilită de comun acord, trebuiau semnate de persoane autorizate în acest sens şi remise la data facturării reprezentantului vânzătorului, urmând să fie completate de acesta la menţiunile privind suma datorată şi data scadenţei în conformitate cu debitul total scadent rezultat din evidenţele contabile ale vânzătorului.

În baza acestuia contract, SC B.G. SRL a achiziţionat la data de 12 septembrie 2008 de la SC S.O. SRL motorină euro diesel în valoare de 163.070,82 RON. A fost emisă factura fiscală din 12 septembrie 2008, semnată personal de inculpat la rubrica „semnătura de primire”, făcându-se menţiunea pe factură „plata cu filă cec scadentă pe 06 octombrie 2008”.

Înainte de scadenţa primei facturi, SC B.G. SRL a achiziţionat din nou, la data de 17 septembrie 2008 de la SC S.O. SRL, motorină euro diesel în valoare de 159.277,26 RON. A fost emisă factura fiscală din 17 septembrie 2008, făcându-se menţiunea pe factură „plata cu filă cec scadentă pe 13 octombrie 2008”.

Ambele file cec, lăsate reprezentantului furnizorului la momentul emiterii facturilor fiscale, au fost semnate la rubrica „semnătura trăgător” de învinuitul C.S.I.

Banca T. - Sucursala Craiova l-a contactat pe inculpat, aducându-i la cunoştinţă incidentul, acesta fiind contactat ulterior şi de martora P.V.R., căreia inculpatul i-a spus că va achita diferenţa şi că poate să introducă cea de-a doua filă cec la plată la data scadenţei.

În aceste condiţii, a doua filă cec a fost introdusă la plată la scadenţă, la data de 13 octombrie 2008, fiind refuzată la plată de bancă pe motivul: „Lipsă totală disponibil, trăgător în CIP, filă cec anulată”.

Marfa astfel achiziţionată şi neplătită a fost vândută de inculpat, fie în aceeaşi zi, în primul caz, fie a doua zi - în cel de-al doilea caz - unor alte societăţi, la un alt preţ sub cel al pieţei.

De asemenea, în calitate de împuternicit al SC B.A. SRL, în perioada septembrie - noiembrie 2008 a achiziţionat de la SC P.T.I. SRL Piteşti, diverse cantităţi de benzină şi motorină, pentru plata cărora a emis un număr de 16 file cec deşi nu avea disponibil în cont, aspect cunoscut de reprezentanţii vânzătorului, filele cec nefiind completate de învinuit la toate menţiunile.

Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută, a rezultat din recunoaşterea inculpatului, care se coroborează şi este susţinută de restul probelor administrate, respectiv declaraţiile martorilor N.G., D.E., M.A.F., F.V., M.I., P.V.R., înscrisuri şi parţial recunoaşterile inculpatului.

Astfel, în privinţa infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 a existat atât recunoaşterea inculpatului, cât şi cele 16 file cec din care reiese că acestora le lipseau elemente esenţiale reglementate de alin. (1), (2), (3) şi (5) ale art. 1 şi art. 11.

De asemenea, inculpatul a recunoscut şi comiterea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 în raport de partea civilă SC S.O. SRL Bistreţ.

Apărările inculpatului au vizat comiterea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen., însă aceste apărări nu sunt întemeiate.

Astfel, susţinerile acestuia în sensul că a adus la cunoştinţa reprezentanţilor SC S.O. SRL Bistreţ lipsa de disponibil în cont pentru cele două file cec emise nu a fost susţinută de niciun mijloc de probă, ambii reprezentanţi ai SC S.O. SRL Bistreţ, respectiv martorii P.V.R. şi P.F., arătând că inculpatul nu le-a adus la cunoştinţă acest aspect.

Martorul P.F. a arătat că nici personal, nici prin intermediari nu i s-a comunicat de către inculpat lipsa de disponibil, iar martora P.V.R. a arătat că pentru prima filă cec introdusă la plată chiar l-a sunat înainte pe inculpat, iar acesta i-a spus că nu sunt probleme cu plata, iar după refuzarea parţială, acesta i-a spus că are anumite probleme economice, dar că va plăti diferenţa cu ordin de plată. În privinţa celei de-a doua filă cec, de asemenea, inculpatul a fost întrebat de martoră dacă are sau nu disponibil, iar acesta nu i-a răspuns şi i-a spus să facă ce vrea.

În aceste condiţii, comiterea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. a fost clar dovedită, iar restul apărărilor inculpatului, chiar dacă ar fi reale, nu ar avea influenţă cu privire la existenţa acestei infracţiuni.

Astfel, împrejurarea că între cele două societăţi comerciale au existat relaţii îndelungate, iar inculpatul a plătit până la momentul emiterii celor două facturi mărfurile achiziţionate nu a fost o dovadă a nevinovăţiei sale.

De asemenea, dificultăţile economice ale firmei sale nu exclud existenţa infracţiunii, deoarece inculpatul avea posibilitatea să aducă la cunoştinţa reprezentanţilor SC S.O. SRL Bistreţ lipsa de disponibil pentru cele două file cec emise, cum de altfel a procedat cu reprezentanţii SC P.T.I. SRL în cazul celor 16 file cec şi datorită acestui mod de a proceda nu i s-a reţinut infracţiunea de înşelăciune şi în raport de această societate.

În plus, intenţia inculpatului de a înşela a fost dovedită de faptul că marfa achiziţionată pe data de 12 septembrie 2008 şi pentru care a emis fila cec pentru suma de 163.070,82 RON a fost vândută în aceeaşi zi către SC E. SRL Sălişte cu preţul de 138.114,17 RON (sub preţul de achiziţie), iar marfa ridicată la data de 17 septembrie 2008 şi pentru care a emis fila cec pentru suma de 159.277,26 RON a fost vândută a doua zi către SC A.O. SRL cu preţul de 132.003,14 RON (sub preţul de achiziţie).

Susţinerile inculpatului că nu a vândut marfa cumpărată sub preţul pieţei, deoarece a achiziţionat marfa pe kg şi a vândut-o pe litri nu au fost reale deoarece chiar dacă acesta a cumpărat motorină la kg şi a vândut-o la litru, inculpatul, în ambele cazuri, a vândut întreaga cantitate achiziţionată, care în primul caz fusese achiziţionată cu 163.070,82 RON şi vândută cu 138.114,17 RON, iar în al doilea caz fusese achiziţionată cu 159.277,26 RON şi vândută cu 132.003,14 RON.

În drept, s-a apreciat că faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Solicitarea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 a fost considerată nefondată, decizia nr. 9/2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nefiind incidentă în speţă atâta timp cât din materialul probator a rezultat că reprezentanţii beneficiarului SC S.O. SRL Bistreţ nu au avut cunoştinţă de lipsa de disponibil pentru cele două file cec.

Faţă de aceste considerente, instanţa a procedat la individualizarea pedepselor inculpatului pentru infracţiunile săvârşite, ţinând cont de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, având în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor, urmările produse (prejudiciu de 320.258,10 RON), precum şi circumstanţele personale ale inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale şi care a recunoscut parţial comiterea faptelor, instanţa a apreciat că se impune reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen., iar pedeapsa de 7 închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. şi art. 80 C. pen., este în măsură să realizeze scopul preventiv educativ al pedepsei.

De asemenea, instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 65 alin. (2) C. pen. coroborate cu art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani, faţă de gravitatea infracţiunii comise, după executarea pedepsei principale.

Totodată, în baza art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 80 C. pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare, iar în baza art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 80 C. pen. va condamna pe inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele principale menţionate anterior, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare ca pedeapsă principală.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

De asemenea, instanţa a făcut aplicarea art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen. reţinând că natura faptei săvârşite reflectă o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, şi existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 71 C. pen. - art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. În ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, instanţa a apreciat că, în raport de natura infracţiunii săvârşite de inculpat, inculpatul nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept.

Sub aspectul laturii civile, Tribunalul a constatat că acţiunea civilă formulată de partea civilă SC S.O. SRL Bistreţ este întemeiată, în ceea ce priveşte debitul principal şi acordarea penalităţilor pe zi de întârziere, având în vedere dispoziţiile contractului încheiat între părţi, împrejurarea că în speţă sunt întrunite condiţiile răspunderii civile contractuale şi în temeiul art. 14 alin. (3) C. pen. şi art. 346 C. proc. pen., a admis acţiunea civilă şi l-a obligat pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B.G. SRL, prin lichidator A.S. Craiova, să plătească părţii civile SC S.O. SRL Bistreţ suma de 320.258,10 RON şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,15% pe zi, de la data scadenţei.

Instanţa a respins cererea părţii civile de acordare a dobânzii legale aferentă sumei datorate şi neachitate la data scadenţei, deoarece penalităţile de întârziere reprezintă o evaluare convenţională a prejudiciului, având acelaşi rol ca şi dobânda legală, iar a acorda atât penalităţi de întârziere, cât şi dobânda legală înseamnă a acorda o dublă reparaţie aceluiaşi prejudiciu cauzat prin întârziere.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul C.S.I.

Prin motivele de apel formulate în scris şi susţinute oral de avocatul ales al inculpatului s-a solicitat admiterea apelului şi desfiinţarea sentinţei, iar în urma rejudecării cauzei, pentru infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. să se dispună achitarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

S-a invocat în ceea ce priveşte prima filă cec faptul că, la data emiterii acestei file inculpatul a adus la cunoştinţa reprezentanţilor SC S.O. SRL Bistreţ lipsa disponibilului în cont, situaţie faţă de care, în conformitate cu decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 9/2005 nu se poate reţine existenţa infracţiunii de înşelăciune. Împrejurarea că reprezentanţii SC S.O. SRL Bistreţ au cunoscut acest lucru rezultă din aceea că între inculpat şi martorul P.F., administratorul SC S.O. SRL Bistreţ, existau relaţii de prietenie, dar şi relaţii contractuale desfăşurate pe o lungă perioadă de timp între SC S.O. SRL Bistreţ şi societăţile administrate în fapt de inculpat şi nu au existat probleme deoarece, atunci când nu exista disponibil în cont, inculpatul era creditat de P.F. sau filele cec nu erau introduse la plată. S-a mai arătat că acest fapt se probează şi cu declaraţia dată în faţa primei instanţe de martorul P.F. şi rezultă şi din aceea că jurista SC S.O. SRL Bistreţ, martora P.F., a dat declaraţii contradictorii pe parcursul procesului penal.

Referitor la a doua filă cec s-a susţinut că nu există infracţiunea de înşelăciune întrucât SC S.O. SRL Bistreţ nu a livrat cantitatea de motorină pentru care s-a solicitat plata, aspect care rezultă din aceea că fila cec este doar semnată de inculpat, fiind completată de martora P.F. Mobilul introducerii la plată a acestei file cec l-a constituit răzbunarea întrucât, la momentul respectiv, relaţiile dintre inculpat şi martorul P.F. se deterioraseră, iar societatea administrată în fapt de inculpat fusese evacuată din sediul aflat într-un imobil care era proprietatea societăţii martorului.

S-a mai arătat că în mod greşit prima instanţă a reţinut că un aspect al inducerii în eroare îl constituie faptul că motorina achiziţionată de la SC S.O. SRL Bistreţ a fost vândută sub preţul pieţii, în aceeaşi zi sau la o zi diferenţă faţă de momentul achiziţiei deoarece livrarea s-a făcut în kg, iar vânzarea în litri şi nu a vizat întreaga cantitate de motorină achiziţionată de la SC S.O. SRL Bistreţ.

Cât priveşte vânzarea sub preţul pieţei s-a susţinut că, de fapt, cantitatea de motorină pe care a achiziţionat-o SC A.O. la data de 18 septembrie 2008, a fost vândută cu cca. 4 RON, conform preţului practicat la pompă de ceilalţi comercianţi, iar referitor la prejudiciu s-a susţinut că acesta a fost acoperit prin compensare.

Cu privire la infracţiunile prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. s-a solicitat să se acorde o mai mare relevanţă dispoziţiilor art. 74 C. pen., cu consecinţa aplicării unor pedepse sub minimul special, până la minimul general, sau să se aplice o pedeapsă cu amendă.

Prin decizia penală nr. 360 din 28 noiembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis apelul declarat de inculpatul C.S.I. împotriva sentinţei penale nr. 348 din 04 iulie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 9933/63/2010.

S-a desfiinţat sentinţa în parte, pe latură penală şi, rejudecând:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul C.S.I. la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

În baza art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru infracţiune de emitere a unei file cec fără a avea disponibil în cont.

În baza art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru infracţiune de emitere a unei file cec căreia îi lipseşte un element esenţial.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii.

Pentru a decide astfel, s-a reţinut, în esenţă, faptul că în ceea ce priveşte infracţiunile prev. de art. 84 din Legea nr. 59/1934 inculpatul nu a contestat situaţia de fapt şi nici încadrarea juridică, criticile formulate de acesta vizând exclusiv individualizarea judiciară a pedepselor.

Referitor la infracţiunea de înşelăciune, s-a reţinut că probatoriul administrat, relevat pe larg în considerentele hotărârii, dovedesc intenţia inculpatului în a-i induce în eroare pe reprezentanţii SC S.O. SRL Bistreţ în sensul că ulterior vânzării cantităţii de motorină achiziţionată de la această societate inculpatul a intrat în posesia banilor reprezentând contravaloarea şi cu toate acestea, nu şi-a onorat obligaţiile pe care le avea faţă de această societate.

Împrejurarea că sumele de bani au fost virate către SC B.A. SRL nu către SC B.G. SRL, societatea care încheiase contractul în baza căruia se livrase motorina, constituie un element de natură să formeze convingerea că inculpatul a urmărit inducerea în eroare a reprezentanţilor SC S.O. SRL Bistreţ.

Pentru aceste considerente, Curtea a constatat că solicitarea inculpatului apelant de a se dispune achitarea pentru infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este nefondată, hotărârea de condamnare pronunţată de prima instanţă pentru această infracţiune, dar şi pentru infracţiunile prev. de art. 84 din Legea nr. 59/1934 fiind legală şi temeinică.

Apelul inculpatului a fost apreciat ca fiind fondat sub aspectul individualizării pedepselor la care a fost condamnat urmare constatării comiterii acestor infracţiuni.

Astfel, s-a constatat că hotărârea este nelegală sub aspectul aplicării prevederilor art. 76 lit. a) C. pen., în cazul infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, situaţie incidentă în speţă, fiind incidente dispoziţiile art. 76 alin. (2) C. pen., derogatorii de la regula comună, dispoziţii conform cărora, în cazul „(…) infracţiunilor prin care s-au produs consecinţe deosebit de grave, dacă se constată că există circumstanţe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special.”

Cât priveşte circumstanţele atenuante s-a considerat că în mod just instanţa de fond a atribuit recunoaşterii parţiale făcute de inculpat valenţa circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen. În plus, Curtea a apreciat că se impune şi aplicarea prevederilor art. 74 alin. (2) C. pen., dificultăţile de ordin financiar cu care s-au confruntat firmele administrate în fapt de inculpat, dar şi datele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului - din referatul de evaluare efectuat la prima instanţă rezultă că acesta este căsătorit, are în întreţinere doi copii minori, beneficiază de instrucţie şcolară şi manifestă preocupare pentru găsirea unui loc de muncă stabil, aspecte care au constituit împrejurări care au fost valorificate cu titlu de circumstanţe atenuante judiciare.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, precum şi inculpatul C.S.I., care au formulat critici de nelegalitate şi netemeinicie după cum urmează:

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a invocat cazurile de casare prev. de art. 385⁹alin. (1) pct. 9 şi 14 teza I C. proc. pen., învederând, în esenţă, următoarele:

1. Motivarea soluţiei instanţei de apel contrazice dispozitivul hotărârii în sensul că instan ţa de apel a constatat ca fiind legală şi temeinică hotărârea de condamnare pronunţată de prima instanţă pentru ambele infracţiuni, dar a constatat din oficiu că hotărârea este nelegală sub aspectul aplicării prevederilor art. 76 lit. a) C. pen., incidente în cauză fiind dispoziţiile art. 76 alin. (2) din acelaşi cod.

2. Greşita individualizarea pedepselor aplicate inculpatului.

În dezvoltarea acestui motiv de casare s-au învederat următoarele:

În conformitate cu dispozi ţiile art. 72 C. pen., la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În condi ţiile în care s-au comis infracţiunile, apare evident, susţine procurorul, că pedepsele aplicate inculpatului, situate sub limita minimă a regimului sancţionator, sunt netemeinice şi nu se justifică reţinerea circumstanţelor atenuante de către instanţa de apel.

R eţinerea în minută şi dispozitiv a circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. ce nu a fost menţionată în considerente, nu se justifică de vreme ce starea de r ecidiv ă postexecutorie nu se poate constitui ca o bună conduită a infractorului, recidiva constituie o cauză generală de agravare facultativă a pedepsei, mai ales având în vedere datele ce rezultă din fişa de cazier judiciar (inculpatul a fost urmărit local sau general pentru contrabandă, evaziune fiscală, înşelăciune, evaziune cu un prejudiciu de 10.000.000.000 ROL, fiind condamnat de mai multe instanţe, unele pedepse fiind executate sau graţiate condiţionat).

La termenul din 10 octombrie 2013, reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că nu susţine critica întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen., dar suplimentează motivele de recurs ale Parchetului cu cazul de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 15 C. proc. pen.

Pentru motivele mai sus expuse, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanţei de apel şi rejudecarea cauzei de către acea instanţă în raport de criticile formulate.

Recurentul inculpat C.S.I. a solicitat să se dispună încetarea procesului penal în ceea ce priveşte cele două infracţiuni prevăzute de Legea nr. 39/1954 reţinute în sarcina sa, şi în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achitarea sa pentru infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.

A susţinut că, deşi s-a împlinit termenul de prescripţie pentru cele două infracţiuni la Legea cecului, în prezenta cauză nu subzistă infracţiunea de înşelăciune.

A susţinut că din probele administrate în cauză, respectiv din declaraţiile martorilor P.F., administrator al SC S.O. SRL şi P.F., jurist la aceeaşi societate, rezultă faptul că se cunoştea situaţia financiară a societăţii SC B.G. SRL pentru care a fost împuternicit.

A arătat că administratorul SC S.O. SRL, martorul P.F., în declaraţia pe care a dat-o în faţa instanţei de fond, a precizat că la data când s-a încheiat contractul de livrare a mărfii către SC B.G. SRL, această din urmă societate avea către societatea SC S.O. SRL o datorie de peste 160.000.000.000 ROL şi că a acceptat emiterea a 2 file cec ca şi garanţie, împrejurare din care rezultă faptul că acesta cunoştea situaţia financiară a inculpatului, de altfel această împrejurare rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză.

A susţinut că declaraţiile martorei P.F. sunt oscilante, întrucât în una din declaraţii precizează că i-a adus la cunoştinţă inculpatului faptul că a introdus fila cec şi că nu există suficient disponibil în cont, întrebându-l în legătura cu cea de a doua filă cec inculpatul i-ar fi spus că poate să o introducă la plată, susţinere faţă de care apreciază că martora cunoştea situaţia; din moment ce s-a introdus o filă cec şi s-a intrat într-o interdicţie bancară, era evident faptul că cea de a doua filă cec era nulă şi nu mai avea cum să o valorifice, aspect în raport de care nu mai avea de ce să ceară confirmare de la inculpat în ceea ce priveşte introducerea celei de a doua file cec sau să-l întrebe dacă are disponibil, acest fapt rezultând din dispoziţia băncii.

A solicitat să se constate că cele două file cec au fost lăsate ca garanţie, fiind doar semnate şi ştampilate de către inculpat, acest fapt rezultând din declaraţia inculpatului, din declaraţia martorei P.F., dar şi din declaraţiile celorlalţi martori audiaţi în prezenta cauză.

A susţinut că din declaraţia administratorului SC P.T.I. SRL Piteşti, societate de la care s-a achiziţionat marfă, rezultă că el achiziţiona marfă pentru SC B.G. SRL fie direct de la SC P.T.I. SRL Piteşti, fie prin intermediul SC S.O. SRL, precizând, totodată, că în acest context a fost emisă fila cec către SC S.O. SRL, suma urmând a fi virată către SC P.T.I. SRL Piteşti.

A arătat că din situaţia de fapt, reţinută atât de instanţa de fond, cât şi de instanţa de apel, rezultă că reprezentantul SC P.T.I. SRL Piteşti cunoştea situaţia financiară a societăţii SC B.G. SRL şi a acceptat ca plata să se efectueze ulterior şi prin compensări, fiind lăsat ca garanţie un imobil ce a fost valorificat pentru îndestularea creanţei, rezultând astfel în mod indubitabil faptul că intenţia de a înşela nu a existat.

Raportat la dispoziţiile art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934, a arătat că reprezentanţii societăţii cunoşteau situaţia financiară a inculpatului, respectiv faptul că nu avea disponibil în cont. A solicitat să se observe faptul că din extrasele de cont, pe care le-a depus la acest termen de judecată, rezultă că în momentul în care societatea SC B.G. SRL avea încasări, efectuau şi plăţi către celelalte societăţi.

A susţinut că anterior perioadei în care se reţine că au fost săvârşite faptele deduse judecăţii s-au desfăşurat activităţii de acelaşi gen ca şi cele ce formează obiectul prezentei cauze şi nu au existat incidente.

În concluzie, a solicitat achitarea sa pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen.

Recursurile formulate în cauză sunt fondate doar pentru considerentele ce se vor arăta:

Examinând hotărârea recurată, actele şi lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate în cauză dar şi din oficiu conform disp. art. 385⁹ alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată incident doar cazul de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 15 C. proc. pen. invocat de Parchet, pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe l ângă Curtea de Apel Craiova nr. 204/P/2010 din data de 29 iulie 2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului C.S.I. pentru infracţiunile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, emitere a unei file cec fără a avea disponibil în cont şi emitere a unei file cec căreia îi lipseşte un element esenţial, toate trei în formă continuată, comise în următoarele împrejurări:

În perioada 01 aprilie - 31 decembrie 2008 inculpatul a fost împuternicit legal şi autorizat prin procură specială să dispună de conturile bancare deschise la Banca T. SA - Sucursala Craiova de doi agenţi economici administraţi de către C.M. - soţia inculpatului - şi anume SC B.G. SRL şi SC B.A. SRL, ambele cu sediul social în Craiova.

În aceast ă calitate, în cursul lunii septembrie 2008, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale inculpatul a achiziţionat ca împuternicit al SC B.G. SRL motorină euro diesel de la partea civilă SC S.O. SRL pentru plata căreia a emis două file cec, de şi nu avea disponibil în cont, prejudiciul total fiind în sumă de 320.258,10 RON, nerecuperat. Marfa astfel achizi ţionată, prin înşelăciune, a fost revândută de inculpat în scurt timp sub preţul pieţei, dar preţul total încasat de acesta fost achitat şi furnizorului, măcar parţial, dimpotrivă, banii au fost transferaţi între diferite conturi ale firmelor reprezentate, ori folosiţi plata altor mărfuri sau retraşi din cont în folos personal.

În aceea şi calitate de împuternicit şi director de vânzări al SC B.A. SRL inculpatul a emis, în perioada septembrie - noiembrie 2008, 16 file cec achiziţionând în mod repetat diverse cantităţi de benzină şi motorină de la SC P.T.I. SRL Piteşti; lipsa de disponibil în cont a fost un aspect cunoscut şi acceptat de reprezentanţii vânzătorului, iar filele cec nu au fost completate de inculpat la toate men ţiunile esenţiale prevăzute de art. 1 din Legea nr. 59/1934. Aceste file cec în litigiu emise de inculpatul - „trăgător aflat în interdicţie bancară”, au produs părţii vătămate o pagubă de 1.635.427,67 RON (16,35 miliarde ROL), recuperată în mare parte pe calea executării judecătoreşti silite a garanţiei imobiliare şi a unor compensări de debite reciproce.

Analizând în mod coroborat probatoriile administrate în cauză -declaraţiile inculpatului, declaraţii de martori, raport de constatare tehnico-ştiinţifică, înscrisuri - instanţa de prim control judiciar a confirmat starea de fapt stabilită de instanţa de fond întrucât aceasta nu a suferit modificări în urma probatoriului administrat în apel.

Astfel, s-a reţinut că în cursul lunii septembrie 2008, în calitate de împuternicit al SC B.G. SRL a achiziţionat de la partea civilă SC S.O. SRL motorină euro diesel pentru plata căreia a emis două file cec deşi nu avea disponibil în cont, prejudiciind în acest mod sus-numita societate cu suma de 320.258,10 RON.

Probatoriul administrat în cauză relevă faptul că la data de 01 aprilie 2008, între SC S.O. SRL Bistreţ, judeţul Dolj, şi SC B.G. SRL Branişte, judeţul Dolj, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere în baza căruia prima societate, în calitate de furnizor, se obligă să vândă celei de-a doua societăţi lunar o cantitate de 2.000 tone benzină euro premium şi 3.000 tone motorină euro 4, din partea cumpărătorului SC B.G. SRL, contractul fiind semnat de inculpatul C.S.I., plata urmând să se facă în cel mult 25 de zile de la livrare mărfii.

În baza acestuia contract, SC B.G. SRL a achiziţionat la data de 12 septembrie 2008 de la SC S.O. SRL motorină euro diesel în valoare de 163.070,82 RON, fiind emisă factura fiscală din 12 septembrie 2008, semnată personal de inculpat la rubrica „semnătura de primire” şi făcându-se menţiunea pe factură „plata cu filă cec scadentă pe 06 octombrie 2008”.

Înainte de scadenţa primei facturi, SC B.G. SRL a achiziţionat din nou, la data de 17 septembrie 2008 de la SC S.O. SRL motorină euro diesel în valoare de 159.277,26 RON, fiind emisă factura fiscală din 17 septembrie 2008 şi făcându-se menţiunea pe factură „plata cu filă cec scadentă pe 13 octombrie 2008”. Ambele file cec, lăsate reprezentantului furnizorului la momentul emiterii facturilor fiscale, au fost semnate la rubrica „semnătura trăgător” de învinuitul C.S.I.

Prima filă cec a fost introdusă la plată la scadenţă, la data de 06 octombrie 2008, fiind decontată de bancă pentru o sumă infimă, 2.090 RON şi refuzată pentru restul de 160.980,82 RON, ca urmare a lipsei de disponibil în cont. Banca T. - Sucursala Craiova l-a contactat pe inculpat aducându-i la cunoştinţă incidentul, acesta fiind contactat ulterior şi de martora P.V.R., căreia inculpatul i-a spus că va achita diferenţa şi că poate să introducă cea de-a doua filă cec la plată, la data scadenţei.

A doua filă cec a fost introdusă la plată la scadenţă, la data de 13 octombrie 2008, fiind refuzată la plată de bancă pe motivul: „Lipsă totală disponibil, trăgător în CIP, filă cec anulată”.

Marfa achiziţionată în aceste condiţii şi neplătită, a fost vândută de inculpat, fie în aceeaşi zi, fie a doua zi, unor alte societăţi, la un alt preţ sub cel al pieţei.

Situaţia de fapt reţinută, a rezultat din recunoaşterea inculpatului care se coroborează şi este susţinută de restul probelor administrate respectiv declaraţiile martorilor N.G., D.E., M.A.F., F.V., M.I., P.V.R., înscrisuri.

Inculpatul a recunoscut şi comiterea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 în raport de partea civilă SC S.O. SRL Bistreţ.

De altfel, în privinţa infracţiunilor prev. de art. 84 din Legea nr. 59/1934 inculpatul nu a contestat situaţia de fapt şi nici încadrarea juridică, criticile formulate în prim control judiciar vizând exclusiv individualizarea judiciară a pedepselor.

Referitor la săvârşirea celor două infracţiuni prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934, este de observat că pentru aceste fapte, termenul de prescripţie specială de 4 ani şi 6 luni calculat conform art. 124 rap. la art. 122 C. pen., s-a împlinit la data de 30 aprilie 2010 având în vedere că ultima filă cec a fost emisă la data de 31 octombrie 2008.

Recurentul inculpat nu a cerut continuarea procesului penal, în condiţiile art. 13 C. proc. pen. deşi i s-a adus la cunoştinţă posibilitatea de a solicita continuarea procesului penal cu privire la faptele pentru care a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale.

Pentru acest motiv, în cauză este incident cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 15 C. proc. pen. şi pe cale de consecinţă se impune admiterea recursurilor formulate în cauză, casarea în parte a hotărârilor atacate şi rejudecând a se face aplicarea dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b) rap.la art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C.S.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 C. pen. şi art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2), ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

Referitor la criticile formulate de recurentul inculpat C.S.I., circumscrise cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 12, 17² şi 14 C. proc. pen., constată că acestea sunt nefondate.

Cât priveşte infracţiunea de înşelăciune, aceasta a fost negată de inculpat încă din faza de urmărire penală, criticile formulate fiind diferite şi adaptate argumentelor aduse în combaterea săvârşirii acestei fapte.

O primă apărare formulată de inculpat a vizat faptul că reprezentanţii SC S.O. SRL Bistreţ, au cunoscut la momentul emiterii filelor cec lipsa disponibilului din bancă, susţinere întemeiată, în principal, pe relaţiile apropiate care existau între el şi reprezentantul acestei societăţi.

Contrar acestor susţineri, instanţa a evidenţiat, în mod justificat, aspectele care dovedesc adevărata intenţie a inculpatului şi care, coroborate cu probele directe (declaraţiile martorilor P.V.R. şi P.F.) formează convingerea că acesta, în mod deliberat şi în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, a emis filele cec pentru a-i induce în eroare pe reprezentanţii SC S.O. SRL Bistreţ şi a-i determina să livreze motorina. Martori au fost audiaţi în şedinţă publică, în condiţii de contradictorialitate şi au declarat că nu li s-a adus la cunoştinţă lipsa disponibilului în cont. Pretinsele neconcordanţe între declaraţiile martorei P.F. sunt nesemnificative, întrucât aspectul care interesează cauza este menţionat în mod constant de această martoră încă din faza urmăririi penale.

Mai mult, în urma probatoriului administrat în apel situaţia de fapt prezentată de cei doi martori a fost reconfirmată, martorii audiaţi la propunerea inculpatului învederând aspecte ce nu fost susţinute de acesta.

Astfel, martorul C.R.P. a declarat că inculpatul a înmânat trei file cec martorului P.F., „aducându-i la cunoştinţă că nu există bani în cont” în vreme ce inculpatul C.S.I. a susţinut că i-a anunţat pentru prima dată ce reprezentanţii SC S.O. SRL Bistreţ că nu are bani în cont „cu o săptămână înainte de scadenţă” sau neavând cunoştinţă de circumstanţele emiterii filelor cec ce formează obiectul cauzei. Martorul T.P.M. a fost angajatul inculpatului în perioada 2005-2007 şi nu cunoaşte aspecte referitoare la tranzacţiile din 2008 ale SC B.G. SRL.

Referitor la probele indirecte care confirmă existenţa intenţiei de inducere în eroare, în acord cu instanţa de apel, instanţa de recurs reţine, că un element esenţial îl reprezintă modalitatea în care inculpatul a înţeles să valorifice motorina achiziţionată de la SC S.O. SRL Bistreţ (în aceeaşi sau în ziua imediat următoare), cu mijloace de transport aparţinând cumpărătorilor fiind preluată întreaga cantitate de motorină şi vândută sub preţul de achiziţie.

Susţinerea inculpatului referitoare la diferenţele între cantităţile cumpărate în kg şi vândute în litri nu poate fi reţinută ca reală deoarece, pe de o parte a fost formulată în faţa primei instanţe, după ce aspectul în cauză a fost reliefat în actul de sesizare, iar pe de altă parte, inculpatul nu a făcut dovada faptului că, în afara cantităţilor de motorină ridicate cu mijloacele de transport aparţinând SC E. SRL Sibiu şi SC A.O. SRL, a ridicat motorină în baza facturilor fiscale din 12 septembrie 2008 şi din 17 septembrie 2008 folosind mijloace de transport proprii ale altor societăţi comerciale.

Este de reţinut şi faptul că inculpatul nu a făcut nici dovada modului în care a valorificat diferenţa de motorină pe care ar fi achiziţionat-o de la SC S.O. SRL Bistreţ şi nu ar fi vândut-o către SC E. SRL Sibiu şi SC A.O. SRL. În declaraţia sa dată în faţa instanţei de apel inculpatul a susţinut că a vândut o parte din combustibil, la pompele ce aparţineau firmelor sale SC Sibiu şi Petrosiv, fără să depună în acest sens acte justificative. Apărarea sa că preţul cu care s-a vândut motorina către SC A.O. SRL a fost preţul pieţei, este contrazisă de martorul M.I., administrator al societăţii A.O. SRL care a declarat că a achiziţionat în mod repetat carburant prin intermediul inculpatului C.S.I., întrucât preţul de achiziţie era foarte convenabil, mai mic decât cel al pieţei.

Tot astfel, apărarea inculpatului cu referire la fila cec, în sensul că infracţiunea de înşelăciune nu există întrucât SC S.O. SRL Bistreţ nu a livrat cantitatea de motorină pentru care a solicitat suma de bani menţionată în această filă cec, nu este reală. Instanţa de control judiciar constată că nici în faza urmăririi penale şi nici în faţa primei instanţe inculpatul nu a invocat o astfel de apărare care, dacă ar fi fost veridică ar fi constituit, primul aspect pe care ar fi trebuit să-l învedereze organelor de anchetă. Abia după pronunţarea hotărârii de condamnare în primă instanţă a invocat fictivitatea tranzacţiei care ar fi stat la baza emiterii acestei file cec invocând drept argument esenţial un aspect ce era cunoscut încă din faza urmării penale, şi anume faptul că această filă cec purta doar semnătura sa stabilindu-se în urma cercetării judecătoreşti că a fost completată de martora P.F. Pornind de la această declaraţie, inculpatul a formulat apărarea în cauză şi, pentru a-i conferi credibilitate, a invocat deteriorarea relaţiilor dintre el şi martorul P.F. ce ar fi avut loc chiar înainte de livrarea pretins fictivă.

Împrejurarea invocată de inculpat în dovedirea acestui fapt nu este verosimilă, întrucât, din examinarea înscrisului aflat la dosar urmărire penală, rezultă că rezilierea contractului privind închirierea spaţiului proprietatea SC S.O. SRL Bistreţ în care se afla sediul SC B.G. SRL, a fost rezultatul voinţei comune a părţilor aşa cum rezultă din actul adiţional din 11 august 2008.

În condiţiile arătate, vinovăţia, sub forma intenţiei inculpatului de a-i induce în eroare pe reprezentanţii SC S.O. SRL Bistreţ, rezultă din faptul că, ulterior vânzării cantităţii de motorină achiziţionată de la această societate inculpatul a intrat în posesia banilor reprezentând contravaloarea şi onorat obligaţiile pe care le avea faţă de SC S.O. SRL Bistreţ.

Împrejurarea că sumele de bani au fost virate către SC B.A. SRL nu către SC B.G. SRL şi societatea care încheiase contractul în baza căruia se livrase motorina, constituie un element de natură să formeze convingerea că inculpatul a urmărit inducerea în eroare a reprezentanţilor SC S.O. SRL Bistreţ.

În aceste condiţii, se constată că solicitarea recurentului inculpat de a se dispune achitarea sa pentru infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este nefondată, hotărârea de condamnare pentru această infracţiune, menţinută de instanţa de apel, fiind legală şi temeinică.

Cât priveşte pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. cu reţinerea art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (2) C. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că în raport de natura infracţiunii, de împrejurările concrete în care aceasta a fost săvârşită, de persoana inculpatului, aceasta este suficientă şi proporţională, cuantumul şi modalitatea de executare stabilite răspunzând exigenţelor impuse de art. 52 C. pen.

Circumstanţele atenuante reţinute şi aplicarea prevederilor art. 74 alin. (2) C. pen., dificultăţile de ordin financiar cu care s-au confruntat firmele administrate în fapt de inculpat (dovadă în acest sens fiind numeroasele incidente bancare constatate pe firmele administrate de acesta), dar şi datele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului (din referatul de evaluare efectuat la prima instanţă rezultând că acesta este căsătorit, are în întreţinere doi copii minori, beneficiază de instrucţie şcolară şi manifestă preocupare pentru găsirea unui loc de muncă stabil au constituit împrejurări care au fost valorificate ca circumstanţe atenuante judiciare cu reală eficienţă faţă de exigenţa dispoziţiilor art. 72 C. pen.

Pentru toate considerentele arătate, văzând că din oficiu nu s-au ivit şi alte motive de ordine publică care să atragă casarea deciziei, în temeiul disp. art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi de inculpatul C.S.I. împotriva deciziei penale nr. 360 din 28 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a casa în parte decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 348 din 04 iulie 2011 pronunţată de Tribunalul Dolj doar în limita considerentelor menţionate şi rejudecând, a dispune în consecinţă, respectiv: descontopirea pedepsei rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. aplicată prin decizia penală recurată, în pedepse componente de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) cu reţinerea art. 74 lit. a) şi lit. c), art. 74 alin. (2) rap. la art. 76 alin. (2) C. pen.; de 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen. rap. la art. 76 lit. e) C. pen.; de 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu reţinerea art. 74 lit. a) şi lit. c) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen. raportat la art. 76 lit. e) C. pen. şi, pe care le va repune în individualitatea lor în temeiul art. 11 alin. (2) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului C.S.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 C. pen., respectiv pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale, cu menţinerea pedepsei principale de 4 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului C.S.I. şi a pedepsei complementare de 3 ani privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. prin decizia penală atacată şi a menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare urmează a rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi de inculpatul C.S.I. împotriva deciziei penale nr. 360 din 28 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează în parte decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 348 din 04 iulie 2011 pronunţată de Tribunalul Dolj şi, rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., aplicată prin decizia penală recurată în pedepse componente pe care le repune în individualitate lor astfel:

- pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) cu reţinerea art. 74 lit. a) şi lit. c), art. 74 alin. (2) rap. la art. 76 alin. (2) C. pen.;

- pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen. rap. la art. 76 lit. e) C. pen.;

- pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu reţinerea art. 74 lit. a) şi lit. c) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen. raportat la art. 76 lit. e) C. pen.

În baza art. 11 alin. (2) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului C.S.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 C. pen., respectiv pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

Menţine pedeapsa principală de 4 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului C.S.I. şi pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. prin decizia penală atacată.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat în sumă de 50 RON, până la prezentarea apărătorului ales, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 octombrie 2013 .

#Inselaciune. Jurisprudenta

← ICCJ. Decizia nr. 32/2013. Penal. Plângere împotriva...		ICCJ. Decizia nr. 3248/2013. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 3246/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Infracţiuni la legea cecului (Legea nr. 59/1934). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3246/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Infracţiuni la legea cecului (Legea nr. 59/1934). Recurs